Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 642/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.642
Ședința publică din data de 28 iulie 2008
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTOR 2: Ion Stelian
JUDECĂTOR 3: Ștefan Fieraru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații A, fiul lui și al lui, născut la 04 1980, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești,fiul lui G și al lui, născut la 05 Aprilie 1984, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești și, fiul lui și al lui a, născut la 08 1986, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii din 17.07.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, prin care în temeiul art. 3002.pr.pen. rap. la art.160 pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și a fost menținută măsura arestării preventive, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților A, și -ia, iar în temeiul disp. art. 139.pr.pen. au fost respinse, ca neântemeiate cererile de revocare a arestării preventive și înlocuire a acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu, formulate de inculpați.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns, inculpatul A, personal aflat în stare de detenție și asistat de apărător ales, avocat, personal aflat în stare de deținere și asistat de avocat, în substituirea apărătorului ales Stasie și inculpatul, personal afalt în stare de deținere și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat -, din cadrul Baroului P, potrivit delegației de la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Avocat cu acordul instanței, ia legătura cu inculpații A și și arată că alte cereri nu are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Avocat -, de asemenea cu acordul instanței ia legătura cu inculpatul, arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvândul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cereri prealabile de formulat și analizând actele dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvândul în dezbaterea recursurilor.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat A și solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință din data de 17.07.2008pronunțată de Tribunalul Prahova. Apreciază că, potrivit art.300/2 rap. la art.160/2 teza finală instanța în mod greșit a menținut starea de arest pe considerentele existenței în continuare a temeiurilor ce au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive. În cauză nu sunt îndeplinite disp. art.4 din Legea 143, deși s-au efectuat interceptări telefonice, nu s-a constatat existența unor aspecte care să conducă la concluzia că inculpatul se face vinovat de trafic de stupefiante.
Menținerea stării de arest a inculpaților nu poate fi menținută numai pe motiv că în cauză sunt îndeplinite condiții prevăzute de art.148 lit.f cod proc.penală întrucât infracțiunile pentru care sunt cercetați sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani.
În urma percheziției efectuată la domiciliul inculpatului nu s-a găsit nici o cantitate de droguri, încălcându-se în mod flagrant principiile prezumției de nevinovăție. Nu se poate ca inculpații să fie privați de libertate de mai bine de 17 luni, încălcându-se astfel disp. art.5/2 și art.6 paragratul 2 din CEDO și disp.art.23 din Constituția României.
În atare situație și raportat la împrejurarea că dosarul cauzei a fost înaintat Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, pentru care încă nu s-a fixat termen de judecată, în acest sens primind o adresă care confirmă aflarea pe rol a acestuia, având în vedere art.300/2 rap. la art.160/b alin.2 teza finală cod proc.penală, consideră că nu se mai impune menținerea stării de arest iar starea de normalitate este judecarea în stare de libertate a inculpaților A și, consfințită de disp.art.23 din Constituția României, apreciază că se impune admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 17.07 2008 și pe fond aplicarea disp.art.300/2 rap. la art.160/b alin.2, teza finală cod proc.penală.
Avocat -, având cuvântul pentru inculpatul, solicită de asemenea admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 17.07 2008 și pe fond aplicarea disp.art.300/2 rap. la art.160/b alin.2, teza finală cod proc.penală, apreciază că acesta este cel mai îndreptățit să beneficieze de clemeță din partea instanței de recurs, având în vedere poziția sinceră a acestuia încă de la început, menținându-și această pouziție pe parcusrul cercetării judecătorești, gradul ridicat de pericol pentru ordinea publică nu mai este același ca și la momentul luării măsurii arestării preventive, astfel că solicită înlocuirea acestei măscuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingere a celor 3 recursuri ca nefondate. În mod corect s-a menținut starea de arest preventiv, întrucât din cercetarea judecătorească nu rezultă că temeiurile avute în vedere de instanță la momentul privării de libertate al inculpaților s-ar fi schimbat, fiind îndeplinite în continuare cele două condiții prevăzute de art.148 lit.f cod proc.penală.
În cauză sunt de soluționat excepții de neconstituționalitate care nu pot fi imputate instanței, astfel că se impune menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică.
Recurentul, personal având ultimul cuvânt declară că este de acord cu concluziile puse de apărătorul său ales și solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat - personal, având ultimul cuvânt arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul său și se declară nevinovat întrucât nu a comis nici o faptă, urmând a se revoca măsura arestării preventive, precizând totodată că este arestat de 17 luni.
Recurentul inculpat, personal având cuvântul solicită clemență din partea instanței.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 17.07.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, în baza disp.art.300/2 rap.la art. 160/b pr.penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților:, fiul lui G și, ns.la 5.04.1984, fiul lui și a, ns.la data de 8.09.1986, A, fiul lui și, ns.la data de 4.11.1980, în prezent aflați în Penitenciarul Ploiești și, fiica lui - și, ns.la data de 20.01.1985, în prezent află în Penitenciarul.
Prin aceeași încheiere de ședință, în temeiul art. 139 pr.penală, au fost respinse ca neîntemeiate cererile de revocare a arestării preventive și înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu, formulate de inculpați.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, fiind îndeplinite condițiile prev.de art. 143 pr.penală, în sensul că sunt indicii temeinice și probe verosimile pentru a considera că inculpații au comis infracțiunile prev.și ped.de Legea nr. 143/2000, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
De asemenea, sunt îndeplinite și condițiile prev.de art. 148 lit.f pr.penală, întrucât infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații, sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
S-a mai reținut că, pericolul concret reiese din modalitatea de comitere a faptelor, gravitatea și amploarea acestui gen de infracțiuni și crearea unui sentiment de insecuritate pentru ceilalți membrii ai societății, prin posibilitatea de a fi atins dreptul patrimonial nepersonal la sănătate și prin crearea unei reacții negative în cadrul populației în cazul în care împotriva unor astfel de făptuitori organele abilitate nu reacționează în mod eficient.
Pe cale de consecință, s-a menținut măsura arestării preventive, iar în temeiul art. 139 pr.penală au fost respinse ca neîntemeiate cererile de revocare a arestării preventive și înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu, formulate de inculpați.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații A, și, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost deduși judecății, au fost încălcate în mod flagrant principiile prezumției de nevinovăție, iar inculpații au fost privați de libertate 17 luni, fiind încălcate dispoz. art.5 alin.2 și art. 6 paragraful 2 din dar și dispoz.art.23 din Constituția României.
Curtea examinând încheierea recurată în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate precum și din oficiu sub toate aspectele conform art. 385/6 al.2 și art. 385/9 pr.penală, constată că recursurile sunt nefondate, așa cum se va arăta în continuare:
Situația de fapt a fost corect reținută în sensul că prin Rechizitoriul nr. 7/D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Prahova, s-a dispus punerea în mișcare și trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, printre alții și a inculpaților, și A, pentru săvârșirea unor infracțiunii la Legea nr. 143/2000, referitoare la prevenirea traficului și consumului ilicit de droguri.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr-, iar la termenul de judecată din 17.07.2008 - așa cum de altfel s-a arătat mai sus - în conformitate cu dispoz. art.300/2 și art. 160/b pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpaților.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că într-adevăr subzistă temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive a inculpaților - art. 143 și art. 148 lit.f pr.penală - întrucât infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Mai mult decât atât, nu a fost epuizată readministrarea probatoriilor iar în prezent judecarea cauzei este suspendată pentru soluționarea excepțiilor de necompetență invocate de inculpații și -ia, excepții care nu au fost soluționate până în prezent de Curtea Constituțională.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că încheierea instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele, motiv pentru care recursurile declarate de inculpați vor fi respinse ca nefondate.
Văzând și dispoz. art.192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații A, fiul lui și al lui, născut la 04 1980, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești,fiul lui G și al lui, născut la 05 Aprilie 1984, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești și, fiul lui și al lui a, născut la 08 1986, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii din 17.07.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-.
Obligă recurenții la câte 30 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul și la 40 de lei,onorariu apărător din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi. 28.07.2008.
Președinte Judecători
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
8 ex./29.07.2008
nr- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter perosnal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian, Ștefan Fieraru
