Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 79/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 79/
Ședința publică din 29 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Anca Nacu
JUDECĂTOR 3: Florin
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale din 19.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat ales din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării și punerea în libertate a inculpatului. Precizează că din dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penale, fiind aplicabil art. 16 din Lg.143/2000, iar pericolul social nu a fost dovedit.
Procurorul solicită respingerea recursului întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării nu s-au schimbat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 19 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 C.P.P. s-a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10.11.1987 în O, jud. C-S, CNP -, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 66/27.08.2008 emis de Tribunalul Timiș și s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpat să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv data de 19.03.2009.
În temeiul art. 1605alin. 2.p Cod Penal, s-a stabilit în sarcina inculpatului cuantumul cauțiunii la suma de 20.000 lei.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timiș, deliberând asupra stării de arest preventiv a inculpatului, a apreciat că, raportat la probatoriul administrat până la acest moment procesual, nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpat ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia în conformitate cu dispozițiile art. 681, art. 139 și 160 C.P.P. conform cărora măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea de către inculpat a faptelor care i se impută.
De asemenea, tribunalul a considerat că față de inculpat continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f p Cod Penal, în sensul că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată vizează infracțiuni care sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia reprezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat atât la circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor prin actul de sesizare a instanței de judecată, cât și la natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului și la caracterul activității infracționale.
În acest sens, s-a constatat că faptele reținute în sarcina inculpatului aduc atingere integrității fizice și psihice a persoanelor, acestea având impact social deosebit prin repercursiunile pe care le generează, impunând obligația de a se lua toate măsurile necesare și rezonabile pentru a crea siguranța cetățenilor și respectarea ordinii publice, pentru a nu se întreține climatul infracțional și a nu conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului.
De asemenea, Tribunalul Timișa apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al populației, iar mai mult decât atât, acest gen de fapte, respectiv traficul de droguri de risc, neurmate de o ripostă fermă a societății, implică întreținerea climatului infracțional și sfidarea legii.
S-a apreciat că prin menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat se urmărește stabilirea unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptelor cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului, pe de altă parte.
Totodată, Tribunalul Timișa considerat că persoana inculpatului nu determină convingerea instanței cp, în stare de libertate, va da dovadă de o conduită corespunzătoare normelor de conviețuire socială normală, raportat la fișa de cazier judiciar a acestuia.
Pentru aceste considerente și având în vedere că măsura arestării preventive își menține în continuare caracterul adecvat și de necesitate pentru siguranța publică, considerând că alte măsuri preventive de libertate nu oferă la acest moment procesual garanții suficiente pentru protecției opiniei publice, în temeiul art. 3002Cpp, rap. la art. 160 C.P.P. tribunalul a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înaintea expirării termenului legal de 60 de zile, respectiv data de 19.03.2009.
Împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Timiș - Secția Penală la data de 19.01.2009 în dosarul nr- din 20.11.2008 a declarat recurs inculpatul. Recursul nu a fost motivat în scris.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a făcut o justă apreciere a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispusă prin încheierea penală nr. 114/ 27.08.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș, prelungită și menținută ulterior.
Instanța de recurs constată că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Tribunalul reținând corect că persistă presupunerea că inculpatul a săvârșit fapte grave, periculoase pentru sănătatea sau chiar viața cetățenilor, valori sociale fundamentale apărate de legea penală.
Se observă atât pericolul social al faptei reținute în sarcina inculpatului (trafic de droguri de risc în formă continuată), cât și pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului - recurent ( cantitatea totală de droguri pusă în vânzare; lipsa garanțiilor că inculpatul ar abandona comportamentul antisocial).
Contrar susținerilor apărătorului inculpatului, Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate a acestora reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul în care inculpatul și-a desfășurat activitatea infracțională, la cantitatea mare de droguri traficată.
Curtea apreciază că scopul procesului penal și buna lui desfășurare justifică menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat.
În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, în sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, stare de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, prin raportare la jurisprudența CEDO, instanța reține că aprecierea necesității luării și menținerii unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului, pe de altă parte.
În condițiile de față, Curtea apreciază că la acest moment procesual interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește fapte grave, că aceste fapte au un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le generează.
De asemenea, instanța apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al populației și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitivă de a adopta o legislație penală, dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, capabilă să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol viața și sănătatea cetățenilor.
Totodată, se constată că menținerea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale în cursul judecății.
Față de cele reținute, se apreciază și că lăsarea inculpatului în libertate ar încuraja săvârșirea unor fapte similare celor imputate prin actul de inculpare.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen va respinge, ca nefondat recursul declarate de inculpatul recurent împotriva încheierii penale din19.01.2009 a Tribunalului TIMIȘ în dosarul nr- din20.11.2008.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuielile judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent împotriva încheierii penale din 19.01.2008 a Tribunalului TIMIȘ în dosarul nr- din 20.11.2008.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./03.02.2009
Dact 2.ex./04.02.2009
Prima inst. - Tribunalul Arad - Jud.
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Anca Nacu, Florin
