Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 17/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 17
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florin Popescu
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Costantin
GREFIER:
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva DP nr. 260/2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, asistat de avocat din oficiu, lipsă fiind părțile vătămate intimate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul solicită amânarea cauzei, întrucât nu a fost în măsură să-și angajeze apărător ales, datorită serviciului pe care-l are.
Procurorul nu se opune amânării cauzei.
Instanța, având în vedere că s-a mai acordat un termen pentru angajare apărător ales, termenul anterior fiind la data de 30 noiembrie 2009, respinge ca nefondată cererea inculpatului, privind aceleași motive și văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită, admiterea recursului, reducerea pedepsei aplicată, având în vedere faptul că prejudiciul este recuperat și față de circumstanțele atenuante ale inculpatului.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, pedeapsa aplicată fiind temeinică și legală, raportat la fapta comisă și la prejudiciul produs.
Inculpatul, având cuvântul, solicită reducerea pedepsei aplicate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1036 din 12 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Arad, în dosarul nr-, în baza art. 215 al 1 și al 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.06.1962 în B, cu domiciliul în A, str. - -,.37,. A,. 2,.10, jud. A, divorțat, fără copii, 12 clase, frezor la Fabrica de Vagoane A, cetățean român, CNP -, la o pedeapsă de 3(trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în stare de recidivă mare postexecutorie.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s- interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a constatat că părțile vătămate și, amândoi cu domiciliul în comuna, nr. 353, jud. A, nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
S-a constatat reparat integral prejudiciul prin restituire.
În baza art. 191 al 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 121 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, inculpatul a fost angajat în cadrul MAPN până în anul 1997. În cursul anului 1997 fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de înșelăciune și apoi în anul 2005 mai suferit două condamnări, prin sentințe penale definitive, tot pentru comiterea unor infracțiuni de înșelăciune, pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, executând-o până la data de 21.03.2007, când a fost liberat condiționat, rămânând neexecutat un rest de pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.
O cunoștință a inculpatului a vorbit telefonic, utilizând telefonul mobil al inculpatului cu fiul părților vătămate, numărul de telefon al acestora rămânând astfel înregistrat în memoria telefonului inculpatului.
În cursul lunii iulie 2008, inculpatul a telefonat părților vătămate, cu pretextul că dorește să cunoască situația unei cunoștințe a sa din aceeași localitate cu părțile vătămate, a cărei fiică și utilizase anterior telefonul inculpatului pentru motivul anterior menționat, și în cadrul acestei discuții a întrebat-o pe partea vătămată unde lucrează ea și soțul ei, dacă este mulțumită de venitul realizat, oferindu-se să îi ajute, pe ea și pe soțul ei, să se angajeze la A, în calitate de secretară, respectiv șofer, cu salarii mai mari decât cele pe care i le comunicat partea vătămată, susținând că el este șeful serviciului dosare secrete al ui
Părțile vătămate l-au vizitat pe inculpat la domiciliul său din A, unde s-au stabilit unele detalii ale angajărilor pe care inculpatul urma să le asigure părților vătămate, partea vătămată completând chiar un formular de angajare, tipizat, cu antetul Ministerul Apărării Naționale.
Au urmat mai multe întâlniri între părți, vizite ale inculpatului la domiciliul părților din, efectuate de regulă la fiecare sfârșit de săptămână, de sâmbătă până duminică.
Inculpatul le-a comunicat că ar avea influență asupra unui alt angajat al ui A, -, șef al serviciului de cadre și care le-ar asigura angajarea, chiar și a părții vătămate, care ar fi trebuit angajat cu încălcarea unor reguli, inculpatul susținând că va fi mai grea angajarea acestuia pentru că nu este posesor al tuturor categoriilor de permis de conducere care ar fi necesare.
Pentru această neregulă și pentru a-l determina pe - să ignore neîndeplinirea condițiilor de către partea vătămată, inculpatul a pretins și primit de la părțile vătămate suma de 200 euro pe care a folosit-o în interes personal.
În cursul urmăririi penale s-a stabilit că - este o persoană fictivă, nu este angajat al ui A și că A nu este păzit de structuri din cadrul MAPN.
Pentru vizitele pe care inculpatul le făcea la domiciliul părților vătămate, părțile vătămate îl transportau cu autoturismul personal din A în, cu o singură excepție când inculpatul a venit cu au autoturism al unei firme de taxi, îmbrăcat în haine de culori asemănătoare celor militare, afirmând că se întoarce de la o întrunire oficială în cadrul căreia i s-a propus să fie transferat la o ambasadă a României.
Tot pentru a întări convingerea părților vătămate, unele dintre întâlnirile cu acestea, făcute pentru transportul său la domiciliul părților vătămate, erau stabilite în apropierea ui
Între inculpat și părțile vătămate s-a stabilit o legătură de prietenie, inculpatul ajungând să se adreseze acestora cu nașul și nașa, ducându-le cantități reduse de fructe sau câte o sticlă de băutură-șampanie, vin etc, cu ocazia vizitelor, sau vizitând-o pe mama părții vătămate, la spital și interesându-se de starea de sănătate a acesteia.
Inculpatul a constituit câte un dosar de angajare pentru fiecare dintre părțile vătămate, cu copertă albastră, în colțul căruia, pentru a-i da o aparență oficială, a aplicat un timbru argintiu, a solicitat diverse date și a completat fișe cu privire la legături de rudenie ale acestora, vecini etc, pentru aceste dosare de angajare.
Inculpatul a pretins și primit de la părțile vătămate și suma de 300 lei, pretinzând că aceasta este necesară întocmirii fișelor medicale ale părților vătămate.
În cursul lunii septembrie 2008, inculpatul însoțit de partea vătămată a solicitat vecinei acesteia, și unei alte cunoștințe, să dea declarații cu privire la comportamentul acestei părți vătămate, pretinzând că acestea sunt necesare angajării și completării dosarului menționat.
Martora, având unele bănuieli și fiind nemulțumită de faptul că în această declarație și-a dat datele personale unei persoane necunoscute, a solicitat să i se spună numele inculpatului și a căutat pe internet informații cu privire la inculpat, ocazie cu care a descoperit un articol din jurnalul cu privire la inculpat și condamnarea acestuia pentru comiterea unor infracțiuni de înșelăciune similare, în informația menționată precizându-se,Potrivit susținerilor anchetatorilor, în perioada octombrie-noiembrie 2004, de 37 de ani, a înșelat mai multe persoane de la care a încasat suma de 76 milioane lei, a promis mai multor persoane că le angajează în diverse posturi la unități militare."(f:80)
Martora le-a informat pe părțile vătămate despre datele menționate cu privire la inculpat, motiv pentru care, la data de 13.09.2008 părțile vătămate au formulat plângere penală împotriva inculpatului.
S-au interceptat convorbirile telefonice ale acestora cu inculpatul, din conținutul acestora rezultând că inculpatul, angajat în realitate în calitate de muncitor la SC Vagoane SA A, susținea în continuare că are ședințe, secrete, la aeroport, că a stabilit intrarea părților vătămate la verificări pentru angajarea la aeroport, că s-au stabilit ture de verificare a candidaților pentru posturile vacante, întrebând printr-un sms pe partea vătămată,ce marcă de autoturism dorește să conducă, dintre aro și golf passat(f:85).
Inculpatul a recunoscut că a promis părților vătămate că le va facilita angajarea în cadrul ui A, în calitate de angajat militar în cadrul acestei instituții, dar a susținut că inițiativa acestei angajări nu a avut-o el ci părțile vătămate cărora le telefonase pentru a se interesa de doamna, pe care o iubea și care locuia în același sat cu partea vătămată, și același sentiment și dorința de a primi informații despre doamna l-au determinat să mențină în eroare părțile vătămate, pentru a putea să meargă în locuința acestora din localitatea. Inculpatul a mai susținut că nu el s-a prezentat ca angajat al MAPN, ci părțile vătămate cunoșteau acest lucru de la aceeași.
Infracțiunea de înșelăciune face parte din categoria infracțiunilor contra patrimoniului persoanelor, iar explicația dată de inculpat sub aspectul motivelor acțiunilor sale, sentimentele față de o persoană și dorința de a fi aproape de aceasta, nu poate fi primită pentru justificarea faptei inculpatului de a pretinde și primi de la părțile vătămate suma de 200 euro și suma de 300 lei, care nu era de natură să îl aducă mai aproape de persoana menționată ci este o acțiune prin care a obținut un folos material și a prejudiciat părțile vătămate patrimonial.
De asemenea susținerile inculpatului privind faptul că nu el a indus în eroare părțile vătămate cu privire la calitatea sa de angajat militar al aeroportului, nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, fiind imposibilă cunoașterea lui - de la o altă persoană de către persoanele vătămate, - fiind o persoană fictivă inventată de inculpat, inculpatul nelucrând vreodată la aeroportul A, întocmind dosare de angajare care au lăsat impresia părților vătămate de autenticitate etc.
În cursul urmăririi penale s-a descoperit că și cu alte persoane a adoptat aceeași tactică, promițându-le diverse locuri de muncă, în domeniul militar, dar nu s-a dovedit scopul patrimonial al inculpatului, acțiunea acestuia fiind întreruptă sau acesta nu a reușit să inducă în eroare persoanele respective (martor -116-117)
Față de aceste probe prima instanță reținut intenția directă a inculpatului în inducerea în eroare a părților vătămate cu privire la funcția sa și la pretinsele sale relații, în vederea obținerii unui folos material pentru sine.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, inculpatul - solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Prin DP nr. 260/2009, pronunțată de Tribunalul Arad, a fost respins apelul declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr.1036/12.05.2009, pronunțată de Judecătoria Arad și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în apel în sumă de 220 lei.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, verificând hotărârea atacată în cadrul prevăzut de art.378 Cod procedură penală a constatat că apelul nu este fondat.
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă fiind rezultatul evaluării conform art.63 Cod procedură penală a probelor administrate direct și nemijlocit: declarațiile părților vătămate (filele 19,20,22,23), declarația inculpatului (fila 21 și declarațiile martorilor si (filele 27,28) și a celor administrate în faza de urmăririi penale și anume denunț ( fila 11-12), declarația părții vătămate (filele 13-14, 56-61, 62-68), ordonanță de autorizare a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice din 13.09.2008 (fila 16-17), declarație inculpat (filele 29,32-35), declarațiile martorilor ( fila71), ( fila 74), (fila 76-78), (fila 100-102), extras jurnal ( fila 80), dosare întocmite de inculpat.
Astfel, inculpatul a indus în eroare părțile vătămate, prezentându-se ca angajat al Direcției de Servicii Secrete din cadrul aeroportului A și prieten al unei persoane fictive, pretins angajat al aceleiași instituții, pentru a le crea falsa impresie că le-ar putea facilita angajarea, întocmind dosare ce conțineau acte necesare angajării în cadrul Ministerului Apărării Naționale și pentru a le menține impresia, obținând de la acestea suma de 200 euro și 300 lei, pretinzând că banii sunt necesari pentru angajare.
În drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și 2 cod penal.
În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, tribunalul a considerat că a fost bine dozată și individualizată, în condițiile și limitele prevăzute de lege și cu trimitere la dispozițiile art.37 lit.b cod penal. În legătură cu cel din urmă aspect corect a fost reținută situația recidivei postexecutorii, față de cele trei pedepse aplicate inculpatului tot pentru infracțiuni de înșelăciune, neintervenind reabilitarea.
Astfel, pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare efectivă, este în măsură să asigure scopul preventiv și educativ o reducere a acesteia prin reținere de circumstanțe atenuante nefiind justificată, date fiind condițiile concrete în care inculpatul a săvârșit fapta și situația personală a acestuia, de recidivă specializată, mai sus analizată.
Față de cele arătate, considerând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în temeiul art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală apelul declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 1036/12.05.2009 pronunțată de Judecătoria Arada fost respins.
Împotriva deciziei Tribunalului Arada declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie pe motiv că pedeapsa aplicată este prtea severă în raport cu periculozitatea concretă a infracțiunii săvârșite.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și din oficiu, conform prev. art.38510al.21cpp, se constată că decizia recurată și sentința instanței de fond sunt temeinice și legale și nu există nici un motiv de casare lor.
Din actele de la dosar se reține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune reținându-se că a indus în eroare părțile vătămate și spunându-le că este angajatul SC A SA, în func ția de șef al Serviciului Documente Secrete, cu gradul de agent șef și le-a promis că îi va ajuta să se angajeze, în această instituție, în posturile de șofer și secretar, în schimbul sumei de 200 euro și 300 lei susțineri care nu sunt adevărate făcute în scopul obținerii pe căi ilicite a sumelor de bani, prev. de art. 215 al.1 și 2 cp.
Inculpatul a comis infracțiunea cu intenție premeditând inducerea în eroare a părților vătămate încercând să stabilească o relație cât mai apropiată cu acestea pentru a le câștiga încrederea scop în care le-a pus să completeze formulare tipizate, a făcut vizite le domiciliul acestora prilej cu care le-a dus și mici atenții. De asemenea inculpatul s-a îmbrăcat de câteva ori cu elemente de îmbrăcăminte asemănătoare uniformelor militare și le-a dat întâlnire părților vătămate la colțul cimitirului aflat în apropierea ui
Din cazierul inculpatului se mai reține că inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea a trei infracțiuni de înșelăciune fiind trimis în judecată în stare de recidivă.
Având în vedere împrejurările,circumstanțele și modalitatea în care inculpatul a săvârșit fapta, pericolul social pe care îl prezintă această infracțiune precum și circumstanțele reale și personale a inculpatului se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a prev. art. 72 cp. pedeapsa aplicată și modalitatea de executare fiind în măsură să ducă la realizarea scopului prev. de art.52 cp.
Prin urmare recursul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins în baza art.38515, pct. 1 lit. b cpp.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1, lit.b C.P.P. respinge ca nefondat recursului declarat de inculpatul, împotriva DP nr. 260/2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu către Baroul Timiș.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 11 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
RED: CC/12.01.2010
Dact: 2 exempl/14 Ianuarie 2010
Primă instanță: Judecătoria Arad
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu, Codrina Iosana Martin, Costantin
