Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.31/A/2008
Ședința publică din 28 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei
JUDECĂTOR 2: Monica Șortan
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
.
S-a luat spre examinare apelul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 688/22.11.2007 al Tribunalului Cluj, cauza având ca obiect cererea de revizuire formulată de condamnat.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul, aflat în stare de detenție, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul condamnatului învederează instanței că are cereri în probațiune de formulat în apel pentru admiterea în principiu a cererii care a fost respinsă de Tribunalul Cluj iar în subsidiar, în măsura în care instanța le va respinge solicită să fie luate în considerare la soluționarea apelului. Astfel, solicită audierea martorilor și, martori care se regăsesc în rechizitoriu și care nu l-au recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care ar fi putut ucide victima. În acest sens depune la dosar portretul robot care nu corespunde cu imaginea condamnatului. De asemenea, în rechizitoriu se susține că petentul condamnat ar fi oprit liftul iar lângă acesta s-ar fi găsit un dar care nu corespunde cu mărimea condamnatului, ori, în această privință s-au făcut dosar presupuneri și nu verificări. Totodată arată că petentul condamnat suferă de afecțiuni psihice, existând și acte medicale în acest sens, profitându-se astfel de această situație,în sensul că a fost bătut și obligat să recunoască o faptă pe care nu a comis- Condamnatul a formulat o cerere IPJ C de a se verifica de câte ori a fost scos pentru reconstituire întrucât petentul susține că a fost un abuz la reconstituire. O altă cerere pe care o formulează este aceea de a se efectua testul ADN din sângele de la locul faptei și de sub unghiile victimei.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea cererilor formulate având în vedere că prezenta cauză a rămas definitivă după epuizarea căilor de atac ordinare, administrându-se toate probele și din care rezultă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina acestuia.
Instanța, având în vedere că suntem în cadrul procesual institui al revizuirii - apel împotriva hotărârii de respingere a cererii,apreciază neoportună administrarea probelor solicitate și în consecință respinge cererile în probațiune, acestea putând fi susținute eventual ca cereri de admitere a apelului, în rejudecare admiterea în principiu a revizuirii și acordă cuvântul părților.
Apărătorul condamnatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate pronunțate de Tribunalul Cluj și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună și administrarea probelor solicitate anterior. Astfel, consideră necesară audierea martorilor pentru a se da posibilitatea de a se verifica cu adevărat starea de fapt întrucât există dubii cu privire la săvârșirea infracțiunii de omor. Mai mult, în data de 19 martie inculpatul nu se afla în zona, acesta se afla cu mai multe persoane într-un alt loc, din planșele fotografice reiese că victima a fost lovită afară din bloc, această presupunere rezultând din faptul că victima avea sol uscat pe umăr, așa cum rezultă din scriptele de la filele 12,38. De asemenea, s-a găsit o de lângă lift dar nu se poate susține că acea aparținea inculpatului deoarece nu corespundea cu mărimea inculpatului. În concluzie, temeiurile revizuirii sunt acelea că nu au fost audiați martorii menționați, nu s-a făcut testul ADN și nu s-a ținut seama de actele medicale ale inculpatului din care rezultă că acesta nu are discernământ. În subsidiar, solicită reducerea la Jap edepsei aplicate.
Reprezentantul Parchetului arată că Tribunalul Clujl -a condamnat pe petent la o pedeapsă de 18 ani închisoare, acesta solicitând mai multe revizuiri care însă au fost respinse. Având în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.394 pr.pen. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului achiesând concluziilor puse de apărătorul său. Arată că motivele revizuirii sunt acelea că nu s-au audiat martori și nu s-a efectuat testul ADN. Susține că este nevinovat și că totul a fost un abuz din partea organelor de cercetare.
CURTEA
Prin sentința penală nr.688 din 22 noiembrie 2007 a Tribunalului Cluj, în baza art. 394 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură penală s-a respins cererea formulată de petentul condamnat, fiul lui și, născut la data de 23.12.1981, deținut în Penitenciarul Gherla, având ca obiect revizuirea sentintei penale nr. 594/2002 a Tribunalului Cluj.
În baza art. 189 din Codul d e procedură penală s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. ) care s-a avansat din fondul Ministerului Justitiei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 594/2002 a Tribunalului Cluj la pedeapsa de 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. d, c și alin. 3 din Codul penal, la 3 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g, f din Codul penal, la 4 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g, i din Codul penal, la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 din Codul penal și la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a din Codul penal, pedeapsa rezultantă fiind aplicată în urma sporirii pedepsei celei mai grele cu 1 an, de 19 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c, d, e din Codul penal. Sentința a fost atacată de către inculpat cu apel și recurs la Curtea de Apel Cluj și respectiv Curtea Supremă de Justiție, însă a rămas definitivă, instanțele de control judiciar constatând că aceasta este temeinică și legală, vinovătia inculpatului fiind dovedită fără dubiu.
În privința infracțiunii de tâlhărie, în rechizitoriul parchetului s-a reținut că în noaptea de 10.03.2001 revizuientul a agresat-o pe victima și i-a sustras poșeta cu bunuri personale, victima decedând la scurt timp din cauza leziunilor suferite.
Condamnatul a susținut pe parcursul judecării procesului penal că nu el este autorul infracțiunii de tâlhărie ci o altă persoană, învinuindu-l în special pe tatăl victimei, în sprijinul acestei apărări solicitând și efectuarea unei expertize biocriminalistice a sângelui găsit la fața locului și sub unghiile victimei. Proba a fost cerută pentru prima dată în recurs însă instanța nu s-a pronunțat asupra acesteia.
Instanța a mai constatat că potrivit art. 394 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură penală revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, fapte și împrejurări prin care să se dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare. Or, din toate probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, probe care se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale comiterii faptei de furt și lovire cu pumnul a victimei, date la început de inculpat, cu recunoașterea împrejurării că revizuientul a urmărit victima de mai multe ori întrucât îi plăcea de ea, precum și cu caracterul violent al revizuientului demonstrat de agresarea anterioară a mamei, fraților și a unei prietene, demonstrat și de problemele psihice ale acestuia evidențiate de expertiza medico-legală psihiatrică și coroborate și cu detaliile date de inculpat în legătură cu aspecte esențiale ale cauzei pe care nu avea de unde să le cunoască decât dacă ar fi participat la infracțiune, rezultă că revizuientul este autorul infracțiunii. realității că nu gravitatea ci urmările leziunilor (victima s-a înecat cu propriul sânge) generate de agresiunea inculpatului au produs decesul victimei. Pe de altă parte, apărările sale potrivit cărora nu este vinovat de moartea victimei deoarece agresiunea a fost comisă de alte persoane, unele imaginare, altele nu, au fost cunoscute de procuror, instanța fondului și instanțele de control judiciar, drept urmare nu este îndeplinită condiția, mai sus menționată, prev. de art. 394 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură penală. Chiar dacă s-ar admite că o probă importantă nu a fost administrată în cauză datorită tehnologiei din anul 2001, expertiza biocriminalistică nu se mai poate efectua acum datorită faptului că urmele biologice de la fața locului nu mai există în prezent, aspect ce reiese din adresa IPJ C - Serviciul de Investigații Criminale ( 25).
Împotriva hotărârii în termen legal s-a exercitat calea de atac a apelului de către revizuientul condamnatul.
Acesta practic a reiterat solicitările formulate în cuprinsul cererii de revizuire, instrumentată la nivelul instanței de fond și în prealabil de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.
În cea mai mare parte, susținerile apelantului merg pe aceeași linie ce ține de promovarea unor căi de atac ordinare, respectiv că nu el este autorul infracțiunii de tâlhărie, ci o altă persoană, în cauză derularea procesului în urma căruia a fost condamnat definitiv s-a realizat neechitabil, reluarea cercetării judecătorești pentru ca instanța să-și formeze convingerea că hotărârile de condamnare pronunțate nu sunt corecte, că cercetarea la fața locului ce s-a efectuat s-a derulat în condiții nelegale, că procurorul nu a efectuat o anchetă completă din care să se desprindă la modul neechivoc adevărul.
Beneficiind și de aportul unui apărător ales, concret s-a făcut trimitere la disp.art.394 al.1 lit.a pr.pen. reiterându-se însă nejuridic în motivare toate împrejurările mai sus relatate, cu solicitarea efectuării și a unei confruntări cu martora, sau efectuarea unui test ADN pentru a se dovedi că sângele găsit la fața locului și sub unghiile victimei nu aparține apelantului, cereri în probațiune menționate și în cuprinsul căilor ordinare de atac.
Analizând apelul formulat, motivele exprese menționate, atât personal de către revizuient cât și prin intermediul apărătorului ales al acestuia, cu incidența art.371 pr.pen. Curtea reține următoarele:
Apelantul-revizuient a fost condamnat prin sentința penală nr. 594/2002 a Tribunalului Cluj la pedeapsa de 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. d, c și alin. 3 din Codul penal, la 3 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g, f din Codul penal, la 4 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g, i din Codul penal, la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 din Codul penal și la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a din Codul penal, pedeapsa rezultantă fiind aplicată în urma sporirii pedepsei celei mai grele cu 1 an, de 19 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c, d, e din Codul penal. Sentința a fost atacată de către inculpat cu apel și recurs la Curtea de Apel Cluj și respectiv Curtea Supremă de Justiție, însă a rămas definitivă, instanțele de control judiciar constatând că aceasta este temeinică și legală, vinovăția inculpatului fiind dovedită fără dubiu.
Condamnatul a mai susținut pe parcursul judecării procesului penal că nu el este autorul infracțiunilor.
Potrivit art. 394 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură penală revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, fapte și împrejurări prin care să se dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare. Or, din toate probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, probe care se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale comiterii faptei de furt și lovire cu pumnul a victimei, date la început de inculpat, cu recunoașterea împrejurării că revizuientul a urmărit victima de mai multe ori întrucât îi plăcea de ea, precum și cu caracterul violent al revizuientului demonstrat de agresarea anterioară a mamei, fraților și a unei prietene, demonstrat și de problemele psihice ale acestuia evidențiate de expertiza medico-legală psihiatrică și coroborate și cu detaliile date de inculpat în legătură cu aspecte esențiale ale cauzei pe care nu avea de unde să le cunoască decât dacă ar fi participat la infracțiune, rezultă că revizuientul este autorul infracțiunii.Pe de altă parte, apărările sale potrivit cărora nu este vinovat de moartea victimei deoarece agresiunea a fost comisă de alte persoane, unele imaginare, altele nu, au fost cunoscute de procuror, instanța fondului și instanțele de control judiciar, drept urmare nu este îndeplinită condiția, mai sus menționată, prev. de art. 394 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură penală. Expertiza biocriminalistică nu se mai poate efectua acum datorită faptului că urmele biologice de la fața locului nu mai există în prezent, aspect ce reiese din adresa IPJ C - Serviciul de Investigații Criminale ( 25).
Așadar, pentru declararea ca admisibilă o cerere de revizuire, se impun a se constata incidența vreunuia din cazurile menționate la art.394 pr.pen.
revizuientul atât în cuprinsul motivelor scrise cât și a precizărilor în fața instanței de apel a înțeles a face trimitere la disp.art.394 lit.a pr.pen. Ori, din probele administrate în cuprinsul derulării procesului în urma căruia s-a stabilit o soluție de condamnare față de revizuient, administrate atât în cursul urmăririi penale cât și al judecății, se poate consemna că cea mai mare parte dintre motivele de revizuire au fost luate în considerare de către instanță și au fost respinse ca neîntemeiate cu motivările de rigoare.
Mai mult, în esență motivele de revizuire invocate, practic constituie apărări pe fond din partea acestuia. Toate converg în viziunea revizuientului spre ideea de nevinovăție din partea sa în producerea morții victimei, aspecte ce evident că nu pot fi luate în considerare într-un astfel de cadrul procesual cum este calea extraordinară a revizuirii.
Aceste apărări au fost examinate de către instanțe și au fost înlăturate cu motivări pertinente și dezvoltate, din care a rezultat că revizuientul este autorul infracțiunii imputate.
A reitera astfel de solicitări, în cadrul apelului împotriva hotărârii de respingere a cererii de revizuire, este un aspect total nejustificat și care evident nu poate avea suport în pronunțarea unei hotărâri de admitere a apelului.
De toate aceste aspecte, în detaliu, s-a preocupat instanța Tribunalului Cluj, ce a făcut astfel aprecieri în deplină legalitate și temeinicie în ideea de respingere a cererii de revizuire.
Hotărârea instanței ce se impune a fi menținută și implicit apelul revizuientului urmează a fi respins ca nefondat în baza art. 379 pct.1 lit.b pr.pen.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul revizuient, fiul lui și, născut la data de 23.12.1981, aflat in Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 688 din 22 noiembrie 2007 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe apelantul revizuient să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 28.02.2008 în prezența apelantului revizuient arestat.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
RED.SM/MR
07.03.08/3 EX.
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Monica Șortan
