Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 6/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea 678/2001 art.13-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 6
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Claudia Lăutaru JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- - - - - Judecător
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Dolj
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.122 din 20.10.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul asistat de avocat - apărător din oficiu și partea civilă, lipsind părțile civile, - și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul - inculpat, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și, în primă teză, achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. c Cod Procedură penală, iar în teză subsidiar ă reducerea pedepsei ca efect al aplicării circumstanțelor personale atenuante, conform art. 74, 76 Cod penal.
Având cuvântul, intimatul - parte civilă, a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța, arătând că stăruie în obligarea inculpatului la plata despăgubirilor solicitate.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea apelului inculpatului, ca nefondat, arătând că, sub aspectul participației penale și a vinovăției inculpatului, acestea sun dovedite de probele administrate, iar probele încuviințate în apărare pentru inculpat s-a solicitat a fi înlăturate ca subiective, întrucât nu se coroborează cu restul dovezilor; în privința individualizării judiciare a pedepselor aplicate, s-a arătat că prima instanță a aplicat corespunzător criteriile de evaluare prev de art. 72 Cod penal, reținând și circumstanțe atenuante, conform ar 74 Cod penal, criticile apelantului sub acest aspect fiind nefondate.
Având ultimul cuvânt, apelantul - inculpat a solicitat admiterea apelului și în primă teză achitarea sa, arătând că părțile vătămate s-au deplasat în Spania de bună voie și au obținut sumele de bani rezultate din munca efectuată, iar în teză secundată, a solicitat reducerea pedepsei.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA
Asupra apelului de față;
Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința 122 din 20 octombrie 2009, Tribunalul Olta admis cererea de schimbare încadrării juridice formulată de reprezentantul Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și în baza art. 334 C.P.P. a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 12 al. 1 din Legea 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 12 al. 1 din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2
A respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat, din infracțiunea prev. de art. 13 al. 1 și 2 din Legea 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 13 al. 1 din Legea 678/2001, ca neîntemeiată.
In baza art. 12 al. 1 din Legea 678/2001 cu aplic art. 41 al. 2 și art. 74 al. 1 lit. a și art. 76 al. 1 lit. c a condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 11 mai 1969 în Municipiul S, județul O, domiciliat in S, str. - nr. 34, județul O, în prezent aflat în C, la2 ani și 10 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementarăa interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. teza II și
In baza art. 13 al. 1 și 2 din Legea 678 /2001 cu aplic art. 74 al. 1,lit. a și art. 76 al. 1, lit. b a condamnat inculpatul la4 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementarăa interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit
In baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b și art. 35 al. 3 s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de4 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementarăa interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1, lit. teza II și lit. b, după executarea pedepsei principale.
In baza art. 71 pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1, lit. a teza II și lit.
In baza art. 350 s C.P.P.-a menținut măsura arestării preventive.
In baza art. 18 al. 1 din Legea 302/2004 și art. 88 p s-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive, de la 29.06.2009 la zi.
In baza art. 19 din Legea 678/2001 s-a confiscat de la inculpat suma de 4290 euro, reprezentând bani dobândiți în urma săvârșirii infractiunilor.
S-a admis în parte actiunea civilă promovată de părtile civile și în baza art. 14 și 346 rap.C.P.P. la art. 998-999 a fost obligat inculpatul la plata a câte 2000 lei daune morale către fiecare dintre acestea.
In baza art. 191 C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2600 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 600 lei reprezentând onorariu avocat oficiu desemnat părtilor civile, a fost avansat din fondul către Baroul O l
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Olt nr. 59D/P/2008 din data de 17.03.2009 înregistrat pe rolul Tribunalului Olt sub nr-, la aceeași dată, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului - față de care s-a luat măsura arestării preventive în lipsă - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și trafic de minori, fapte prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001 cu aplic. art. 33 lit. a
Cod PenalIn actul de sesizare s-a reținut că în luna mai 2008 inculpatul, sub promisiunea oferirii unui loc de muncă în străinătate, cazare și masă gratuite, racolat mai multe persoane de pe raza municipiului S, printre care și minori, pe care ulterior i-a transportat în Spania, unde prin folosirea de violențe și amenințări i-a exploatat pe o perioadă de 4 luni prin plasarea ca forță de muncă în agricultură, iar banii obținuți i-a însușit.
In fapt, inculpatul a mers la domiciliul părții vătămate, căruia i-a făcut oferta de a merge în Spania, promițându-i că îi va asigura un loc de muncă în agricultură, respectiv la cules de, urmând a fi plătit cu suma de 1,60 euro pentru fiecare lădiță și de asemenea că îi va asigura cazare și masă în mod gratuit, iar transportul îl va plăti el, urmând ca ulterior să recupereze de la acesta contravaloarea transportului, condiții acceptate de, care nu avea un loc de muncă stabil.
S-a mai reținut că ulterior inculpatul a mai discutat și cu, soția părții vătămate, precum și cu numiții și cu minora, cărora le-a promis același lucru - respectiv loc de muncă, cazare și masă gratuită, în aceleași condiții, aceștia fiind de acord.
In luna iunie 2008, împreună cu inculpatul, aceștia au plecat în Spania, ajungând în localitatea, unde au fost cazați pe un câmp, într-un grajd părăsit, fără acoperiș, ferestre și uși, neracordat la rețeaua electrică și fără apă curentă.
În continuare, s- mai arătat că,în aceste condiții, cele 4 persoane au cerut explicații inculpatului, care însă a început să-i amenințe și le-a ridicat documentele de identitate, sub promisiunea obținerii unui loc de muncă legal, însă, în realitate, aceste documente au fost ridicate pentru a preveni fuga celor 4 persoane traficate.
Deși părțile vătămate au lucrat aproximativ 4 luni de zile, atât la spart betoane cât și în domeniul agricol, la cules de, unde se încasa 70-80 euro pe zi, banii erau însușiți de inculpat.
In momentul în care au reușit să plece de la inculpat, acesta s-a dus după ei și împreună cu alți membrii ai familiei sale i-a lovit, incendiindu-le hainele și amenințându-i că îi omoară, "că acolo oricum nu știe nimeni de ei"-
Prin încheierea nr. 6/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, de la punerea în executare a mandatului de arestare preventivă, constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. f p Cod Penal, faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată fiind pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezentând pericol pentru ordinea publică.
La data de 17.03.2009, la sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul O l t, această instanță, constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 66/1 și respectiv 81 din Legea 302/2004, Tribunlul Oad ispus emiterea mandatului de urmărire internațională, în vederea extrădării nr. 4/17.03.2009, precum și a mandatului european de arestare nr.5/17.03.2009, inculpatul fiind arestat provizoriu la data de 29.06.2009 de autoritățile judiciare portugheze și predat autorităților române la data de 9.07.2009, fiind depus în arestul IPJ
Pe parcursul cercetării judecătorești, după predarea inculpatului, s-a procedat la ascultarea acestuia, care nu recunoscut săvârșirea infracțiunilor, arătând că partea civilă este vărul său primar și în acest context, la solicitarea acestuia, a fost de acord să-l ducă în Spania - acolo unde el lucrase anterior 7 ani de zile - pentru a câștiga bani.
Atât părții civile, cât și familiei acestuia, le-a adus la cunoștință condițiile reale de muncă,fără a le promite cazare ori locuri de muncă și fără a-i induce în eroare cu privire la sumele de bani pe care le vor câștiga. In plus, după ce au ajuns în Spania, nu le-a constrâns pe acestea pentru a efectua diverse activități, nu le-a agresat și nu și-a însușit vreo sumă de bani (97,176 dos.fond).
Au fost audiate părțile vătămate, și ( 24-31 dos.fond) care au înțeles să se constituie părți civile în cauză cu sume de câte 6.000 euro, respectiv 3000 euro daune morale și 3000 euro daune materiale, acestea din urmă reprezentate fiind de contravaloarea muncii prestate și însușite de către inculpat.
Cu aceeași ocazie, părțile vătămate au susținut, că în cursul lunii mai 2008, neavând nici un loc de muncă în țară, la cererea inculpatului s-au deplasat în Spania, împreună cu acesta și familia sa, unde au desfășurat diverse activități " au spart betoane, au lucrat la și " așa cum le-a cerut inculpatul, care însă, invocând datoriile pe care le aveau la el, și-a însușit banii ce li se cuveneau, acesta fiind cel care îi primea de la patronul spaniol.
Au susținut că tot inculpatul era cel care, cu autoturismul pe care îl deținea, făcea aprovizionarea cu alimente, oferindu-le mâncare la 2 zile insuficientă uneori, pentru ca în momentul în care au vrut să plece, acesta să se manifeste agresiv, lovind-o pe partea vătămată, refuzând a le restitui actele de identitate și incendiindu-le obiectele de îmbrăcăminte.
Deși în repetate rânduri i-au cerut sumele de bani pentru care lucraseră, inculpatul a refuzat remiterea acestora, sub pretextul datoriilor pe care le aveau reprezentate de contravaloarea drumului și a alimentelor, într-o singură împrejurare oferindu-i părții civile suma de 100 euro deși timp de o lună de zile acesta primise pentru activitatea desfășurată de ele câte 150-200 euro pe zi, așa cum a declarat partea civilă.
Deși acesta și fiul său, au lucrat împreună două săptămâni la o cultură de, pentru care au primit 45 euro pe zi, din această sumă inculpatul i-a pretins câte 25 euro, bani pe care " de frică i-a dat întrucât nu le mai aducea apă" (28 fond).
Partea vătămată ( 29 ) a declarat că la promisiunea inculpatului "că le va schimba viața" împreună cu soțul, fiul și nora sa a plecat în Spania, unde au muncit aproximativ 5 luni de zile, perioadă în care nu a primit nici o sumă de bani, o singură dată soțul său primind de la inculpat 100 euro. Deși a cerut inculpatului să o plătească, acesta a refuzat motivând că îi datorează bani pentru alimente și drum, iar în momentul în care i-a cerut voie să plece "acesta a înjurat-o și amenințat-o că nu îi va aduce apă", comportamentul agresiv al inculpatului împiedicând-o să reclame autorităților această stare de lucruri, în condițiile în care inculpatul îi amenința" că îi omoară și nu mai văd România".
Și partea vătămată - minoră ( 30 ) a susținut că, deși a lucrat în Spania "acolo unde îi spunea inculpatul" personal nu a primit nici o sumă de bani, o singură dată socrul său, partea civilă, primind suma de 120 euro.
A arătat că deși inculpatul, nu a lovit-o, cunoscând că este însărcinată "atunci când acesta i-a lovit pe socrii săi, i-a fost frică și s-a ascuns".
Partea civilă (31 ) a susținut că deși a muncit în Spania alături de familia sa, după o lună de zile inculpatul le-a dat 100 euro "bani pe care i-a primit tatăl său".
Deși personal i-a cerut inculpatului în mod repetat banii pentru munca desfășurată, acesta "l-a înjurat", comunicându-i că i-a cheltuit pe mâncare și apă. In momentul în care a dorit să plece și a intrat în posesia actului de identitate "inculpatul i-a bătut părinții și a vrut să-l lovească și pe el, însă l-a apărat tatăl său". Deși vrut să reclame autoritățile locale comportamentul inculpatului, în momentul în care acestea veniseră în locația în care se găseau "soția inculpatului, l-a îndepărtat de la locul respectiv și nu i-a dat voie să se apropie".
Au fost audiați martorii din acte și, acesta din urmă susținând că împreună cu familia părților civile și inculpatul a plecat în Spania la muncă, acesta promițându-le condiții decente de cazare și hrană.
A arătat că în Spania au stat într-un grajd fără apă și curent iar în momentul în care i-au cerut explicații, inculpatul i-a amenințat ( fila 56 dosar fond).
Martora din acte (fila 55 dosar fond) și-a nuanțat declarația dată în faza de urmărire penală, susținând că aceasta a fost făcută sub amenințarea părților civile și, împreună cu care a mers în Spania la muncă alături de inculpat.
Deși a desfășurat aceeași activitate ca și părțile civile - împreună cu care a locuit patru luni de zile - "a muncit la un alt patron", timp în care nu a văzut ca inculpatul să le fi lovit ori amenințat pe acestea.
In apărare, la solicitarea inculpatului a fost administrată proba testimonială, fiind audiați martorii, dar și proba cu acte ( f ila76-81 dosar fond, fila 145-152 dosar fond.
La cererea părților vătămate a fost audiată martora, iar la cererea reprezentantului Ministerului Public, martorii, și.
Conform dispoz. art. 334, s-a pus în discuție cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de reprezentantul Ministerului Public, din infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001 cu aplic.art. 41 alin. 2.Cod Penal dar și cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului, din infracțiunea prev. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 13 alin. 1 din Legea 678/2001.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, apreciat în ansamblu și în scopul aflării adevărului conform art. 63 alin. 2.C.P.P. instanța a reținut următoarele:
In luna mai 2008, în urma discuțiilor repetate dintre inculpatul și părțile civile, și, acesta - care anterior mai lucrase în Spania aproximativ 7 ani de zile - a fost de acord cu deplasarea părților civile, în vederea desfășurării de activități aducătoare de venituri, inculpatul fiind cel care urma să le găsească de lucru.
-le " că le va schimba viața" în condițiile în care în țară nu aveau un loc de muncă stabil și erau lipsite de venituri, neavând nici banii necesari transportului, inculpatul s-a implicat în mod direct, sens în care, împreună cu partea civilă s-a deplasat la domiciliul martorului, care i-a împrumutat suma de 900 euro.
S-a reținut astfel că inculpatul a solicitat și a garantat obținerea împrumutului de la martorul, tot inculpatul fiind persoana care a și restituit suma împrumutată (aspecte care rezultă din declarația, aflată la fila 222 - dosar fond).
Cu banii împrumutați inculpatul a achitat contravaloarea transportului părților civile, deplasarea făcându-se alături de acestea și de alte persoane cu un microbuz.
Ajunse în Spania, în localitatea, părțile civile au stat la cort, ca și inculpatul, o perioadă scurtă de timp, în care numai partea civilă și, la cererea inculpatului au spart betoane, de unde era recuperat fierul, pentru a fi ulterior valorificat de inculpat, banii fiind încasați "de cei mari" adică "de către inculpat și tatăl său", (cum declară chiar martorul audiat la cererea inculpatului, nepotul acestuia - fila 84 dosar fond),
Pentru această activitate, cele două părți civile nu au primit nici o sumă de bani, inculpatul fiind cel care le aducea de mâncare, insuficientă uneori, motivându-le că sumele de bani sunt afectate asigurării hranei.
După aproximativ două săptămâni, familia inculpatului și a părților civile s-au mutat într-o altă locație, acestea din urmă locuind într-un grajd, fără acoperiș și ferestre, fără apă curentă și energie, inculpatul și familia sa locuind într-un imobil alăturat, unde aveau condiții decente, respectiv curent electric și butelie.
Părțile civile au continuat să lucreze în domeniul agricol "la cules de și " acolo unde îi trimitea inculpatul, aproximativ patru luni de zile, timp în care partea civilă a fost cel care a primit 150 euro pentru toți cei 4 membri ai familiei sale. Deși au solicitat banii pentru activitatea desfășurată, inculpatul - care primea banii de la angajatorul spaniol - a refuzat să le remită și alte sume de bani, invocând datoriile pe care le aveau, respectiv contravaloarea transportului și alimentelor, adresându-le injurii și amenințări cu moartea.
În momentul în care le-a permis totuși să plece și le-a restituit actele de identitate - reținute la momentul sosirii în Spania, aspect ce rezultă cu prisosință din înscrisurile depuse la dosar de inculpat și existente la filele 145-150 dosar - inculpatul și alți membri ai familiei sale, ce se găseau în Spania, - respectiv soția sa, și martorul, audiați în cauză în această calitate - i-au lovit pe părțile civile și, rudele inculpatului incendiind și hainele părților civile.
S-a reținut ca relevantă în cauză, în acest sens, depoziția martorei (fila 82 dosar fond), din conținutul căreia rezultă că personal, a observat hainele părții civile care purtau urme de arsuri și despre care aceasta a încunoștiințat-o că fuseseră distruse de inculpatul și soția sa. In aceeași împrejurare a observat că partea civilă "era lovită în zona gurii, în aceași zi" având cunoștință, totodată, că părțile civile nu s-au mai întors în locația în care le cazase inculpatul "de frica acestuia, pentru că îi bătea".
In această nouă locație, părțile civile au fost ajutate de un cetățean român care le-a găsit de lucru, continuând să desfășoare diverse activități, aproximativ o lună de zile, în domeniul agricol, timp în care au obținut suma de 2000-2200 euro cu ajutorul căreia au revenit în țară.
Totodată, s-a reținut că aceste manopere agresive, de intimidare, exercitate de inculpat asupra părții civile, sunt demonstrate și de conduita ulterioară a părții civile care, revenind în România și profund revoltat de tratamentul la care a fost supus, împreună cu familia sa, a încercat să incendieze imobilul inculpatului (depoziția martorului - fila 224, dosar fond).
În ceea ce privește apărările formulate de inculpat, fundamentate pe depozițiile martorilor audiați la solicitarea sa, s-au reținut următoarele:
- în privința depoziție martorei - care a arătat că în faza de urmărire penală a dat declarații nefavorabile inculpatului, urmare a constrângerii exercitate de și, în discuții directe, respectiv telefonice - instanța a apreciat că această susținere nu poate fi primită, declarația dată fiind în mod evident subiectivă și în favoarea inculpatului în condițiile în care, în conținutul aceleiași declarații, susține că "niciodată nu a stat de vorbă cu părțile civile în țară și nu s-a văzut cu partea civilă ";
- în privința depozițiilor martorilor (soția inculpatului), (cumnatul inculpatului), (nepotul inculpatului) - care susțin integral apărarea acestuia, potrivit căreia nu a exercitat nici o formă de constrângere ori agresiune a părților civile și nu și-a însușit contravaloarea muncii acestora - instanța a reținut că acestea au același caracter, având în vedere gradul de rudenie și afinitate cu inculpatul, de natură a afecta obiectivitatea acestora și în condițiile în care, potrivit declarațiilor părților civile ce se coroborează cu depoziția martorei, doi dintre aceștia, respectiv și au fost implicați direct și nemijlocit în agresiunea exercitată asupra părților civile.
Față de acestea, instanța a reținut că inculpatul, la cererea părților civile, a fost de acord să le găsească un loc de muncă în Spania, însă prin fraudă, cu rea credință și prin punerea victimelor încă de la început într-o stare de dependență față de el - în condițiile în care a obținut și garantat împrumutul de 900 euro cu care le-a asigurat transportul -, după care le-a transportat și cazat pe acestea în condiții improprii, fără asigurarea salarizării și securității muncii, le-a reținut actele de identitate, le-a găsit de lucru și și-a însușit banii prin violență și amenințare, refuzându-le plata muncii efectuate timp de 4 luni sub pretextul unor cheltuieli de transport și cazare exagerată.
In atare condiții, puse în situația de a nu avea nici un document asupra lor, de a nu avea bani, aservite de datorii și uneori amenințate și agresate, părțile vătămate nu puteau decât să urmeze conduita impusă de inculpatul până în momentul în care au reușit să părăsească locația în care erau cazați.
Modalitatea în care inculpatul a realizat elementul material al infracțiunii se încadrează în variantele privind transportarea și cazarea victimelor prin fraudă, amenințare, violență și alte forme de constrângere în vederea executării unor munci în domeniul agricol cu încălcarea normelor legale de salarizare, sănătate și securitate, reținându-se pe de o parte că frauda, în accepțiunea legiuitorului, semnifică un act de rea-credință săvârșit de făptuitor pentru a obține un avantaj material prin încălcarea drepturilor altor persoane, determinant pentru săvârșirea faptei prin înșelăciune, iar pe de altă parte, violența, în speță, s-a realizat în varianta economică, respectiv prin punerea victimei într-o stare de dependență față de traficant, atât prin confiscarea documentelor - care a condus la imposibilitatea victimei de a se deplasa liber - cât și prin impunerea unei servituți privitor la plata unei datorii exagerate - care a condus la exploatarea victimei în condiții de muncă forțată -.
Față de acestea, s-a reținut că activitatea infracțională desfășurată de inculpatul întrunește elementele constitutive atât a infracțiunii de trafic de persoane prev de art. 12 alin. 1 din Lg. 678/2001, cât și ale infracțiunii de trafic de minori prev de art. 13 alin. 1 și 2 din Lg. 678/2001, față de partea vătămată - minoră, pentru infracțiunea prev de art. 12 alin. 1 din lege reținându-se forma continuată, în condițiile art. 41 alin. 2 Cod penal, sens în care s-a dispus schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 Cod Procedură penală.
Astfel, s-a reținut că traficarea fiecăreia din cele trei victime majore, și, constituie câte o faptă materială având conținutul infracțiunii prev de art. 12 alin. 1 din Lg. 678/2001, fiind realizate în realizarea aceleiași hotărâri infracționale, în aceleași condiții de loc și timp, ceea ce determină forma continuată a infracțiunii, iar în privința minorei s-a reținut că s-au folosit aceleași manopere de fraudare - prin prezentarea cu bună știință a condițiilor satisfăcătoare de muncă, pentru aod etermina să se deplaseze în Spania - precum și aceleași metode de aducere în starea de dependență față de inculpat - prin reținerea documentului de identitate, amenințare și refuzul constant de a-i remite vreo sumă de bani pentru munca prestată -, astfel că s-a comis și infracțiunea de trafic de minori în modalitatea incriminată de art. 13 alin. 1 și 2 din Lg. 678/2001.
Reținând astfel vinovăția inculpatului s-a procedat la condamnarea acestuia la pedepse privative de libertate, individualizate atât în raport de criteriile prev de art. 72 Cod penal, cât și cu reținerea circumstanțelor personale atenuante prev de art. 74 lit. a Cod penal (buna conduită anterioară a inculpatului, care nu are antecedente penale), pedepsele fiind stabilite corespunzător prevederilor art. 76 lit. b și c Cod penal, respectiv pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal, pentru infracțiunea prev de art. 12 alin. 1 din 678/2001, respectiv pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal, pentru infracțiunea prev de art. 13 alin. 1 și 2 din 678/2001, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă, stabilită conform art. 33, 34 lit. b, art. 35 alin. 3 Cod penal, de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.
În privința modalității de executare a pedepsei, s-a reținut că regimul privativ de libertate este de natură a conduce la îndeplinirea scopului preventivo-educativ al pedepsei, aplicându-se corespunzător pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal, pe durata prev de art. 71 alin. 2 Cod penal.
Totodată, reținându-se că, în cauză, inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv, în conformitate cu prev art. 350 Cod Procedură penală rap la art. 88 Cod penal și art. 18 alin. 1 din Lg. 302/2004, s-a menținut măsura preventivă și s-a dedus detenția preventivă de la 29.06.209, la zi.
Sub aspect civil, s-a reținut că părțile vătămate s-au constituit părți civile în cauză, solicitând sumele de câte 3.000 euro fiecare, daune morale și materiale, reprezentând atât contravaloarea muncii prestate în condițiile exploatării prin muncă forțată, cât și o reparație pentru prejudiciile morale suportate.
Tribunalul, analizând acțiunile civile, a reținut incidența dispozițiilor art. 19 din Lg. 678/2001, conform cărora "banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor sunt supuse confiscării speciale", reținând că este justificată numai cererea în daune morale, apreciată la suma de câte 2.000 euro echivalată în monedă națională pentru fiecare parte civilă.
În privința veniturilor obținute de inculpat din săvârșirea infracțiunilor din prezenta cauză - constând în sumele de bani cu care a fost remunerată munca prestată de părțile civile, respectiv suma totală de 5.720 Euro reprezentând sumele de câte: 60 euro/zi (timp de 17 zile, la cules ), 25 euro/zi (timp de 2 săptămâni la cules ), 150 euro/zi (o lună de zile, la "spart betoane") - s-a dispus confiscarea sumei totale de 4.290 euro, obținută prin deducerea din suma totală obținută a sumelor predate părții civile (sumele de 100 euro, 660 euro și 500 lei).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie, în sensul că nu este autorul infracțiunilor deduse judecății, solicitând achitarea sa în temeiul art. 10 lit. c Cod Procedură penală și, în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate, solicitând o eficiență sporită pentru circumstanțele personale atenuante.
Curtea, analizând apelul promovat, reține:
Apărările formulate de apelantul - inculpat sub aspectul vinovăției și participație la infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori - se fundamentează, în esență, pe împrejurarea că părțile vătămate au fost informate despre condițiile reale de muncă din Spania, că inculpatul și familia sa au locuit în condiții similare și că veniturile obținute din activitățile prestate de părțile vătămate au fost remise acestora, inculpatul beneficiind numai de sumele de bani avansate părților vătămate pentru alimentele și apa necesare.
Ori, din analiza probelor testimoniale, amplu redate în considerentele sentinței apelate, se constată că inculpatul a obținut încrederea părților vătămate și acordul pentru a fi transportate în Spania prin promisiunea că vor obține sume de bani importante, precum și că vor beneficia de condiții normale de muncă.
Astfel, trebuie reținut că promisiunea inculpatului s-a referit la faptul că vor locui în cort și se vor gospodări singuri (conform declarației din 15 septembrie 2009, fila 176 - dosar fond), dar la destinație părțile vătămate au fost cazate inițial în cort și apoi în grajduri dezafectate, care nu erau racordat la sursă de apă, canalizare sau curent electric, după cum au declarat constant atât părțile vătămate, cât și martorii,. Elocventă este declarația martorului (fila 56 - dosar fond), care arată că fiind cazați într-un grajd fără apă curentă și curent electric, a cerut explicații inculpatului, iar acesta l-a amenințat.
Mai mult, se constată că inculpatul și familia sa aveau locuința într-o locație învecinată cu aceea în care se aflau părțile vătămate, imobil dotat cu energie electrică și butelie, care asigura condiții decente de locuit, spre deosebire de situația părților vătămate, care au fost constrânse să locuiască într-un fost saivan de oi (după cum rezultă din plângerea părților vătămate și declarațiile martorilor).
Totodată, trebuie observat că nici una din părțile vătămate nu avea posibilitatea să suporte cheltuielile ocazionate de transport, după cum de altfel au și declarat, iar sumele de bani necesare au fost asigurate părții civile de către martorul (suma de aproximativ 2400 lei), numai în considerarea garanției oferite de inculpatul în sensul că partea civilă și familia sa vor merge în Spania, la muncă, și astfel vor avea posibilitatea restituirii împrumutului, suma respectivă fiind achitată de inculpat, după cum acest martor relatează în declarația din 29 septembrie 2009 (fila 222 - dosar fond).
Ori, această remitere a sumei de bani datorată de părțile civile nu se putea realiza decât în condițiile în care inculpatul a obținut venituri din munca prestată de aceștia, împrejurare care rezultă și din modul în care inculpatul dispunea de forța de muncă reprezentată de părțile civile, aceștia executând toate activitățile ordonate de inculpat (în acest sens, elocventă este declarația martorului - fila 84, dosar fond, care arată că inculpatul era cel care încasa sumele obținute pentru munca prestată, inclusiv de părțile civile, și inculpatul, mai departe, împărțea banii muncitorilor).
De asemenea, martora (declarația de la fila 82 - dosar fond) arată că inculpatul era cel care asigura hrana pentru părțile civile, zilnic sau la două zile, iar martorul (declarația de la fila 59 - dosar fond) arată că a văzut pe părțile civile solicitând un împrumut de la inculpat pentru mâncare, aspecte care confirmă situația de dependență economică în care se aflau părțile civile față de inculpat.
Totodată, se reține că inculpatul, în declarația dată în cursul judecății în apel (fila 24), arată că deși a încasat bani din munca prestată de părțile civile, nu le-a remis acestora cota care li se cuvenea, deoarece le asigura țigări, mâncare și băutură, iar de fiecare dată, banii erau încasați de la patron de către inculpat; de asemenea, se constată aspecte contradictorii în privința sumelor alocate întreținerii părților civile, respectiv inculpatul a arătat că i-a împrumutat cu suma de 30 euro reprezentând cheltuielile pentru o lună de zile, în timp ce datoria acelorași părți civile față de inculpat, pentru perioada cât le-a asigurat întreținerea, până la găsirea unei activități (câteva zile), se ridică la suma de 393 euro, pe care părțile civile au achitat-o din veniturile obținute.
Față de acestea, se constată că prima instanță a apreciat corespunzător probelor administrate vinovăția inculpatului la săvârșirea infracțiunilor prev de art. 12 alin. 1 din Lg. 678/2001 cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal - față de părțile vătămate, și - și de art. 13 alin. 1 și 2 din Lg. 678/2001 - față de partea vătămată, fapte care au constat în racolarea, transportul, cazare și exploatarea prin muncă forțată a acestora, în condiții care au impus părților vătămate o situație de dependență economică specifică traficului de persoane.
În privința criticilor referitoare la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, se reține - de asemenea - caracterul nefondat, întrucât prima instanță a aplicat pedepse individualizate conform art. 74 lit. b și c Cod penal rap la art. 74 lit. a Cod penal, reținând, alături de pericolul social concret al infracțiunilor circumstanțe personale atenuante deduse din lipsa antecedentelor penale pentru inculpat, deși acesta s-a sustras urmăririi penale și, parțial, judecății în primă instanță, fiind necesară emiterea mandatului european de arestare pentru executarea mandatului de arestare preventiv emis împotriva sa.
În consecință, se reține că tribunalul a pronunțat o soluție legală și temeinică, criticile inculpatului fiind nefondate și, în conformitate cu prevederile art. 379 pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, apelul va fi respins.
Întrucât, în cauză, apelantul - inculpat a fost judecat în stare de arest preventiv, se vor aplica prevederile art. 381 alin. 1 Cod Procedură penală rap la art. 160 alin. 3 Cod Procedură penală și art. 88 Cod penal, reținându-se că temeiurile analizate la aplicarea măsurii preventive nu s-au modificat și nu au încetat, sens în care va fi menținută arestarea preventivă, cu deducerea corespunzătoare de la 20 octombrie 2009, la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod Procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.122 din 20.10.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Deduce detenția preventivă de la 20.10.2009 la zi și menține arestarea preventivă a inculpatului.
Obligă apelantul inculpat la plata a 280 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 18 ianuarie 2010.
- - - - -
Grefier
- -
Red.jud/-
F/
dact. 2 ex./S () - 16.02.2010
Judecători:Claudia Lăutaru, Mirela Ciurezu Gherghe
