Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 69/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.69
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
- - -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 15 iulie 1977, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 350 din data de 14 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost admis apelul declarat de inculpat, s-a desființat sentința penală nr.1846/13 septembrie 2007 Judecătoriei Ploiești, în parte, în latură penală, în sensul că s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.71 și art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a respins cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din art.211 alin.2 lit.c Cod procedură penală, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, respectiv tâlhărie, în lovire prev.și ped.de art.180 alin.2 Cod penal, ca neîntemeiată.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
În baza art.383 alin.1/1 Cod procedură penală, rap.la art.350 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în temeiul art.381 alin.1 Cod procedură penală, rap.la art.88 Cod penal, a fost scăzută din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării acestuia, de la 08 aprilie 2004 la 24 mai 2004 și de la 10 iulie 2007, la zi.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, lipsă fiind intimatul - parte .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se învederează instanței că pe dovada de îndeplinirea procedurii se citare, s-a făcut mențiunea de către factorul poștal "destinatar decedat".
Avocat a luat legătura cu recurentul inculpat, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
- 2 -
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită instanței admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare și redozarea pedepsei conform art.74, art.76 Cod penal, urmând a se aplica o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
A arătat că în mod greșit instanțele de fond și apel au respins cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.211 alin.2 lit.c Cod penal, în infracțiunea prev.de art.180 alin.2 Cod penal, cu art.37 lit.a Cod penal, solicitare pe care o menține și în această cale de atac a recursului, întrucât acesta susține că a fost provocat de partea vătămată care i-a adresat injurii, chiar și în declarația sa, martorul a precizat că nu l-a văzut pe inculpat sustrăgând vreo sumă de bani.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat și menținerea hotărârilor atacate ca fiind legale și temeinice, apreciind că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului, respectiv din infracțiunea prev.de art.211 alin.2 lit.c Cod penal, în infracțiunea prev.de art.180 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, deoarece nu este vorba despre lovire, ci despre sustragere cu violență a unei sume de bani de la partea vătămată, având în vedere declarația martorei și starea de recidivă postcondamnatorie acestuia.
Față de cele menționate, arată că nu se impune redozarea pedepsei și solicită computarea detenției la zi.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Verificând lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1846/13 septembrie 2007 Judecătoria Ploieștil -a condamnat pe inculpatul fiul lui și, născut la data de 15 iulie 1977 în orașul Adjud, județul V, cetățean român, studii 5 clase, necăsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără ocupație, recidivist, CNP -, domiciliat în comuna Tănăsoaia, sat de, județul V, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.de art.211 alin.2 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, faptă din 10 iulie 2007, la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
S-a aplicat inculpatului disp.art.71 și art.64 lit.a și b cod penal.
În baza art.83 Cod penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2525 din 13 august 2004 Judecătoriei Ploiești, definitivă prin neapelare la data de 13 septembrie septembrie 2004, pedeapsă pe care a alăturat-o prezentei sentințe, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani închisoare.
S-a aplicat inculpatului disp.art.71 și art.64 lit.a și b Cod penal.
- 3 -
În temeiul art.88 Cod penal, a dedus din durata pedepsei timpul reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 08 aprilie 2004 la 24 mai 2004 inclusiv și de la 10 iulie 2007, la zi.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
Conform art.14 și art.346 Cod procedură penală, rap.la art.998 - 999 Cod civil, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile, suma de 200 lei despăgubiri civile reprezentând daune morale.
În baza art.191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 10 iulie 2007, orele 10,00 inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice în sala de așteptare din autogară, s-a așezat pe o bancă lângă partea vătămată și i-a sustras acesteia din buzunarul drept al pantalonilor, suma de 5 lei.
Victima l-a prins de, încercând să-și apere bunurile, însă inculpatul l-a lovit cu ul de lemn al părții vătămate, în zona capului, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 13 - 14 zile de îngrijiri medicale, potrivit raportului medico-legal nr.514/10 iulie 2007 al Serviciului Medico-Legal
Deși inculpatul a fugit, a fost prins cu ajutorul martorului, care a văzut cele întâmplate și al martorului, care a observat când inculpatul a vrut să fugă, acești martori predându-l organelor de poliție sosite la fața locului.
La percheziția corporală efectuată asupra inculpatului au fost găsite cinci bancnote de câte 1 leu fiecare și deși acesta nu a recunoscut sustragerea banilor, arătând că îi aparțineau, a fost contrazis de martora, angajată a barului SC" Com"SRL P, unde anterior faptei inculpatul consumase băuturi alcoolice și care a precizat că la momentul achitării consumației a scos din buzunar toți banii, fără a introduce în buzunar alți bani.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței în parte, în latură penală, urmând a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei penale comise de acesta din infracțiunea de tâlhărie prev.și ped.de art.211 alin.2 lit.c Cod procedură penală, cu aplic.disp.art.37 lit.a Cod penal, în infracțiunea de lovire prev.și ped.de disp.art.180 alin.2 Cod penal și aplicarea unei pedepse pentru această infracțiune și punerea sa de îndată în libertate, întrucât nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie.
Prin decizia penală nr.350 din 14 noiembrie 2007 Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de inculpatul, a desființat sentința penală nr.1846/13 septembrie 2007 Judecătoriei Ploiești, în parte, în latură penală, în sensul că a interzis acestuia drepturile prev.de disp.art.71 și art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a respins cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din art.211 alin.2 lit.c Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, respectiv tâlhărie, în lovire prev.și ped.de art.180 alin.2 Cod penal, ca neîntemeiată.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
- 4 -
În baza art.383 alin.1/1 Cod procedură penală, rap.la art.350 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în temeiul art.381 alin.1 Cod penal, rap.la art.88 Cod penal, a scăzut din pedeapsă perioada reținerii și arestării a acestuia, de la 08 aprilie 2004 la zi.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia și s-a dispus plata onorariului apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați
Tribunalul Prahova și-a motivat hotărârea, reținând că situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect reținute de instanța de judecată pe baza probelor administrate în cauză, astfel încât încadrarea juridică corespunde faptei penale comisă de către inculpat.
Atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe de judecată, Precum și cu ocazia audierii în apel, inculpatul a arătat că într-adevăr, a avut o altercație fizică cu partea vătămată pe care a lovit-o, întrucât la rândul său, a fost înjurat și lovit cu ul de aceasta, arătând că se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii de lovire, darn u și de tâlhărie, întrucât nu a sustras banii din buzunarul părții vătămate.
Analizând probatoriul existent la dosar, respectiv declarația părții vătămate, declarația inculpatului, procesul verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii, procesul verbal de cercetare la fața locului și de recunoaștere din grup, declarațiile martorilor, fotografii judiciare, procesul verbal de efectuare a percheziției corporale, raportul medico-legal și dovezile de recuperare a prejudiciului, se constată că într-adevăr, la data de 10 iulie 2007, orele 10,00 inculpatul după ce a consumat băuturi alcoolice în barul de lângă Autogara P Sud, a intrat în sala de așteptare și s-a așezat pe o bancă lângă partea vătămată, căruia i-a sustras din buzunarul drept al pantalonilor suma de 5 lei. Victima l-a prins de mână pe inculpat, dar acesta l-a lovit cu ul de lemn al părții vătămate în zona capului, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 13 - 14 zile îngrijiri medicale, potrivit raportului medico-legal nr.514/10 iulie 2007 al Serviciului Medico-Legal
Deși a fugit de la locul faptei, inculpatul a fost prins cu ajutorul martorului care a văzut cele întâmplate și a martorului, care a observat când inculpatul a vrut să fugă, aceiași martori predându-l organelor de poliție venite la fața locului.
Cu toate că inculpatul a recunoscut numai săvârșirea infracțiunii de lovire a părții vătămate arătând că a fost înjurat de acesta, la percheziția corporală efectuată asupra sa, au fost găsite cele cinci bancnote de câte 1 leu fiecare, declarate de către partea vătămată ca fiind sustrase de la acesta, susținere confirmată și de către martorii, căruia partea vătămată i-a adus la cunoștință că inculpatul i-a sustras din buzunar suma de 5 lei în bancnote de câte 1 leu și de martorul, cât și de martora, angajata barului SC" Com" P, unde anterior săvârșirii faptei, inculpatul consumase băuturi alcoolice și care a precizat că la momentul achitării consumației, inculpatul a scos din buzunar toți banii pe care-i avea asupra sa, fără a mai introduce în buzunar alți bani.
De asemenea, apărarea inculpatului în sensul că a fost provocat de partea vătămată care i-a adresat injurii, deoarece din greșeală s-a izbit de acesta, este
- 5 -
contrazisă de declarația părții vătămate, care se coroborează cu declarațiile martorilor oculari care au confirmat situația de fapt, în sensul că inculpatul i-a distras atenția părții vătămate cerându-i o țigară și profitând de vârsta înaintată a acestuia, a introdus mâna în buzunarul drept al pantalonilor părții vătămate, sustrăgându-i acestuia suma de 5 lei.
În raport de cele arătate, tribunalul a apreciat că prima instanță de judecată, în mod corect a reținut că în cauză inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, în formă calificată, prev.și ped.de art.211 alin.2 lit.c Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a penal, întrucât, după sustragerea banilor de la partea vătămată, așa cum s-a precizat, pentru a-și asigura scăparea, a lovit-o pe partea vătămată, agresiune recunoscută+ și de inculpat.
Față de cele precizate, în baza art.334 Cod procedură penală, instanța a respins cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie prev.și ped.de art.211 alin.2 lit.c Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în infracțiunea de lovire prev.și ped.de disp.art.180 alin.2 Cod penal, ca neîntemeiată.
Și pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie a fost corect individualizată în raport de criteriile prev.de art.52 și art.72 Cod penal, instanța având în vedere gradul de pericol social concret al faptei penale comise de inculpat, frecvent acestui gen de infracțiuni și impactul negativ asupra opiniei publice, cât și urmărire fizice și psihice asupra părții vătămate, persoană în vârstă, agresată și tâlhărită în plină stradă de inculpat, precum și circumstanțele personale ale inculpatului care a săvârșit această infracțiune în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind anterior condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani, prin sentința penală nr.2525/13 august 2004 Judecătoriei Ploiești, tot pentru săvârșirea unei infracțiuni contra patrimoniului și anume aceea de furt calificat.
Prima instanță de judecată a reținut în mod corect că inculpatul a săvârșit infracțiunea în cauza penală de față, în stare de recidivă postcondamnatorie, întrucât, prin sentința penală nr.2525/2004 a Judecătoriei Ploiești, i s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, sentința rămasă definitivă prin neapelare la data de 13 septembrie 2004, iar acesta, pe perioada executării acestei pedepse, mai exact în perioada termenului de încercare a comis infracțiunea în cauza penală de față, pentru care, ținând seama și de gravitatea acesteia s-a dispus în mod just aplicarea în cauză a disp.art.83 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare precizată mai, scăzându-se perioada executată din perioada deja executată din pedeapsa de 3 ani închisoare, respectiv de la data de 08 aprilie 2004 la 24 mai 20054, inclusiv.
Reținând vinovăția inculpatului și faptul că prin fapta sa ilicită acesta a cauzat părții vătămate un prejudiciu moral, urmare suferinței fizice cauzate acesteia prin lovirea cu ul, cât și a traumei psihice la care a fost supus, prima instanță de judecată, în mod just l-a obligat pe inculpat și la despăgubiri civile către partea vătămată, constând în daune morale.
Din analiza dispozitivului sentinței apelate, cât și a considerentelor acesteia, se constată însă că instanța de fond nu a dat eficiență în cauza dispozițiilor CEDO în materie, privind dreptul la vot al inculpatului, respectiv nu a analizat dacă se impunea interzicerea dreptului acestuia de a alege, fără a fi încălcate dispozițiile
- 6 -
articolului 3 din protocolul nr.1 al Convenției, știut fiind că inculpaților arestați preventiv, cât și deținuților urmează a li se recunoaște toate drepturile fundamentale garantate de Convenție, cu excepția dreptului la libertate, așa cum s-a arătat pe larg în cauza Hirst contra Marii Britanii, și analizând situația inculpatului prin prisma reglementărilor precizate, tribunalul a apreciat că în cauză nu se impunea interzicerea dreptului acestuia de a alege, urmând ca pe cale de consecință. pentru acest motiv, în temeiul disp.art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, să desființeze sentința primei instanțe, în latură penală, în sensul că va interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a și b cu excepția dreptului de a alege, în condițiile art.71 Cod penal, și anume cu titlu de pedeapsă accesorie, pe întreaga durată a executării pedepsei aplicate.
La analiza din oficiu efectuată potrivit disp.art.371 alin.2 Cod procedură penală și a disp.art.378 alin.2 Cod procedură penală, tribunalul a apreciat că nu mai sunt alte cauze de netemeinicie și nelegalitate a hotărârii apelate, urmând a se menține restul dispozițiilor acestei sentințe.
Luând în considerare că în continuare subzistă temeiurile care au fost avute în vedere de prima instanță de judecată cu ocazia arestării preventive a inculpatului și apoi pe parcursul procesului penal, prin menținerea acestei măsuri, apreciindu-se în mod corect că prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publică, tribunalul în baza art.383 alin.1/1 Cod procedură penală, rap.la art.350 Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în temeiul disp.art.381 alin.1 Cod procedură penală, rap.la art.88 Cod penal, a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării acestuia de la data de 08 aprilie 2004 la 24 mai 2004 (durata arestării preventive din pedeapsa de 3 ani închisoare precizată mai ), precum și perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 10 iulie 2007 la zi.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, susținând că pedeapsa aplicată este prea aspră și că instanțele trebuiau să-i admită cererea de schimbare a încadrării juridice, ținând seama de împrejurările comiterii faptei.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor, redozarea pedepsei și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de lovire prev.de art.180 alin.2 Cod penal.
Curtea, verificând hotărârile atacate pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de criticile formulate, constată că recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Într-adevăr, inculpatul pe parcursul procesului penal a susținut că doar a lovit pe partea vătămată fără să-i sustragă bani, dar din declarația părții vătămate și a martorului și, reiese că la data de 10 iulie 2007, în jurul orelor 210,00 inculpatul aflându-se în Autogara Pal ovit partea vătămată, cu un și i-a sustras acesteia suma de 5 lei, după care a fugit și după puțin timp a fost prins de poliție.
Din probele existente la dosar, se constată că încadrarea juridică dată faptei comise este corectă, astfel că susținerea inculpatului este neîntemeiată.
Cu privire la pedeapsa aplicată, de asemenea se constată că instanțele au făcut oi corectă aplicare și interpretare a disp.art.72 Cod penal, ținând seama de
- 7 -
împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, de pericolul social ridicat al faptei, de persoana inculpatului care este recidivist.
Întrucât inculpatul este arestat preventiv, în temeiul art.88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării.
În concluzie, se constată că hotărârile atacate sunt temeinice și legale, fapt pentru care, Curtea, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge recursul declarat ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 alin.2 cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15 iulie 1977, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.350 din 14 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 ianuarie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
Grefier
Red.ȘF
Tehnored.EV
4 ex./20.01.2008
dos.f- Judecătoria Ploiești
dos.a- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2007
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
