Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. -

DECIZIA PENALĂ NR. 117/R/2009

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.03.2009

COMPLETUL DIN

PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian

JUDECĂTOR 3: Rus Claudia

JUDECĂTOR: - -

GREFIER: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și al, născut la 12.10.1982, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr.264/A din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie care menține în totul sentința penală nr.632/P din 22 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art.211 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asistat de apărătorul său ales avocat în baza împuternicirii avocațiale emise la 15.01.2009 de Baroul Bihor cabinet avocațial, lipsă fiind părțile civile intimate B și.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:

Procurorul, avocatul inculpatului recurent, inculpatul recurent, nu mai au alte probe de solicitat în cauză.

Nemaifiind excepții sau alte cereri de formulat instanța, consideră cauza lămurită, iar în baza art. 385 ind. 13 cod procedură penală acordă părților cuvântul asupra recursului.

Avocat inculpatului recurent susține recursul formulat, critică decizia atacată în privința temeiniciei. Apreciază că, Tribunalul Bihor când s-a plecat asupra vinovăției inculpatului ar fi trebuit să aibă în vedere anumite circumstanțe, pe care judecătorul de la Judecătoria Oradea nu le-a avut în vedere și anume: faptul că inculpatul a revenit asupra declarațiilor susținându-și vinovăția în forma reținută, a motivat de ce nu a recunoscut fapta de la început, a depus personal diligențe pentru repararea integrală a prejudiciului, cu toate acestea nu i se scade din pedeapsă nici măcar o zi pentru aceste argumente, că a înțeles scopul actului de justiție, a înțeles scopul legii și pedepsei penale, și a făcut ceva pentru aceasta, acesta fiind un semn de îndreptare. Solicită admiterea recursului, de asemenea mai arată că a avut și o cerere de revizuire privind infracțiunea ce constituie primul termen al recidivei, arătând că, inculpatul recurent a fost condamnat pentru relații sexuale cu o minări (care la 10 zile după consumarea faptei a împlinit 15 ani) la o pedeapsă de 3 ani pentru care, azi este primul termen al recidivei. Pentru acest motiv are de ispășit o pedeapsă mai mult decât dublă față de autorul tâlhăriei. Consideră că este nefiresc ca autorul infracțiunii să execute o pedeapsă de 3 ani iar complicele să execute 7 ani. Pentru aceste rațiuni solicită admiterea recursului

Reprezentantul parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca temeinice și legale, constatând că se invocă doar cazul de casație de la punctul 14. Consideră că, recursul este neîntemeiat întrucât raportat la modul de săvârșire a faptei, a prejudiciului cauzat și la persoana inculpatului pedepsele aplicate sunt legale, temeinice și modice, chiar dacă în faza inițială inculpatul nu a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului. În virtutea principiului umanitarismului larg înțeles i s-au acordat inculpatului circumstanțe atenuante care la acea vreme nu erau justificate și i s-a stabilit o pedeapsă minimă. Apreciază că nu se impune coborârea pedepsei sub limita acordată de instanța de judecată, iar motivarea de la acest termen cum că, complicele are o pedeapsă mai mare ca autorul nu este împotriva legii sau a moralei, pentru că circumstanțele personale ale inculpatului determină această pedeapsă mai mare ca a autorului și chiar dacă este complice este oarecum autorul moral al faptei.

Instanța în baza art. 385 ind. 13 al. 3 cod procedură penală acordă ultimul cuvânt inculpatului recurent care arată că făptașul nu a fost el, nu l-a îndrumat pe coinculpat la tâlhărie, mai arată că pedeapsa de 7 ani este enorm de mare iar prejudiciul a fost plătit tot de el.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față pe baza actelor de la dosar instanța constată că:

Prin sentința penală nr. 632/2008 a Judecătoriei Oradeas -a dispus în baza art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 74.pen. și art. 76 lit. b pen. condamnarea inculpatului, la o pedeapsă de 3 ani închisoare (pct. 1 R).

În baza art. 334.pr.pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. în infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. c pen. text în baza căruia, cu aplicarea art. 74.pen. și art. art. 76 lit. b pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare (pct. 2 R).

În baza art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 74.pen. și art. 76 lit. b pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare (pct. 3 R).

În baza art. 33 lit. a pen. și art. 34 lit. b pen. s-a contopit pedepsele mai sus stabilite si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție.

În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 05.08.2007 la zi.

În baza art. 350.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr. 38/M/2007 a Judecătoriei Oradea.

În baza art. 26.pen. raportat la art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. și art. 74.pen. și art. 76 lit. b pen. a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 4 ani închisoare (pct. 1 R).

În baza art. 864pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 42/P/2005 a Tribunalului Bihor și s-a dispus executarea ei alăturat pedepsei stabilită în cauză, pedeapsa rezultantă fiind de 7 ani închisoare.

În baza art. 334.pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26.pen. raportat la art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. în infracțiunea de tăinuire prev. de art. 221 alin. 1.pen. text în baza căruia, cu aplicarea art. 74.pen. și art. art. 76 lit. e pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 luni (pct. 2 R).

În baza art. 864pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 42/P/2005 a Tribunalului Bihor și s-a dispus executarea ei alăturat pedepsei stabilită în cauză, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani 2 luni închisoare.

În baza art. 26.pen. raportat la art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. și art. 74.pen. și art. 76 lit. b pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare (pct. 3 R).

În baza art. 864pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 42/P/2005 a Tribunalului Bihor și s-a dispus executarea ei alăturat pedepsei stabilită în cauză, pedeapsa rezultantă fiind de 7 ani închisoare.

În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,e,i pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. art. 74.pen. și 76 lit. c pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare (pct. 4 R).

În baza art. 864pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 42/P/2005 a Tribunalului Bihor și s-a dispus executarea ei alăturat pedepsei stabilită în cauză, pedeapsa rezultantă fiind de 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a pen. și art. 34 lit. b pen. s-au contopit pedepsele mai sus stabilite și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare pe care o va executa în regim de detenție.

În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 05.08.2007 la zi.

În baza art. 350.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr. 38/M/2007 a Judecătoriei Oradea.

În baza art. 14.pr.pen. raportat la art. 346.pr.pen. cu referire la art. 998-999.civ. au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 450 lei în favoarea părții civile B și 110 lei în favoarea părții civile.

S-au respins pretențiile civile formulate de parte civilă.

S-a constatat că partea vătămată nu a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 191 alin. 2.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 600 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt.

1. În data de 04.08.2007, în jurul orei 16.00 inculpații și s-au deplasat pe str. - din mun. La un moment dat inculpatul i-a spus inculpatului să îi sustragă poșeta părții vătămate B, care se afla în acea zonă și au convenit ca în eventualitatea în care partea vătămată va striga după ajutor el se va oferi să prindă hoțul și în acest mod îi va înlesni posibilitatea de a nu fi prins de către partea vătămată sau de către alte persoane care ar fi pornit în urmărirea sa.

Inculpatul a dus la îndeplinire rezoluția infracțională, luând geanta de pe umărul stâng al părții vătămate. Aceasta a opus rezistență, astfel că pentru a păstra obiectul material al furtului inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu pumnul în bărbie, fapt ce a determinat dezechilibrarea acesteia.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 2484/36 din data de 06.08.2007 emis de Serviciul de Medicină Legală al Județului B rezultă că partea vătămată a suferit leziuni posttraumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 4 zile de îngrijiri medicale.

După intrarea prin violență în posesia genții părții vătămate inculpatul a luat-o la fugă și s-a întâlnit cu inculpatul după niște blocuri. Acesta din urmă a luat telefonul mobil marca Nokia 3220 și suma de 10 lei care se aflau în interiorul genții pe care a aruncat-o la distanță de câteva străzi, locul neputând fi stabilit cu exactitate.

Valoarea prejudiciului creat în cauză este de 450 lei, sumă cu care partea vătămată B se constituie parte civilă în cauză.

2. În aceeași zi de 04.08.2007 în jurul orei 16.50 inculpatul, aflându-se pe - din mun. Oar emarcat prezența părții vătămate, care vorbea la telefonul său mobil, în fața restaurantului "". Acesta a încercat să smulgă telefonul mobil marca Nokia 8210 din mâna dreaptă a părții vătămate, dar aceasta s-a împotrivit. Inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu capul în zona feței, după care a deposedat-o de telefonul mobil și a luat-o la fugă.

Din certificatul medico-legal nr. 2485/37 emis de Serviciul de Medicină Legală al Județului B la data de 06.08.2007 rezultă că partea vătămată a suferit leziuni posttraumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 6 zile de îngrijiri medicale.

După comiterea infracțiunii inculpatul s-a întâlnit cu inculpatul care a preluat telefonul mobil sustrase și s-a ocupat de vânzarea acestuia la o persoană care nu a fost identificată.

Martorul a arătat în declarația sa că în data de 04.08.2007, în jurul orei 18.00 cei doi inculpați au apărut la barul "" de pe str. -. - unde au încercat să vândă trei telefoane mobile. mobile se aflau asupra inculpatului.

Partea vătămată arată că în recunoaște pe inculpatul ca fiind cel care a agresat-o și i-a sustras telefonul mobil în data de 04.08.2007 în jurul orelor 17.00 în fața restaurantului din Partea vătămată arată că inculpatul era singur și că nu l-a văzut pe inculpatul.

Deși inculpatul declară că și de această dată coinculpatul este cel care i-a indicat-o pe partea vătămată, i-a cerut să-i sustragă telefonul, promițându-i ajutor în cazul în care ar avea nevoie, declarația sa nu se coroborează cu susținerea părții vătămate care afirmă că era singur și că nu l-a văzut pe celălalt coinculpat. Nici inculpatul nu declară că ar fi fost împreună cu acesta la comiterea acestei tâlhării, dar că a știut că acesta a sustras prin violență un telefon mobil, pe care i l-a dat ca să-l vândă. Telefonul l-a vândut unei persoane necunoscute cu suma de 30 lei ( 92 ).

Declarația martorului va fi înlăturată ca fiind nesinceră pentru aceleași motive arătate mai sus.

Valoarea prejudiciului este de 110 lei și întrucât nu a fost recuperat partea vătămată se constituie parte civilă cu această sumă.

3. Inculpatul l-a condus pe inculpatul în seara zilei de 04.08.2007 la o locuință de pe-, unde acesta din urmă a rămas peste noapte.

Inculpatul i-a oferit îmbrăcăminte inculpatului și după ce i-a plătit, și prețul micului dejun în dimineața zilei de 05.08.2007, cu ocazia discuției pe care au avut-o în incinta unui local din apropierea municipiului O i-a cerut să continue să săvârșească infracțiuni pentru ca în acest mod să restituie sumele de bani cheltuite pentru nevoile sale de către inculpatul.

Pentru a duce la îndeplinire o nouă infracțiune cei doi inculpați s-au deplasat în dimineața zilei de 05.08.2007, în jurul orei 11.30, pe str. - - din municipiul La un moment dat au observat că partea vătămată a avut o convorbire telefonică și a introdus telefonul mobil în geantă. Inculpatul i-a cerut inculpatului să o deposedeze de poșeta pe care o avea asupra sa.

Inculpatul a smuls geanta din mâna părții vătămate, după care au luat-o la fugă, pe o stradă laterală, inculpatul fugind în fața sa. Martorul a văzut actele de agresiune și deposedare comise de inculpatul și i-a prins în cele din urmă pe cei doi inculpați.

Inculpatul a aruncat poșeta sustrasă de la partea vătămată în care se afla un telefon mobil marca Sony Ericsson.

Poșeta a fost restituită părții vătămate împreună cu întreg conținutul său.

4. În data de 20.07.2007 în jurul orei 12.00 inculpatul și Ias au sustras din interiorul autoturismului marca, cu nr. de înmatriculare -, aparținând părții vătămate, care era parcat pe str. - din mun. O, o geantă în care se găseau o serie de bunuri.

Inculpatul a forțat sistemul de închidere de la portiera din dreapta față a autoturismului după care învinuitul Ias a luat geanta din interior.

Valoarea prejudiciului creat este de 1.000 lei, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză întrucât prejudiciul a fost recuperat integral.

Starea de fapt descrisă mai sus rezultă din declarația inculpatului care recunoaște comiterea faptei coroborată cu declarația lui Ias și procesul verbal de vizionare a înregistrărilor de imagini efectuate de camerele de supraveghere ale Direcției Publice de Pază

Fapta învinuitului de a sustrage bunuri și înscrisuri care atestă identitatea persoanei, din loc public, prin efracție, împreună cu o altă persoană, întrunește elementele constitutive ale conținutului infracțiunii prev. și ped. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. a, e și i pen.

În sarcina inculpatului urmează a fost reținută starea de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei reprezentându-la pedeapsă de 3 ani închisoare stabilită prin Sentința penală 42/07.02.2005, pronunțată in cauza din dosarul nr. 6278/2002 al Tribunalului Bihor.

La individualizarea pedepselor aplicate în cauză, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72.pen. circumstanțele reale ale comiterii faptelor, valorile mici ale prejudiciilor și faptul că sunt parțial recuperate, circumstanțele personale ale inculpaților, lipsa antecedentelor penale în ceea ce-l privește pe inculpatul, starea de recidivă în cea ce-l privește pe inculpatul, atitudinea sinceră a inculpatului și atitudinea nesinceră a inculpatului.

Față de cele expuse mai sus, instanța în baza art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 74.pen. și art. 76 lit. b pen. a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 27.06.1986 în, județul G, domiciliat în comuna, sat nr. 170, județul B, -, în prezent deținut în Penitenciarul d e maximă siguranță O, la o pedeapsă de: 3 ani închisoare (pct. 1 R).

În baza art. 334.pr.pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. în infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. c pen. text în baza căruia, cu aplicarea art. 74.pen. și art. art. 76 lit. b pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de: 3 ani închisoare (pct. 2 R).

În baza art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 74.pen. și art. 76 lit. b pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de: 3 ani închisoare (pct. 3 R).

În baza art. 33 lit. a pen. și art. 34 lit. b pen. a contopit pedepsele mai sus stabilite si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție.

În baza art. 71.pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b pen. cu titlu de pedeapsă accesorie, apreciind că raportat la faptele comise inculpatul este nedemn de exercițiul acestora.

În baza art. 88.pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 05.08.2007 la zi.

În baza art. 350.pr.pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr. 38/M/2007 a Judecătoriei Oradea.

În baza art. 26.pen. raportat la art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. și art. 74.pen. și art. 76 lit. b pen. a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 12.10.1982 în M, județul B, domiciliat în O,-, -. 3, județul B, -, în prezent deținut în Penitenciarul d e maximă siguranță O, la o pedeapsă de: - 4 ani închisoare (pct. 1 R).

În baza art. 864pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 42/P/2005 a Tribunalului Bihor și a dispus executarea ei alăturat pedepsei stabilită în cauză, pedeapsa rezultantă fiind de 7 ani închisoare.

În baza art. 334.pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26.pen. raportat la art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. în infracțiunea de tăinuire prev. de art. 221 alin. 1.pen. text în baza căruia, cu aplicarea art. 74.pen. și art. art. 76 lit. e pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de:- 2 luni (pct. 2 R).

În baza art. 864pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 42/P/2005 a Tribunalului Bihor și a dispus executarea ei alăturat pedepsei stabilită în cauză, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani 2 luni închisoare.

În baza art. 26.pen. raportat la art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. și art. 74.pen. și art. 76 lit. b pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de: - 4 ani închisoare (pct. 3 R).

În baza art. 864pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 42/P/2005 a Tribunalului Bihor și a dispus executarea ei alăturat pedepsei stabilită în cauză, pedeapsa rezultantă fiind de 7 ani închisoare.

În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,e,i pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. art. 74.pen. și 76 lit. c pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de: - 2 ani închisoare (pct. 4 R).

În baza art. 864pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 42/P/2005 a Tribunalului Bihor și a dispus executarea ei alăturat pedepsei stabilită în cauză, pedeapsa rezultantă fiind de 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a pen. și art. 34 lit. b pen. a contopit pedepsele mai sus stabilite și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare pe care o va executa în regim de detenție.

În baza art. 71.pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b pen. cu titlu de pedeapsă accesorie, apreciind că raportat la faptele comise inculpatul este nedemn de exercițiul acestora.

În baza art. 88.pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 05.08.2007 la zi.

În baza art. 350.pr.pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr. 38/M/2007 a Judecătoriei Oradea.

În baza art. 14.pr.pen. raportat la art. 346.pr.pen. cu referire la art. 998-999.civ. a obligat inculpații în solidar la plata sumei de 450 lei în favoarea părții civile B domiciliată în S,-, - 10,. 3,. 9, județul B și 110 lei în favoarea părții civile domiciliată în O, str. -. - nr. 59,. 2, județul

A respins pretențiile civile formulate de parte civilă domiciliată în comuna, sat nr. 20, județul B, întrucât prejudiciul creat a fost recuperat prin restituire.

A constatat că partea vătămată domiciliat în O, str. - nr. 3, - 29,. 5, județul B nu a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 191 alin. 2.pr.pen. a obligat inculpații la plata sumei de 600 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat apel inculpații și.

Prin decizia penală nr. 264/2008 a Tribunalului Bihor, în baza art. 379 pct.1 lit.b pr. s-au respins ca nefondate apelurile penale declarate de inculpații apelanți și împotriva sentinței penale nr. 632 din 22 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a menținut-o în totul, obligând pe apelanți să plătească statului suma de câte 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.

A dedus din pedepse arestul preventiv până la zi pentru fiecare inculpat și a menținut starea de arest a acestora.

Din fondurile Ministerului justiției urmând a se vira în favoarea Baroului B suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av., conform delegației nr. 3470/23.06.2008.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a avut în vedere că, starea de fapt a fost corect reținută de prima instanță, just argumentată, conformă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați fiind legală.

In mod corect și judicios, prima instanță a reținut vinovăția inculpaților, din probele administrate în cauză, coroborate cu declarațiile inculpaților, rezultând fără dubii că în intervalul de timp cuprins intre data de 4 august 2007-5 august 2007 inculpații și au săvârșit in baza unor rezoluții infracționale distincte 3 infracțiuni de tâlhărie pe raza municipiului O, în forma de participație a autoratului în ceea ce-l privește pe inculpatul și a complicității în ceea ce-l privește pe inculpatul, cauzându-se celor 3 părți vătămate un prejudiciu de 1010 lei, iar inculpatul a comis și o infracțiune de furt calificat în dauna părții vătămate căruia i-a sustras o geantă din autoturism, pe care l-a deschis prin efracție.

Astfel, în data de 04.08.2007, în jurul orei 16.00 inculpații și s-au deplasat pe str. - din mun. O, ocazie cu care au observat-o pe partea vătămată B. În urma unei înțelegeri prealabile, inculpatul i-a luat de pe umărul stâng geanta părții vătămate, iar aceasta opunând rezistență, inculpatul i-a aplicat o lovitură în bărbie. Conform înțelegerii, inculpatul s-a oferit să o ajute pe partea vătămată în sensul că va urmări el hoțul și în acest mod îi va înlesni posibilitatea de a nu fi prins de către partea vătămată sau de către alte persoane care ar fi pornit în urmărirea sa.

În aceeași zi de 04.08.2007 în jurul orei 16.50 inculpatul, aflându-se pe - din mun. Oar emarcat prezența părții vătămate, care vorbea la telefonul său mobil, în fața restaurantului "". Acesta a încercat să smulgă telefonul mobil marca Nokia 8210 din mâna dreaptă a părții vătămate, dar aceasta s-a împotrivit. Inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu capul în zona feței, după care a deposedat-o de telefonul mobil și a luat-o la fugă.

În dimineața zilei de 05.08.2007, în jurul orei 11.30, inculpații și, aflându-se pe str. - - din municipiul O, au observat că partea vătămată a avut o convorbire telefonică și a introdus telefonul mobil în geantă. Inculpatul, la solicitarea coinculpatului, a smuls geanta din mâna părții vătămate, după care au luat-o la fugă, pe o stradă laterală, inculpatul fugind în fața sa. Inculpații au fost prinși de martorul care a văzut actele de agresiune și deposedare.

În data de 20.07.2007 în jurul orei 12.00 inculpatul și Ias au sustras din interiorul autoturismului marca, cu nr. de înmatriculare -, aparținând părții vătămate, care era parcat pe str. - din mun. O, o geantă în care se găseau o serie de bunuri. Inculpatul a forțat sistemul de închidere de la portiera din dreapta față a autoturismului după care învinuitul Ias a luat geanta din interior.

De menționat că in timp ce inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute in sarcina sa, inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunilor de complicitate la tâlhărie, recunoscând doar faptul că l-a ajutat pe inculpatul să valorifice bunurile sustrase, știind că acestea provin dintr-o infracțiune, fără a avea insă o înțelegere anterioară în acest sens, de asemenea, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii de furt reținută în sarcina sa.

În mod corect și judicios însă, prima instanță a reținut ca fiind dovedită vinovăția inculpatului și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de complicitate la tâlhărie pentru punctele 1 și 3 din rechizitoriu, schimbând în mod corect încadrarea juridică din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de tăinuire pentru fapta de la punctul 2 din rechizitoriu, câtă vreme din probele administrate in cauză în ceea ce privește această infracțiune ( punctul 2 rechizitoriu) nu a rezultat participarea acestuia in vreun fel la săvârșirea faptei de tâlhărie de către inculpatul și nici faptul că ar fi existat vreo înțelegere anterioară între ei în sensul că inculpatul, după săvârșirea faptei să asigure valorificarea bunurilor sustrase, ci acesta a luat hotărârea de a-l ajuta pe inculpatul la valorificarea bunurilor după săvârșirea faptei.

Este de observat că, deși inculpatul nu a recunoscut că a participat la săvârșirea faptelor de la punctul 1 și 3 din rechizitoriu in forma complicității, din chiar declarația acestuia rezultă însă că de fiecare dată când inculpatul a comis câte o infracțiune de tâlhărie, inculpatul se afla lângă el sau in apropierea acestuia, (aspect recunoscut și de inculpatul ) astfel că devine greu de crezut că acesta nu a avut nici o legătura cu săvârșirea infracțiunilor, după care îl ajută pe autor să valorifice bunurile dobândite prin comiterea acelor tâlhării. De altfel, pe parcursul procesului inculpatul a dat declarații contradictorii deoarece la un moment dat a susținut că inițial se afla întâmplător in zonă și că nu-l cunoaște pe inculpatul, pentru ca mai apoi să revină și să precizeze că îl cunoaște pe acest inculpat, dar că nu are nici o legătură cu faptele comise de acesta, aspect care este contrazis chiar prin propriile declarații, prin declarațiile coinculpatului, dar și prin declarațiile părților vătămate și ale martorilor oculari și, care au văzut că anterior comiterii faptei cei doi inculpați se deplasau împreună, iar ulterior comiterii faptei cei doi s-au îndepărtat in fugă de la locul comiterii faptei.

S-a apreciat că, prima instanță a procedat la o analiză detailată a întregului probatoriu administrat in cauză, arătând în mod judicios dovezile pe care se sprijină vinovăția inculpaților, iar pe de altă parte, înlăturând motivat declarațiile martorilor care nu se coroborau cu celelalte probe administrate in cauză (declarația martorului ).

In consecință, după cum s-a arătat anterior, apreciem ca fiind întru totul dovedită vinovăția celor doi inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care au fost condamnați de către prima instanță.

Totodată, raportat la pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările comiterii infracțiunilor, respectiv faptul că inculpații au săvârșit în mod repetat sustrageri de bunuri, aplicând părților vătămate lovituri, faptele s-au săvârșit pe timp de zi, in locuri publice, in zone centrale ale orașului, tribunalul apreciază că atât cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, cât și modalitatea de executare a acestora, sunt în deplină concordanță cu prevederile art.72 Cod Penal, precum și în concordanță cu scopul prevăzut de art.52 Cod Penal(prima instanță procedând la valorificarea judicioasă în sistemul pugnitiv a tuturor criteriilor prevăzute de art.72 Cod Penal), neimpunându-se nici reducerea pedepselor și nici schimbarea modalității de executare a acestora.

De precizat în ceea ce privește pe inculpatul că susținerile acestuia referitor la faptul că ar fi fost condamnat in mod nelegal pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu o minoră prev. și ped. de art. 198 al.1 Cod penal sunt neîntemeiate câtă vreme la data săvârșirii faptei, respectiv 2 februarie 2002, textul articolului 198 al.1 Cod penal nu era modificat și anume atât în conformitate cu legea penală in vigoare până la modificarea din octombrie 2002 Codului penal prin art. I pct. 2 din OUG 143/2002, cât și ulterior acestei date (până la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare- sentința penală nr. 42/P/07.02.2005 a Tribunalului Bihor ) actul sexual era definit ca act sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 15 ani ( minora fiind născută la 27 februarie 1987, avea la data de 2 februarie 2002 vârsta de 14 ani, 11 luni și 6 zile, deci nu împlinise încă vârsta de 15 ani).

Față de cele ce preced, în baza art. 379 pct.1 lit. b pr. a respinge ca nefondate apelurile penale declarate de inculpații apelanți și împotriva sentinței penale nr. 632 din 22 MAI 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a menținut-o în totul.

Fiind in culpă procesuală, a obligat pe apelanți să plătească statului suma de câte 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.

Totodată, a dedus din pedepse arestul preventiv până la zi pentru fiecare inculpat și a menținut starea de arest a acestora.

Din fondurile Ministerului justiției urmând a se vira în favoarea Baroului B suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av., conform delegației nr. 3470/23.06.2008.

Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs inculpatul solicitând instanței desființarea lor ca fiind netemeinice.

În motivarea recursului, inculpatul, arată că, a dat dovadă de sinceritate pe parcursul cercetării judecătorești și se impune a-i fi redusă pedeapsa.

Curtea examinând hotărârile atât, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală, combinate cu articolul 385 ind. 6 alin. 1 și 385 indice 7 aliniat 1 Cod procedură penală constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză, dând faptelor săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

De asemenea instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia, cât și ca modalitate de executare fiind respectate criteriile generale prevăzute se art. 72 cod penal.

Astfel inculpatul era la data săvârșirii faptei fără ocupație, neîncadrat în muncă, recidivist, iar instanța de fond a evaluat în mod judicios atât aceste aspecte cât și fapta și mai ales gradul de pericol ridicat al unei asemenea fapte.

Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, au un grad ridicat de pericol social, prin modul și împrejurările în care a săvârșit faptele, toate aceste aspecte sunt de natură a conchide că nu se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului.

Față de cele menționate mai sus, Curtea în conformitate cu art. 385 indice 15 punctul 1 litera b cod procedură penală va respinge, ca nefondat recursul declarat. recursurile declarat.

În baza art. 192 al. 2 cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,

Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, împotriva deciziei penale 264/A/ din, 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs.

Deduce din pedeapsă arestul preventiv până la zi.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 12.03.2009.

Președinte Judecător Judecător Grefier

Red.dec. pen. jud. T/25.03.2009

Red. dec.

Red. sent. Fond.

Tehnored. Gref. M/27.03.2009/ 2 ex.

Președinte:Pătrăuș Mihaela
Judecători:Pătrăuș Mihaela, Munteanu Traian, Rus Claudia

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Oradea