Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 76/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 76/
Ședința publică din 29 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Anca Nacu
JUDECĂTOR 3: Florin
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale nr.10/CC din 26.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat ales din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, depune la dosar articole din presă conținând comentarii privind infracțiunea.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, să se dispună cercetarea inculpatului în stare de libertate. Precizează că deși Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa făcut propunerea de a se lua măsura arestării preventive a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, încadrarea reală ar fi de lovituri cauzatoare de moartea. Arată că inculpatul, sosind de la lucru acasă, a constatat că este înșelat de soție și a reacționat în mod violent, însă nu a avut intenția de a-și omorî soția. Mai precizează că nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 148 lit. f p Cod Penal, inculpatul nu are antecedente penale, iar martorii au relatat că partea vătămată era cea care avea un comportament neadecvat.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, motivele luării măsurii arestării preventive subzistând și în prezent.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.10/CC din 26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 136 alin. 1 lit. Cp.p., art. 143 Cp.p., Cp.p., art. 149-151 Cp.p., a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului:
-, fiul lui G și, născut la data de 13.03.1958, în, jud. T, domiciliat în comuna, sat., nr. 705, jud. T, CNP: -, cetățenie română, 8 clase, ocupație - agent pază -, fără antecedente penale, posesor seria - nr. -, pe o durată de 29 zile, de la 26.01.2009 până la 23.02.2009
S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventiva.
În baza art. 139 alin.1 C.P.P. a fost respinsă cererea inculpatului formulată prin apărătorul din oficiu, cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În baza art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
S-a dispus plata sumei de 100 lei RON, reprezentând onorariu avocat din oficiu, din fondurile către Baroul Timiș.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr. 431/30/26.01.2009, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa solicitat arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 zile.
În motivarea cererii s-a arătat că în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prevăzută de art. 174.pen, raportat la art. 175 lit. c pen. constând în aceea că constând în aceea că în perioada 22.01.2009 - 25.01.2009 i-a aplicat victimei, soția sa, numeroase lovituri cu pumnii și cu o de mătură, provocându-i multiple leziuni, iar ca urmare a agresiunii, acesta decedat.
În consecință, având în vedere întregul material probator administrat în cauză, organele de urmărire penală Tribunalul Timișa apreciat că inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, constând în starea de nesiguranță creată celor care au luat la cunoștință despre comiterea faptei, și chiar neîncrederea în eficiența actului de justiție în rândul opiniei publice, date de lăsarea în libertate a unui inculpat care a comis o infracțiunea cu un caracter grav, rezultat și din modul de operare.
În probațiune s-a atașat la dosarul cauzei dosarul nr. 228/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, Tribunalul Timișa reținut următoarea situație de fapt:
Prin rezoluția din data de 25.01.2009 a fost începută urmărirea penală împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 Cp raportat la 175 lit c Cp.
Prin ordonanța din data de 26.01.2009 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. prev. de art 174 cp raportat la 175 lit c Cp, de oarece în perioada 22.01.2009 - 25.01.2009 i-a aplicat victimei, soția sa, numeroase lovituri cu pumnii și cu o de mătură, provocându-i multiple leziuni, iar ca urmare a agresiunii, aceasta decedat.
Prin ordonanța de reținere din data de 25.01.2009 ora 19,30 s- dispus reținerea inculpatului pe o perioadă de 24 de ore.
În cadrul procesului penal, măsura arestării preventive poate fi dispusă atunci când există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și acesta se găsește într-una din situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 148 alin.1
C.P.P.Pe de altă parte, -a reținut că art. 5 alin. 1 lit. a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului permite privarea de libertate a unei persoane atunci când există motive verosimile de a se bănui că a săvârșit o infracțiune.
În ceea ce privește cazul prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. f C.P.P. pentru a putea dispune arestarea preventivă a inculpatului pentru acest motiv, instanța este obligată ca, pe lângă indiciile sau probele cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, să constate că pedeapsa aplicabilă pentru acea infracțiune este închisoarea mai mare de 4 ani și în același timp, să constate existența unor probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Or, având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, Tribunalul Timișa considerat că în prezenta cauză există suficiente indicii temeinice cu privire la comiterea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoare mai mare de 4 ani, indicii care să convingă un observator independent că inculpații au comis aceste fapte, cu atât mai mult cu cât acesta au recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, aspect care se coroborează cu celelalte probe administrate în faza de urmărire penală: recunoașterea inculpatului, procesul - verbal de cercetare la fața locului, declarații de martori, și constatări preliminare medico legale.
Raportat la cea de-a doua condiție prevăzută de art. 148 alin. 1 lit. f însă C.P.P. tribunalul a reținut că aceasta este îndeplinită în prezenta cauză. Sub acest aspect s-a considerat că este de menționat faptul că pericolul social pentru ordinea publică nu trebuie confundat cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În aprecierea gradului de pericol social al lăsării în libertate a inculpatului s-a avut în vedere pericolul social concret pentru ordinea publică, constând în starea de nesiguranță creată celor care au luat la cunoștință despre comiterea faptei, și chiar neîncrederea în eficiența actului de justiție în rândul opinie publice, date de lăsarea în libertate a unui inculpat care a comis o infracțiune cu un caracter grav, rezultat și din modul de operare.
De asemenea, s-a avut în vedere că infracțiunea omor calificat este o infracțiune gravă cu puternice reverberați în comunitatea locală.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 136 alin. 1 lit. Cpp, art. 143 Cpp, Cpp, art. 149-151 Cpp, a admis propunerea de arestare preventivă formulată Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile, de la 26.01.2009 până la 23.02.2009.
În baza art. 139 alin. 1.C.P.P. a respins cererea inculpatului formulată prin apărătorul din oficiu, cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, deoarece temeiurile care au fost avute în vedere nu s-au schimbat în nici un fel.
Împotriva încheierii penale nr. 10/CC/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din26.01.2009, inculpatul a declarat oral recurs, în termenul prevăzut de lege. Recursul nu a fost motivat în scris.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu, Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru considerentele ce urmează.
Prima instanță a făcut o corectă apreciere a condițiilor de legalitate și temeinicie privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, constatând că există indicii că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, Tribunalul a reținut în mod corect atât pericolul social al faptei săvârșite (omor calificat), cât și pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului (față de modul de operare -aplicarea victimei,soția acestuia a mai multor lovituri,iar ca urmare a agresiunii aceasta a decedat).
Vor fi înlăturate susținerile inculpatului prin apărător potrivit cărora fapta a fost comisă pe fondul geloziei, fapt care ar justifica lăsarea în libertate,deoarece s-ar crea neîncrederea în eficiența actului de justiție în rândul opiniei publice față de fapta gravă comisă.
În consecință, prima instanță a făcut o justă apreciere a necesității luării față de inculpat a măsurii arestării preventive.
Având în vedere cele expuse, în baza art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b C.P.P. va fi respins recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.10/CC din 26.01.2009 a Tribunalului TIMIȘ în dosarul nr-.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuielile judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 10/CC din 26.01.2009 a Tribunalului TIMIȘ în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./03.02.2009
Dact 2.ex./04.02.2009
Prima inst. - Tribunalul Arad - Jud.
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Anca Nacu, Florin