Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 80/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 348/2009)
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.80/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 2: Niculae Stan
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect APELUL declarat de inculpatul împotriva Sentinței penale nr.66/F din data de 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul inculpat, personal, aflat în stare de deținere și asistat juridic de apărător ales, avocat, cu împuternicire la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al apelantului inculpat depune la dosar motivele scrise de apel.
La întrebarea Curții, apelantul inculpat precizează că este de acord să fie audiat și în fața instanței de apel.
Curtea procedează la ascultarea apelantului inculpat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului.
Apărătorul ales al apelantului inculpat critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât, contopind pedeapsa de 4 ani închisoare, în executarea căreia acesta se află arestat în prezent, cu pedepsele aplicate în cauza de față, a aplicat în mod nejustificat un spor de 2 ani închisoare.
Astfel, apreciază că nu se justifică aplicarea acestui spor, având în vedere atitudinea procesuală a inculpatului, de recunoaștere și regret, manifestată pe tot parcursul procesului penal, care ar fi trebuit să determine aplicarea circumstanței atenuante prevăzute de art.74 lit.c din Codul penal.
Totodată, apreciază că instanța de fond a încălcat dispozițiile art.34 lit.b din Codul penal, deoarece, de regulă, sporul se aplică atunci când maximul special al pedepsei este neîndestulător, or, în speță, pedeapsa cea mai grea nici măcar nu a ajuns la un asemenea maxim.
În același timp, apreciază că instanța de fond, deși nu era abilitată în acest sens, a criticat Sentința nr.199/2007, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare. Or, instanța de fond trebuia să se limiteze numai la faptele inculpatului din prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței atacate și, rejudecându-se cauza pe fond, să se dispună înlăturarea sporului de 2 ani închisoare.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, urmare a efectuării operațiunii de contopire, instanța de fond era îndreptățită să aplice un spor de pedeapsă. Apreciază sentința apelată ca fiind legală și temeinică sub aspectul aplicării sporului de 2 ani închisoare, acesta justificându-se tocmai pentru a sancționa întreaga activitate infracțională a inculpatului, care a săvârșit mai multe fapte incriminate de Legea nr.143/2000, fiind condamnat pentru infracțiuni prevăzute de art.2 și respectiv de art.4 din legea anterior menționată, ceea ce dovedește specializarea sa în comiterea unor astfel de fapte.
Susține însă că hotărârea apelată este nelegală, întrucât, deși a efectuat în mod corect operațiunea de contopire, instanța de fond a omis să anuleze emis în baza Sentinței penale nr.199/2007 și să dispună emiterea unui nou pentru pedeapsa rezultantă stabilită în urma acestei operațiuni.
În consecință, formulează concluzii de admitere a apelului, solicitând desființarea în parte a sentinței atacate, în sensul anterior menționat.
De asemenea, solicită să se constate că inculpatul este arestat în prezent în executarea pedepsei aplicate prin Sentința penală nr.199/2007, întrucât, în mod greșit, instanța de fond a dispus menținerea stării de arest preventiv a acestuia.
Apelantul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, se raliază concluziilor apărătorului său.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
PrinSentința penală nr.66/F din data de 22 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a hotărât astfel:
În baza art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, născut la data de 25 august 1980 în B, CNP -) la două pedepse a câte 3 ani închisoare (pct.1 și 2 din rechizitoriu).
A făcut aplicarea art.71-64 din Codul penal.
A constatat că faptele pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului în prezenta cauză sunt concurente cu faptele din data de 03 octombrie 2006, pentru care acesta a fost condamnat prin Sentința penală nr.199/13.02.2007 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală anterior menționată, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:
- 1 an închisoare, aplicată în baza art.4 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.74 lit.a, c și art.76 lit.d din Codul penal;
- 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b din Codul penal, aplicate în baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.74 lit.a, c și art.76 lit.a din Codul penal.
A contopit pedepsele astfel repuse în individualitatea lor cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 2 ani închisoare, în final inculpatul având de executat pedeapsa principală de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b din Codul penal.
În baza art.88 din Codul penal, a dedus prevenția, începând cu data de 04 octombrie 2006 până la zi.
În baza art.350 din Codul d e procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului.
A menținut măsura confiscării dispusă prin Sentința penală nr.199/13.02.2007.
În baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, a dispus confiscarea cantității de 2 grame heroină în amestec cu cofeină și griseofulvin, rămasă după efectuarea analizelor de laborator, depusă la Camera de Corpuri Delicte a -, conform dovezii seria D nr.- din data de 16 iunie 2006 și a cantității de 3,06 grame heroină în amestec cu cofeină, rămasă după efectuarea analizelor de laborator, depusă la Camera de Corpuri Delicte a -, conform dovezii seria B nr.3432 din data de 22 noiembrie 2004, precum și a linguriței depuse la Camera de Corpuri Delicte a -, conform dovezii seria D nr.- din data de 14 mai 2008 și a 31 de comprimate de metadonă, rămase după efectuarea analizelor de laborator, depuse la Camera de Corpuri Delicte a -, conform dovezii seria B nr.3432 din data de 22 noiembrie 2004.
În baza art.18 din Legea nr.143/2000, a dispus distrugerea cantităților de 2 grame și 3,06 grame heroină, în amestec cu cofeină și griseofulvin și respectiv cu cofeină.
În baza art.191 din Codul d e procedură penală, a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
La data de05 noiembrie 2004, lucrători din cadrul Secției 22 Poliție, aflați în serviciu de patrulare pe-, au observat în autoturismul Opel cu număr de înmatriculare B-24-, parcat pe acea stradă, o persoană care se injecta, aceasta fiind identificată în persoana inculpatului.
La solicitarea organelor de poliție, inculpatul a așezat seringa tip insulină pe bordul autoturismului, precizând că aceasta conține o doză de heroină destinată consumului propriu.
Răspunzând afirmativ solicitării organelor de poliție de a preciza dacă deține substanțe interzise, inculpatul a declarat că, în interiorul autoturismului, mai deține cantitatea de aproximativ 2 grame de heroină, destinată tot consumului propriu.
În raport de afirmațiile inculpatului, organele de poliție, în prezența martorului asistent, au procedat la verificarea interiorului autoturismului, găsind în locașul amplasat la bord o seringă tip insulină, ce conținea o substanță de culoare brun închis, la nivelul a 30 de unități. De asemenea, în locașul cotierei, au găsit o folie din plastic, ce conținea o substanță pulverulentă de culoare maronie, două seringi tip insulină, o fiolă, un pachet de sare de lămâie, 4 fragmente filtre de țigară și o din material plastic. În torpedoul autoturismului, au identificat 2 fiole de apă distilată intacte, 2 pliculețe de sare de lămâie și o linguriță din metal, care prezenta urme de materie.
Toate obiectele anterior menționate, cu excepția pachetelor de sare de lămâie și a celor 2 fiole de apă distilată, au fost ridicate de către organele de poliție și predate spre expertizare.
Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/10.11.2004, s-au stabilit următoarele: în seringa ridicată de pe bordul autoturismului, s-a pus în evidență heroină; în folia din plastic, ce conținea substanța pulverulentă, s-a identificat cantitatea de 2,25 grame heroină în amestec cu cofeină și griseofulvin; în fiola spartă s-a pus în evidență heroină.
Cantitatea de 2 grame heroină în amestec cu cofeină și griseofulvin, rămasă după efectuarea analizelor de laborator, a fost depusă la Camera de Corpuri Delicte a -, conform dovezii seria D nr.- din data de 16 iunie 2006.
II. La data de11 noiembrie 2004, lucrători de poliție din cadrul au procedat la consemnarea denunțului formulat de împotriva numitului "", persoană despre care a afirmat că este implicată în comercializarea de droguri.
a precizat că "" frecventează o sală de internet situată în zona -, locație în care se întâlnește cu diferiți consumatori de droguri, pe care îi conduce în autoturismul marca Opel, cu număr de înmatriculare B-24-, în interiorul căruia le comercializează droguri.
Pe baza acestor informații, la aceeași dată, lucrătorii de poliție au format un dispozitiv de supraveghere a sălii de internet, precum și a autoturismului indicat de denunțător, parcat pe Strada -.
În aceste împrejurări, inculpatul a fost observat părăsind sala de internet și urcând în autoturismul respectiv, împreună cu o persoană de sex masculin, identificată ulterior ca fiind.
S-a procedat la imobilizarea celor două persoane și la percheziționarea lor corporală.
Asupra inculpatului, s-au găsit suma de 60.000 lei, un telefon mobil marca Nokia, un telefon mobil marca Samsung, precum și certificatul de înmatriculare al autoturismului marca Opel, emis pe numele.
Asupra lui, nu au fost identificate bunuri sau valori care să intereseze cauza.
Procedându-se apoi la verificarea autoturismului marca Opel, s-au găsit în interiorul acestuia mai multe obiecte, despre care inculpatul a declarat verbal că îi aparțin, și anume: un cântar electronic, o punguță din plastic ce conținea o substanță pulverulentă de culoare maronie și alte 2 punguțe, ce conțineau în total 62 de comprimate inscripționate SN.
În declarația olografă, inculpatul a afirmat că cele 62 de comprimate reprezintă metadonă și sunt destinate consumului propriu, iar substanța pulverulentă este heroină și este destinată tot consumului propriu. Inculpatul a mai declarat că heroina a fost cumpărată de la numita "", care vinde droguri de mare risc în zona B-dului, iar metadona reprezintă tratamentul prescris de.
În declarația sa, a confirmat situația de fapt expusă de inculpat, precizând că motivul întâlnirii cu acesta l-a constituit dorința de a fi transportat de acesta la locuința unui prieten.
Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/11.11.2004, s-au stabilit următoarele: substanța pulverulentă din punguța de material plastic este constituită din cantitatea de 3,17 grame heroină în amestec cu cofeină; cele 62 de comprimate conțin ca substanță activă metadonă.
Cantitatea de 3,06 grame heroină în amestec cu cafeină, rămasă după efectuarea analizelor de laborator, a fost depusă la Camera de Corpuri Delicte a -, conform dovezii seria B nr.3432 din data de 22 noiembrie 2004.
Cele 31 de comprimate de metadonă, rămase după efectuarea analizelor de laborator, au fost predate -, conform aceleiași dovezi.
Tribunalul a constatat că, în drept, faptele inculpatului de a deține, la datele de 05 noiembrie 2004 și respectiv 11 noiembrie 2004, pentru consum propriu, droguri de mare risc, precum și instrumente de injectare în care s-a pus în evidență un astfel de drog, în condițiile stopării rezoluției infracționale la data primei fapte, prin depistarea sa de către organele de poliție, întrunesc elementele constitutive a 2 infracțiuni prevăzute de art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.33 lit.a din Codul penal, motiv pentru care a dispus condamnarea acestuia la 2 pedepse cu închisoarea.
Tribunalul a constatat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr.199/13.02.2007 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, astfel că, descontopind inițial pedeapsa rezultantă (4 ani închisoare), stabilită prin acea sentință, în pedepsele componente (1 an închisoare și respectiv 4 ani închisoare), a dispus contopirea acestora cu pedepsele aplicate în prezenta cauză și executarea de către inculpat a pedepsei celei mai grele, de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare.
La aplicarea acestui spor, Tribunalul a avut în vedere că inculpatul a continuat să consume cantități mari de droguri, acest aspect rezultând din probele dosarului, deși, a apreciat prima instanță, dacă organele de urmărire penală ar fi depus mai multe diligențe, s-ar fi putut dovedi că el se ocupa și cu traficul de droguri. Totodată, a avut în vedere că instanța care a pronunțat Sentința penală nr.199/13.02.2007 a manifestat indulgență, condamnându-l pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru consum de droguri și respectiv la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru trafic de droguri, cu reținerea în favoarea sa de circumstanțe atenuante.
Împotriva sentinței Tribunalului,a declarat apel în termenul legal(la data de 23 ianuarie 2009)inculpatul, care, în motive scrise și cu ocazia dezbaterilor orale, a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul omisiunii aplicării circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art.74 alin.1 lit.c din Codul penal și respectiv sub aspectul aplicării nejustificate a sporului de 2 ani închisoare, solicitând înlăturarea acestuia.
Apelul inculpatului a fost înregistrat pe rolul acestei Curți la data de 13 februarie 2009.
Cu ocazia judecării apelului, Curtea a procedat nemijlocit la ascultarea inculpatului, în declarația dată la termenul de astăzi, 06 aprilie 2009, consemnată la fila 19 din dosar, acesta menținându-și poziția procesuală de recunoaștere a săvârșirii celor două fapte de deținere de droguri de mare risc pentru consumul propriu.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate de inculpat, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată căapelulcu care a fost sesizatăeste fondat, în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Prima instanță, făcând o analiză judicioasă a întregului probatoriu al cauzei, a stabilit în mod corect situația de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de acesta.
Astfel, este în afara oricărui dubiu că, la datele de 05 noiembrie 2004 și 11 noiembrie 2004, inculpatul a fost depistat în flagrant deținând asupra sa cantitățile de 2,25 grame și respectiv 3,17 grame heroină, ambele destinate consumului propriu, precum și instrumente de administrare a acestor droguri, fapte pe care și inculpatul le-a recunoscut în mod constant.
În raport cu această situație de fapt (necontestată) și cu împrejurarea că, prin depistarea inculpatului de către organele de poliție cu ocazia săvârșirii primei fapte, rezoluția infracțională care a stat la baza acesteia a încetat, cea de-a doua faptă întemeindu-se astfel pe o hotărâre infracțională nouă, este legală încadrarea juridică în două infracțiuni prevăzute de art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000, săvârșite în concurs real, conform art.33 lit.a din Codul penal.
Pedepsele aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni (orientate ușor spre minimul special de 2 ani închisoare) au fost și ele în mod just individualizate, prin evaluarea corespunzătoare a criteriilor prevăzute de art.72 din Codul penal, având în vedere gravitatea suficient de ridicată a faptelor (relevată îndeosebi de cantitatea semnificativă a drogurilor deținute), succedarea acestora la un interval de mai puțin de o săptămână, în pofida intervenției organelor de poliție care au surprins în flagrant prima faptă, precum și atitudinea procesuală constant sinceră și cooperantă a inculpatului, care nu poate căpăta totuși valoarea circumstanței atenuante facultative prevăzute de art.74 alin.1 lit.c din Codul penal, după cum a invocat acesta, în contextul împrejurărilor anterior menționate, dar și al existenței unei cauze legale de agravare a răspunderii penale (concursul de infracțiuni), în prezența căreia chiar reținerea circumstanței respective nu ar determina în mod obligatoriu coborârea pedepselor sub limita minimă prevăzută în norma de incriminare, potrivit art.80 alin.2 din Codul penal.
În schimb, Curtea constată că sporul de 2 ani închisoare, adăugat pedepsei rezultante ce a fost stabilită în urma contopirii (în mod just realizată, dată fiind existența concursului de infracțiuni) pedepselor aplicate în prezenta cauză cu pedepsele aplicate prin Sentința penală nr.199/13.02.2007 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, deși legal, este totuși excesiv.
Sub acest aspect, Curtea reține, contrar susținerilor apărării, că aplicarea sporului este legală în raport cu dispozițiile art.34 alin.1 lit.b din Codul penal, care permit majorarea pedepsei celei mai grele dintre cele stabilite pentru infracțiunile concurente, încă în prima fază, până la maximul ei special, sub condiția - prevăzută de art.34 alin.2 din Codul penal - ca acest maxim să nu depășească totuși totalul pedepselor cu care au fost sancționate infracțiunile concurente.
În speță, ținând seama, pe de o parte, de împrejurarea că pedeapsa cea mai grea (4 ani închisoare) a fost stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 (reținută în sarcina inculpatului prin Sentința penală nr.199/13.02.2007), al cărei maxim special este de 20 de ani închisoare, iar, pe de altă parte, de condiția anterior menționată, dar și de limitarea legală a sporului în cazul concursului de infracțiuni la 5 ani închisoare, pedeapsa aplicată în urma contopirii putea fi în mod legal sporită chiar până la 9 ani închisoare.
Curtea constată însă că două dintre argumentele aduse de prima instanță pentru aplicarea sporului în discuție sunt nelegale, întrucât exced cadrului procesual al cauzei.
Astfel, referirea la împrejurarea că, dacă s-ar fi depus mai multe diligențe de către organele de urmărire penală, s-ar fi putut proba săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, iar nu doar a celor două infracțiuni de deținere de astfel de substanțe pentru consumul propriu, încalcă în mod vădit dispozițiile art.317 din Codul d e procedură penală, potrivit cărora judecata primei instanțe trebuia să se mărginească la faptele arătate în actul de sesizare, în lipsa extinderii procesului penal cu privire la alte fapte.
De asemenea, aprecierea asupra indulgenței manifestate în aplicarea pedepselor de către instanța care a pronunțat Sentința penală nr.199/13.02.2007 încalcă în mod nepermis nu doar dispozițiile anterior menționate, care circumscriu obiectul judecății în prezenta cauză, dar și autoritatea de lucru judecat a acelei hotărâri (rămasă definitivă prin neapelare).
Cu toate acestea, examinând aspectul legat de aplicarea sporului, Curtea constată că majorarea moderată a pedepsei celei mai grele, în cadrul limitelor anterior menționate, este necesară, întrucât, în caz contrar, ar însemna a determina practic impunitatea inculpatului pentru cele două infracțiuni deduse judecății în prezenta cauză, în condițiile în care pedeapsa cea mai grea este una dintre cele aplicate anterior prin Sentința penală nr.199/13.02.2007. În același timp, aplicarea unui spor de pedeapsă este impusă și de cerința sancționării perseverenței infracționale a inculpatului, concretizată în săvârșirea repetată de infracțiuni îndreptate împotriva acelorași valori sociale.
În considerarea acestor motive, dar ținând seama și de împrejurarea că faptele deduse judecății în prezenta cauză sunt totuși anterioare celor în privința cărora a fost pronunțată Sentința penală nr.199/13.02.2007, Curtea apreciază că aplicarea unui spor redus la numai 1 an închisoare este suficientă pentru ca pedeapsa astfel rezultată (5 ani închisoare) să asigure realizarea scopului său legal, definit în art.52 din Codul penal, atât sub aspect punitiv, dar, în egală măsură, și educativ-preventiv.
Din oficiu, Curtea constată că, în mod nelegal, prima instanță a omis a dispune anularea emis în baza Sentinței penale nr.199/13.02.2007 și respectiv emiterea unui nou pentru pedeapsa rezultantă stabilită în prezenta cauză, după cum, în mod nelegal, a menținut starea de arest a inculpatului, invocând dispozițiile art.350 din Codul d e procedură penală (care se referă exclusiv la măsura arestării preventive), în loc să constate că acesta se află arestat în prezent în executarea pedepsei aplicate prin sentința anterior menționată.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art.379 pct.2 lit.a din Codul d e procedură, va admite apelul declarat de inculpatul, va desființa în parte sentința atacată și, procedând la rejudecarea cauzei pe fond, conform art.345 și urm. din Codul d e procedură penală, va decide în sensul celor mai sus arătate.
În temeiul art.383 alin.2 din Codul d e procedură penală rap. la art.36 alin.3 din Codul penal, va deduce din pedeapsă perioada executată, de la 04 octombrie 2006 până la zi.
Celelalte dispoziții ale sentinței apelate vor fi menținute, neexistând motive de desființare a acestora, în privința pedepselor accesorii prevăzute de art.71-64 din Codul penal Curtea reținând că acestea au fost astfel aplicate prin Sentința penală nr.199/13.02.2007 (prin care s-a stabilit și pedeapsa cea mai grea dintre cele supuse contopirii), astfel că, hotărârea respectivă rămânând deja definitivă, nu mai este posibilă reevaluarea interzicerii, cu acest titlu, a tuturor drepturilor menționate în art.64 lit.a-e din Codul penal.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art.189 alin.1 și 2 din Codul d e procedură penală și art.3 alin.1 din Protocolul nr.-/2008 încheiat între Ministerul Justiție și, onorariul parțial al avocatului din oficiu (care a asigurat asistența juridică a apelantului inculpat la termenul din data de 23 februarie 2009, în lipsa apărătorului ales al acestuia), în cuantum de 50% din suma de 200 lei menționată în delegația nr.- din data de 18 februarie 2009 eliberată de Baroul București (fila 7), va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul împotriva Sentinței penale nr.66/F din data de 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în Dosarul nr-.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:
Reduce sporul aplicat, de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 5 ani închisoare.
Deduce din această pedeapsă perioada executată, de la 04 octombrie 2006 până la zi.
Anulează emis în baza Sentinței penale nr.199/13.02.2007 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală și dispune emiterea unui nou pentru pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
Constată că inculpatul este arestat în prezent în executarea pedepsei aplicate prin Sentința penală nr.199/13.02.2007 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
norariul parțial al avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru inculpat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 06 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.3 / 24.04.2009
Președinte:Carmen Veronica GăinăJudecători:Carmen Veronica Găină, Niculae Stan
