Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 344/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 344
Ședința publică de la 02 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana
GREFIER:
Ministerul Public este reprezentat de procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpații și împotriva deciziei penale nr.49/A/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații în stare de arest preventiv, asistați de avocat oficiu.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța pune în discuție excepția tardivității recursului declarat de inculpatul și nemaifiind alte cereri de formulat, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu a solicitat admiterea recursului declarat de inculpatul, rejudecarea cauzei și reducerea pedepsei la care a fost condamnat de prima instanță, având în vedere că prejudiciul a fost recuperat integral. Referitor la tardivitatea recursului declarat de inculpatul a lăsat soluționarea la aprecierea instanței.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat de inculpatul ca nefondat, iar cel declarat de inculpatul ca tardiv.
Inculpatul, având ultimul cuvânt a solicitat admiterea recursului, arătând că încadrarea juridică nu este corectă întrucât el a furat telefonul și nu a comis infracțiunea de tâlhărie.
Inculpatul, având ultimul cuvânt a solicitat ca în urma admiterii recursului să fie pus în libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 3195 din 17.12.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în baza art. 211 alin. 1, 2 lit. b, e, art. 211 alin.21lit. a penal, inculpații și, au fost condamnați la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare fiecare.
Pentru inculpatul s-a făcut aplicarea art. 83. penal și s-a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 (un) an închisoare, aplicată prin p nr. 2516/28.11.2007 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin decizia penală nr. 22/A/18.01.2008 a Tribunalului Timiș, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare.
În baza art. 88. penal din pedeapsa aplicată de 8 (opt) ani închisoare, inculpatului i s-a dedus arestul preventiv din data de 18.08.2008 la zi și de la 03.10.2007 la 18.07.2008; inculpatului i s-a dedus arestul preventiv de la 22.07.2008 la zi.
În baza art. 350 alin. 1. penal s-a menținut starea de arest a inculpaților.
În baza art. 71 alin. 2. penal, s-a interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a, b penal, cu excepția dreptului de a alege, pe durata și în condițiile prev. de art. 71. penal.
Conform art. 14 alin.3 lit. b proc. penală, s-a constatat integral acoperit prejudiciul.
S-a lut act că partea vătămată, nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că din întreg materialul probatoriu administrat în cauză, respectiv: plângerea părții vătămate, declarații martori, facturi fiscale, planșa fotografică, proces verbal de cercetare la fața locului, certificat medico-legal, proces verbal de prezentare pentru recunoașterea în grup, declarațiiile martorilor, declarațiile părții vătămate, proces verbal de confruntare, fișa cazier judiciar, declarațiile inculpaților, coroborate cu declarațiile martorilor, și -, s-a stabilit că inculpatii și, in noaptea de 06.04.2008, in jurul orelor 22,15-22,30, impreuna, aflandu-se pe strada - - din municipiul T au deposedat-o prin violență fizică pe partea vatamata - de doua telefoane mobile- marca Nokia 5310, precum și de suma de 10 lei, prejudiciul total fiind in suma de 1000 lei, urmare a agresiunii suferite, partea vatamata necesitand pentru vindecare un numar de 5 zile de ingrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.609/07.04.2008 emis de catre IML
S-a reținut că pe parcursul cercetării judecătorești nici unul dintre inculpați nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute prin rechizitoriu.
Partea vătămată -, fiind audiată de catre prima instantă a precizat că nu se constituie parte civila in cauza, întrucat prejudiciul a fost recuperat.
S-a reținut că fapta inculapților, asa cum a fost descrisa anterior, intruneste elementele contitive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 211 alin. 1, 2 lit.b, c alin.21lit.a,
Cod PenalLa individualizarea pedepselor, prima instanță a avut în vedere elementele prevazute de art.72 p, modul savarsirii faptei, respectiv noaptea, de catre doua persoane majore, de atitudinea nesincera manifestata in fata instantei de judecata, de faptul că partea vătămată este minor si că inculpatul, a suferit o condamnare pe perioada minoritatii de 1 an inchisoare, cu aplicarea art.81, 110.p, cu termen de incercare doi ani.
Prima instanță a apreciat că, pentru ca cei doi inculpati sa constientizeze, efectul si modalitatea aplicarii sanctiunilor, in perioada majoratului, comparativ cu perioada cand acestia erau minori, pedeapsa inchisorii, orientata spre minimul special, este de natura a-și atinge efectul urmarit de care legiuitor.
Împotriva acestei hotărâri în temrne legal au declarat appel inculpații și. Apelul nu a fost motivat în scris.
In motivele orale de apel, inculpații apelanți, prin apărătorul din oficiu au solicitat admiterea apelului, în sensul reducerii pedepsei, apreciind că este nejustificat de mare față de circumstanțele reale și personale ale inculpaților.
Instanța de apel, analizând probele administrate în cauză, a apreciat că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt referitor la inculpați și anume că in noaptea de 06.04.2008, in jurul orelor 22,15-22,30, împreuna, aflându-se pe strada - - din municipiul T au deposedat-o prin violență fizică pe partea vătămata - de doua telefoane mobile - marca Nokia 5310, precum și de suma de 10 lei, prejudiciul total fiind in suma de 1000 lei, urmare a agresiunii suferite, partea vătămata necesitând pentru vindecare un număr de 5 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.609/07.04.2008 emis de către IML
Astfel inculpații au săvârșit infracțiunea de tâlhărie prevăzut de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, e, art. 211 alin.21lit. a Cp.
ca și infracțiune prezintă un pericol social deosebit, astfel că obiectul juridic al acesteia este unul complex, fiind reprezentat, pe de o parte, de relațiile sociale patrimoniale privind menținerea poziției fizice a bunurilor, ca obiect juridic principal, precum și de relațiile sociale privind viața, sănătatea, integritatea corporală și libertatea persoanei, ca obiect juridic secundar, adiacent.
În cazul tâlhăriei, legiuitorul consideră valorile sociale de o mare importanță ca: viața, integritatea corporală și sănătatea persoanei ca fiind adiacente față de valorile sociale patrimoniale, care constituie obiectul principal al faptei. Această răsturnare a ierarhiei valorilor sociale ocrotite se explică prin aceea că infractorul, în principal, urmărește realizarea furtului, violența fiind doar un mijloc pentru înfăptuirea acestui scop.
Prin urmare având în vedere considerentele mai sus arătate, Tribunalul a apreciat că în speță pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată de Judecătorie este una proporțională cu fapta săvârșită și cu pericolul social concret al infracțiunii.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b p Cod Penal, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 3195/17.12.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. 12558/-.
Împotriva deciziei penale nr.49/A/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- au declarat recurs inculpații și.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că decizia atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, recursul declarat de inculpatul fiind astfel nefundat, iar cel declarat de inculpatul este tardiv, pentru considerentele ce vor fi prezentate.
Starea de fapt reținută de prima instanță și confirmată de instanța de apel este corectă fiind rezultatul evaluării probelor administrate în faza de urmărire penală, respectiv procesele verbale de cercetare la fața locului, depozițiile inculpaților, ale martorilor, planșe foto care se coroborează cu plângerea părții vătămate din care reiese că inculpații recurenți au comis un act material de sustragere a două telefoane mobile aparținând părții vătămate prin întrebuințarea de violențe asupra acesteia, concretizate în leziunile descrise în certificatul medico legal nr.609/7.04.2008, partea vătămată necesitând pentru vindecare un număr de 5 zile de îngrijiri medicale. Raportat la starea de fapt reținută, instanța de fond a făcut o corectă încadrare juridică a faptei comise de inculpați, respectiv infracțiunea de tâlhărie în varinata reglementată de art.211 al.1,2 lit.b,e,art.211 alin.2/1 lit.a penal, forma de vinovăție fiind intenția directă în sensul reprezentării că bunurile sustrase, aparțin altuia, bunuri pe care și le însușesc fără consimțământul proprietarului și prin punerea în primejdie a vieții victimei, dorind să comită fapta știind că astfel îl pun pe proprietarul bunurilor în imposibilitatea de a-și exercita drepturile asupra acelor bunuri și de a se bucura de sănătatea sa, cauzându-i astfel o pagubă precum și a reprezentării faptului că prin conduita sa ulterioară acțiunii de sustragere încalcă libertatea morală a părții vătămate prin scopul urmărit, acela de a obține un folos material, urmare pe care o dorește. Inculpatul recurent a manifestat o conduită corectă, recunoscând comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
În conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora.
Pedepsele aplicate inculpaților, în condițiile art.72 pen sunt bine dozate și individualizate în măsură să asigure atingerea scopului prevăzut de art.52 pen. Ca măsură de constrângere și mijloc de reeducarea pedeapsa aplicată de prima instanța și confirmată de instanța de apel este just stabilită față de modul de săvârșire al faptei, personalitatea inculpaților și întreaga modalitate de organizare a activității ilicite nerecunoscute de altfel de aceștia.
Față de cele de mai sus, soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești în cele două grade de jurisdicție, fond și apel, fiind legale și temeinice, în temeiul art. 38515pct.1 lit.b p Cod Penal se va respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.49/A/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În privința recursului declarat de inculpatul, instanța de recurs apreciază că acesta este tardiv deoarece inculpatului, așa cum rezultă din dovada îndeplinirii procedurii de citare, i-a fost comunicată decizia pronunțată de instanța de apel prin care s-a respins calea de atac declarată de acesta la data de 5.01.2009, semnând la locul de detenție dovada că a primit comunicarea instanței, luând prin urmare la cunoștință de soluția pronunțată. Potrivit art.363 al.2 pr.pen, pentru inculpatul deținut, termenul de declarare a apelului curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, termenul fiind, conform alineatului 1 al aceluiași articol de 10 zile. Inculpatul a promovat calea de atac a recursului la data 6.03.2009, cu depășirea termenului imperativ prevăzut de textul de lege citat.
Astfel, n.art.38515pct.1 lit.a teza I p Cod Penal se va respinge recursul declarat de inculpatul împotriva aceleiași decizii penale.
În.art.350 p Cod Penal se va menține starea de arest a inculpatului și, iar în.art.88 p și art.381 p Cod Penal se deduce în continuare sarea de arest a inculpaților de la 18.02.2009 la zi.
Văzând și prevederile art.192 al.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În. art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.49/A/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În.art.38515pct.1 lit.a teza I p Cod Penal respinge recursul declarat de inculpatul împotriva aceleiași decizii penale.
În.art.350 p Cod Penal menține starea de arest a inculpatului și, iar în.art.88 p și art.381 p Cod Penal deduce în continuare sarea de arest a inculpaților de la 18.02.2009 la zi.
În.art.192 al.2 p Cod Penal obligă fiecare inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 2x200 către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 02 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red.AN/7.04.09
Tehnored AJ/2 ex/15.04.09
Prima instanță:Jud T -
Apel: Trib. T -,
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Florin Popescu, Codrina Iosana
