Trafic internațional de droguri (legea 143/2000 art. 3). Decizia 131/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 131

Ședința publică de la 30 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Constantin Costea

Grefier - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror a, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Pe rol se află judecarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva SP nr. 269/PI/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpata personal, asistată de avocat ales.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat declarație inculpatei, aceasta fiind consemnată în proces verbal atașat separat la dosar.

Apărătorul ales al inculpatei depune la dosar înscrisuri, cu care înțelege să-și justifice lipsa la termenul anterior și arată că nu are ante cereri de formulat.

Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Procurorul pune concluzii de admitere a apelului așa cum a fost formulat în scris, desființarea sentinței criticate și în rejudecare, condamnarea inculpatei pentru ambele infracțiuni săvârșite de aceasta, în formă continuată, substanța reținută fiind droguri de mare risc, comprimatele au fost ambalate în mai multe ambalaje, fiind împachetate în staniol, pentru a nu fi descoperite, la vamă, de aparatele cu raze X, iar din întreg materialul probator administrat în cauză,rezultă săvârșirea faptelor, de către inculpată.

Apărătorul ales al inculpatei solicită respingerea apelului formulat de către parchet, conform concluziilor scrise depuse la dosar, ca nefondat, și a hotărârilor depuse ca și practică judiciară, menținerea hotărârii pronunțată de prima instanță, ca fiind temeinică și legală. Susține că, au fost încălcate prevederile art.6 paragraful 2 din CEDO. Până la data de 13 martie 2008, au fost audiat 2 martori, au fost efectuare înregistrări ale convorbirilor telefonice și s-au efectuat perchiziții corporale. Administrarea probelor se poate face numai în cursul urmăririi penale, acestea nu pot fi administrate în faza actelor premergătoare, toate înscrisurile administrate și depuse la dosar, până la data de 13.03.2008 nu au valoarea juridică și solicită înlăturarea lor, în temeiul art.64 alin.2 C.P.P. efectuarea procedurilor depășind cadrul legal, fiind încălcat principiul echitabilității dreptului penal. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională, prin decizia nr. 962/25.06.2009, Curtea de Apel Constanța prin DP nr. 59/P/30.04.2009 și Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin adresa nr. 3982/C/18.09.2008

Cu privire la introducerea în țară a drogurilor, susține că, este o eroare în interpretarea greșită a probelor și a omisiunii vădite, deoarece potrivit dispozițiilor art.700 din 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, pot fi comercializate medicamente care au autorizație de punere pe piață emisă de Agenția Națională a sau de Agenția Europeană a, art.32 alin.1,2 din HG nr.1915/2006, în cauză făcându-se dovada existenței prescripțiilor medicale, de către medicii din SUA. Inculpata nu a cunoscut faptul că, pentru a intra în posesia medicamentelor trebuie să prezinte acele prescripții medicale și nu a dispus cum să fie împachetate acele medicamente. Inculpatei i-a fost prescris acel tratament de către medicii din străinătate, datorită bolii sale. Astfel, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale primei infracțiuni, introducerea în țară a pastilelor s-a făcut pe căi legale, în colete a existat și medicamentul " " care nu conține substanțe stupefiante și acesta fiind prescris legal, astfel că inculpata nu a încercat niciun moment să ascundă aflarea adevărului.

Pentru cea de a doua infracțiune, susține că inculpata nu a deținut medicamentele respective, acest lucru nefiind dovedit, de către parchet, prin probe certe. Pentru a fi în prezența unei astfel de infracțiuni, era necesar ca medicamentele aflate în colete să fi intrat în posesia inculpatei, ceea ce nu a avut loc, astfel că infracțiunea reținută în sarcina inculpatei nu există, prin neîntrunirea elementelor sale constitutive, solicitând, și pentru acest motive, respingerea apelului parchetului, să se permită inculpatei să-și desfășoare activitățile în SUA, fiind căsătorită cu un cetățean american și are un copil minor în întreținere.

Inculpata, având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său ales, este căsătorită, are o viață normală, solicită respingerea apelului formulat de parchet și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin SP nr. 269/PI/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul prevederilor art.11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. d cod pr penală a fost achitată inculpata, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. d cod pr penala a fost achitată inculpata de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.

Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 103/D/P/2008 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - Secția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 09.06.2008 sub număr unic de dosar -, a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc în formă continuată și deținere, fără drept, de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzute de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp, art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.

În sarcina acesteia, prin actul de inculpare, s-a reținut că inculpata, în cursul lunii martie 2008, în repetate rânduri, respectiv în data de 07.03.2008 și 13.03.2008, și în baza aceleiași rezoluții infracționale a introdus pe teritoriul României, prin două colete poștale expediate din SUA prin intermediul societății de curierat rapid SC International România SRL, cantitatea totală de 1003 comprimate conținând ca substanță activă (dihydrocodeinone), respectiv drog de mare risc inclus în Tabelul Anexă nr. II al Legii nr. 143/2000 și în Tabelul anexă nr. II al Legii nr. 339/2005, cu intenție de a le deține, fără drept, în vederea consumului propriu.

În probațiune a fost înaintat dosarul de urmărire penală nr. 103/D/P/2008 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În cursul cercetării judecătorești, instanța a procedat la audierea inculpatei, la audierea martorilor, martori propuși prin rechizitoriu. La termenul de judecată din data de 18.03.2009 a fost audiată în calitate de martor în circumstanțiere numita, mama inculpatei, declarația acesteia fiind consemnată la fila 71. În ceea ce o privește pe martora propusă prin rechizitoriu, la termenul de judecată din data de 15.04.2009, apreciind ca nemaifiind utila cauzei declarația acesteia raportat la probatoriul deja administrat în cauză, instanța a dispus să nu se mai procedeze la audierea acestei martore, în condițiile art. 329 alin. 3 cod procedură penală.

În apărare, inculpata prin apărător ales, a depus o serie de înscrisuri în circumstanțiere, reprezentând declarații pe proprie răspundere date de medici și farmaciști din SUA, care au tratat-o pe inculpată.

In declaratia data in cursul judecatii inculpata relateaza ca a beneficiat de un tratament special in cu medicamentele care sunt descrise in rechizitoriu, in baza unei prescriptii medicale din partea medicilor care o trateaza in SUA. Inculpata a arătat ca aceste comprimate i-au creat o stare de dependenta, ca isi administra un numar destul de mare de comprimate, dar acest proces era controlat de medicii din strainatate si era datorat afectiunilor sale anterioare. De asemenea, a arătat că a venit in Romania in luna octombrie 2008, luandu-si cu ea aceste medicamente cu care a patruns in tara fara a fi intrebata la vama despre existenta lor. Intrucat a ramas pe teritoriul Romaniei mai mult timp decat se astepta si nu isi putea procura aceste medicamente din tara, a apelat la asistentele sale din care, pe baza retetelor din SUA, urmau sa achizitioneze aceste medicamente si sa le expedieze in Romania prin intermediul serviciului de curierat rapid International Romania SRL.

Inculpata a arătat ca acestea au fost expediate pe numele societatii admistratata de ea in Romania, respectiv a angajatei care era angajata sa, dar nu cu intentia de induce in eroare cu privire la numele destinatarului ci intrucat aceasta din urma avea atributii de a ridica corespondenta.

Inculpata a mai relatat ca nu stie de ce asitentele sale din SUA nu au indicat pe colet faptul ca acesta ar contine medicamente ci, crema de, respectiv bomboane iar aceste comprimate au fost invelite in staniol, dar a relatat ca intentia sa nu a fost niciodata de a ascunde continutul acelui colet. Inculpata a mai arătat ca urmare a intervenirii organelor de ancheta in ceea ce priveste folosirea procedurii livrarii supravegheate, s-a produs intarzierea ajungerii la destinatie coletului initial. Intrucat era dependenta de acele medicamente a luat legatura cu reprezentantul, martorul care i-a comunicat ca acest colet intarzie si nu cunoaste motivul intarzierii.

In momentul in care a aflat ca nu se cunoste motivul a sunat pe asistentele sale pentru a expedia un nou colet cu acelasi nr de comprimate, lucru care s-a si intamplat.

Sustinerile inculpatei legate de discutia avuta cu agentul sunt confirmate de acest martor prin declaratia data in cursul urmaririi penale cat si judecatii.

Martorul a relatat ca este reprezentant al si se ocupa cu importurile pentru persoane fizice. amintreste ca a fost invitat de reprezentantii pentru a-i aduce la cunostinta ca in coletele inculpatei au fost gasite medicamente si ca urma ca acestea sa fie inlocuite cu altele cu scopul identificarii persoanelor implicate. A susținut ca inculpata l-a sunat de 3 ori pentru a-l intreba despre motivele intarzierii, dar el i-a explicat ca acest lucru se datoreaza -ului care era atunci in derulare la De asemenea, martorul a confirmat ca este posibil ca inculpata sa-i fi spus ca in interiorul colet-ului sunt medicamente astfel cum a declarat in cursul urmaririi penale.

In ce priveste destinatarul trecut pe colete, martora (fosta ), precum si martora, persoanele care au ridicat coletele de la firma de curierat, au confirmat ipoteza sustinuta de inculpata ca acestea erau expediate pe numele societati inculpatei la care ele erau angajate, ca, dupa momentul venirii in Romania a inculpatei si a sotului acesteia, au sosit un numar mare de colete expediate de asistentele din si, unde inculpata deținea doua puncte de lucru si ca erau in general aduse de firma de curierat la sediul societatii si doar pentru coletele cu medicamente au fost invitate la depozitul firmei de curierat.

In ce priveste afectiunile suferite de inculpata si necesitatea de a administra cele doua tipuri de medicamente a fost audiata mama inculpatei, martora, care a precizat ca fiica sa, dupa nasterea copilului in 2004 avut probleme de sanatate atat de natura psihica, suferind o depresie, cat si ginecologica, iar urmare a problemelor medicale primit tratament cu acele comprimate care au efect stupefiant dar care erau prescrise si administrate in mod legala pe teritoriul SUA si sub controlul medicilor.

De asemenea cu privire la consumul acestor medicamente de catre inculpata, la caracterul stupefiant al acestora, inculpata a depus mai multe inscrisuri traduse, din partea medicilor care o trateaza prin care se confirma imprejurarea ca inculpatei i-au fost prescrise pe teritoriul SUA, mai multe retete cu comprimate continand ca substanta activa in amestec cu acetominofena si ca aceste medicamente era legale pe teritroriul SUA. Pe de alta parte medicul farmacist, R, doctor in farmacie, precizeaza in inscrisul depus de aparare ca administrarea acestor medicamente se face pentru tratarea durerilor moderate sau severe, iar administrarea pe termen poate face ca acesta sa fie mult mai tolerat de catre consumator, ceea ce ar justifica nevoia crescuta a inculpatei de administra un numar mai mare din acele comprimate zilnic.

De asemenea, la dosarul de urmarire penala exista declaratii extrajudiciare ale asistentelor inculpatei, date in unui notar in SUA, persoane care au expediat aceste medicamente care confirma imprejurarea ca au expediat medicamentele solicitate de inculpata pe baza retetelor pe care aceasta le avea si pentru nevoile sale medicale.

Din examinarea probatoriului administrat atata in cursul urmariri penale cat si al judecatii prima instanță a retinut urmatoarea stare de fapt.

Inculpata este cetatean român cu resedinta in SUA, iar din 2009, potrivit propriilor sustineri, a dobandit cetatenie americana. Are resedinta in, dar fiind originara din si-a infiintata o societatea comerciala si in acest oras unde urmeaza si cursurile unei institutii de invatamant superior.

Potrivit propriilor sustineri, confirmate de mama sa, martora, precum si de inscrisurile provenite de la diversi medici din SUA, aceasta a suferit mai multe afectiuni care au necesitat tratament medicamentos, in perioada 2004 -2008. Inculpata detine prescriptii medicale din SUA, din care rezulta ca i-a fost recomandate comprimate care aveau in continutul lor hydrocodon substanta care are un continut stupefiant, care este cuprinsa in tabelul anexa nr II al Legii 143/2000, constituind drog de mare risc, dar si in tabelul anexa nr II al legii 339/ 2005 care reglementeaza regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante care prezinta interes in medicina si sunt supuse unui control strict.

Potrivit inscrisurilor comunicate de medicii curanti ai inculpatei si specialisti in produse farmaceutice, declaratie notariala prof, dr in farmacie, medicamentul de tip hydrocodone, este larg raspindit pe teritoriul SUA, facand parte din categoria narcoticelor cel mai frecvent prescrise. Acelasi specialist confirma faptul ca persoanele carefolosesc aceste medicamente pot deveni dependente in caz de folosire continua si pot infrunta dificultati in oprirea folosirii unor astfel de medicamente fara asistenta personalului medical specializat.

In octombrie 2008 inculpata a venit in Romania. Potrivit propriilor sustineri a intrat in tara cu un numar redus de astfel de comprimate, dar intrucat a realizat ca va ramane mai mult, si afland ca nu poate achizitiona aceste comprimate din Romania a solicitat asistentelor sale din SUA sa-i expedieze pe baza retetelor pe care le detinea legal in, un numar de astel de comprimate. Pentru a se determina pozitia subiectiva a inculpatei cu privire la savarsirea infractiunilor are relevanta a se relata faptul, confirmat de acuzarea, constand in aceea ca aceasta ajunsese sa consume un numar mare de astfel de comprimate pe zi, respectiv un numar de 20 - 25. de aceaste substante nu este negata nici de inculpata, care afirma ca la momentul respectiv era sub controlul medicilor pentru a incerca treptat sa reduca aceasta dependenta si nici de actul de inculpare in care este inserat faptul ca inculpata a savarsit infractiunile pe fondul unui abuz de medicamente de acest tip.

La data de 07 03 2008 sosit pe Aeroportul international " " Otopeni prin intermediul societatii de curierat rapind amintita mai sus coletul postal pentru destinatarul, expeditor fiind cetateanul american, sotul inculpatei, din SUA.

Potrivi adresei de la fila 1, vol 1 dup si procesului verbal de constatare nr. 12939/ 11 03 2008, fila 43 dup, intocmit de, avand calitate de controlor vamal, urmare a controlului fizic asupra coletului s-a constat ca acesta continea 550 comprimate care se presupunea ca fac parte din categoria substantelor supuse controlului national si a fost sesizata in acest sens IGPR- Politia Judiciara - Directia antidrog.

La controlul vamal s-a constatat faptul ca documentul de transport evidentia faptul ca, continutul coletului era copus din " 3 bucati creme de ", iar la deschiderea acestuia au fost identificate o cutie crema de par, o cutie de bomboane " " si o cutie arginitie " LA ", iar in interiorul lor existau pungi de plastic care contineau comprimate ce s-au dovedit a fi medicamente cu continut de hydrocodone.

De asemenea s-a constat ca la data de 13 03 2008 au sosit alte doua colete postale, dintre care unul avea ca destinatar pe inculpata iar altul pe. Cu ocazia deschiderii acestui din urma colet s-a constat faptul ca acest colet trebuia sa contina 4 creme de, potrivit documentelor insotitoare, dar la deschiderea sa s-au gasit doua tuburi de crema autobranzanta, si mai multe pungi cu pastile, respectiv un numar de 507 bucati care au fost ambalate separat, respectiv invelite in doua pungute si apoi in staniol, un numar de 160, respectiv 138 comprimate, intr-un tub transparent din plastic un numar de 109 comprimate si intr-o alta punguta de plastic un numar de 100 comprimate, care s-au dovedit a avea in continutul lor aceeasi substanta. La deschiderea coletului expediat pe numele inculpatei s-a stabilit ca aceasta nu avea in continutul sau comprimate de natura celor care era in continutul coletelor expediate pe numele.

concluzionat ca aceste comprimate, deși erau expediate pe numele numitei, aveau ca destinatar real pe inculpata, care prin modalitatea de indica drept destinatar pe angajata sa, incerca sa ascunda activitatea sa infractionala. In sprijinul acestei ipoteze acuzarea arata ca au mai fost examinate si alte colete in care apare ca destinatar inculpata care nu contineau substantele de mai sus, iar acest aspect ar conduce la ideea ca modalitatea de expediere aleasa de inculpata a fost premeditata.

Intrucat destinatarul acestui colet era martora, persoana de care s-au facut initial cercetari, s-a dispus efectarea unor acte procedurale care reclama urgenta de catre Directiile Teritorial ale DIICOT.

Existand suspiciunea ca mai multe persoane ar fi implicate in aceasta activitate, precum si raportat la sustinerile functionarului vamal care a facut examinarea materiala a coletelor constand in faptul existenta acestor comprimate era disimulata atat prin modalitate de ambalare, cat si prin faptul ca nu erau declarate, s-au efectuat, in faza actelor premergatoare, mai multe acte procedurale, respectiv autorizarea interceptariii convorbirilor telefonice ale numitei si audio video in mediul ambiental, prin ordonanta procurorului nr 24/A/ 12 03 2008, autorizarea efectuarii unei livrari supravegheate de droguri, respectiv ordonanta procurorului nr 23/A/ 12 03 2008, analize de laborator asupra comprimatelor ridicate din primul colet si care urmau sa fie substituite, autorizarea introducerii investigatorilor sub acoperire, la data de 12 03 2008, efectuarea unei perchezitii corporale si a autovehicolului condus de dupa momentul ridicarii coletelor.

Urmare a acestor activitati, finalizate cu constatarea unei infractiunii flagrante s-a dispus la data de 13 03 2008 începerea urmarii penale de, iar la data de 17 03 2008 inceparea urmarii penala de inculpata. S-a stabilit astfel ca inculpata este cea care a expediat aceste comprimate in Romania, pe adresa firmei sale din Romania, unde avea calitatea de administrator si care nu cunostea ce este in continul acelui colet.

Totodata, prin actul de acuzare se arata ca, inculpata cunostea de la mama sa ca introducerea in Romania a acelor comprimate nu este permisa de lege, iar prin modalitatea de a le expedia prin intermediul unei firme de curierat si pe numele angajatei sale a savasrit infractiunile de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc în formă continuată și deținere, fără drept, de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzute de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp, art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.

In ce priveste autorizarea interceptarilor telefonice se poate remarca ca acestea au fost solicitate in temeiul art 91 indice 1 cod pr penala si art 91 indice 5 cod pr penala, respectiv cu titlu provizoriu pe o perioada de 48 de ore, iar prin Incheiere pronuntata de Tribunalul B la data de 14 03 2008, in dosar 168/ AI/ 2008 s-a dispus confimarea acestor masuri dispuse si tototata s- emis o autorizatie de interceptare pe o perioada de 28 de zile, instanta stabilind ca a fost justificata aceasta masura provizorie si ca o intarziere a obtinerii autorizarii ar fi putut aduce prejudicii activitatii de urmarire penale.

Avand a se pronunta asupra sustinerilor inculpatei, prin aparator, prin care relateaza ca toate aceste acte procedurale intocmite pana la data de 13 03 2008, data cand s-a inceput urmarirea penala impotriva invinuitei sunt nelegale, prima instanță a stabilit ca acestea nu au fost dispuse cu incalcarea legii si, de obiectul cauzei, de existenta unor indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni reglementate de Legea 143/2000 aceste acte indicate mai sus puteau fi efectuate inainte de inceperea urmarii penale si erau necesare pentru identificarea autorilor faptelor incriminate.

In ce priveste initiarea procedurii livrarii supravegheate, prima instanță nu este de acord cu opinia apararii constand in aceea ca, organele de ancheta cunosteau identitatea expeditorului si a destinatarului coletelor si din acest motiv nu se impunea folosirea acestui procedeu special. Este adevarat ca organele de urmarire penala cunosteau cine este expeditorul, precum si destinatarul coletelor, dar, scopul Legii 143/ 2000 este acela de prevenirea si combatere a traficului si consumului ilicit de droguri. Ori, in conditiile in care exista suspiciunea ca in activitatea infractionala puteau fi implicate mai multe persoane, potrivit aceluiasi text invocat de aparare, respectiv art 1 lit din Legea 143/2000, procurorul avea posibilitatea sa apeleze la aceasta metoda " in scopul descoperii activitatii infractionale ( in intregime) si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati".

Pe de alta parte, urmare a folosirii acestui procedeu a si fost stabilit in concret in cea a constat activitatea ilicita a inculpatei.

Aceleasi argumente sunt aplicabile si in ce priveste autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire. S-a remarcat ca acestia au participat la desfasurarea operatiunii initiate de procuror, in vederea strangerii de date privind existenta pretinsei infractiuni, iar participarea acestora poate fi incuviintata in faza actelor premergatoare cu acelesi scop a strangerii probelor si identificarii faptuitorilor.

de considerentele aratate mai sus, prima instanță a opinat că probele administrate de acuzare pana la momentul inceperii urmarii penale nu au fost efectuate cu incalcarea legii, si nu suntem in prezenta prevederilor art 64 alin 2 cod pr penala.

Prima instanță nu a împărtășit punctul de vedere al apararii constand in aceea ca probele administrate mai sus nu pot fi luate in considerate întrucât nu respecta procedura prev de art 224 alin 3 cod pr penala, respectiv de a fi consemnate intr-un proces verbal de constatare a efectuarii unor acte premergatore, intrucat aceste acte la care s-a facut referire, sunt reglementate distinct in legea speciala precum si in codul d e procedura penala, iar efectuarea lor se face cu respectarea unei proceduri speciale care are caracter de norma speciala de prevederile art 224 cod pr penala si nu a fost in nici un mod incalcata de organele de urmarire penala.

Prima instanță a inlaturat si apararea inculpatei, constand in aceea ca organele de urmarire au incalcat prevederile art 19 indice 1 si 19 indice 2 din Legea 143/2000, in sensul ca nu s-a dispus evaluarea inculpatei in calitate de consumator de droguri astfel incat sa beneficieze de facilitatile oferite de acel text, observad ca norma de drept invocata nu este in vigoare, urmand sa intre in vigoare odata cu noului cod penal, astfel cum este prevazut prin art 2 Legea 522/2004

In ce priveste vinovatia inculpatei cu privire la savarsirea celor doua infractiuni prima instanta a făcut urmatoarele constatari:

Prin actul de acuzare se arata ca inculpata se face vinovata de savarsirea infractiunii prev de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp, constant in aceea ca introdus in tara droguri de risc. Elementul material al laturii obiective a infractiunii indicate ar consta, in opinia acuzarii, in actiunea ilicita a inculpatei, de expedia in România, acele comprimate care contin substante narcotice si care pe teritoriul Romaniei sunt supuse unui regim special, respectiv fiind cuprinse in tabelul II din anexa la Legea 339/ 2005 care reglementeaza regimul juridic al plantelor substantelor si preperatelor stupefiante si psihotrope.

Potrivit art. 1 din aceast act normativ

(1) Prezenta lege stabilește regimul juridic privind cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerțul, distribuția, transportul, deținerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziționarea, utilizarea și tranzitul pe teritoriul național ale plantelor spontane sau cultivate, substanțelor și preparatelor prevăzute în tabelele I, II și III dinanexacare face parte integrantă din prezenta lege. Iar substanta narcotica hydrocodon face parte din tabelul nr II care face vorbire la aceste susbstante narcotice de interes pentru medicina si care sunt supuse unui control strict.

Făcând parte din aceasta categorie de substante, modalitatea de introducerea in tara si consum a acestora pe teritoriul tarii nostre este reglementata de acest act normativ, intrucat acestea, chiar daca au un continut de substante narcotice, sunt apreciate ca fiind posibil a fi utilizate in diferite situatii care prezinta interes medical. Potrivit art 40 al aceluiasi act normativ

" Este interzisă deținerea, în orice scop, a plantelor, substanțelor și preparatelor prevăzute în tabelele I, II și III dinanexă, în afară de cazul în care este autorizată, potrivit prevederilor prezentei legi și ale normelor metodologice de aplicare a acesteia" iar potrivit art 41 condițiile în care călătorii pot deține medicamente ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope vor fi stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Potrivit art 49 al HG 1915/2006 pentru aplicarea normelor metodologice de aplicarea a pevederilor Legii 339/2005

" Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conțin substanțe din tabelul II dinanexala Legea nr. 339/2005 au obligația de a face dovada că le dețin în mod legal, prin prezentarea unei prescripții medicale, a unui certificat medical sau a unui certificat pentru deținerea medicamentelor cu conținut stupefiant și psihotrop. Cantitatea totală a medicamentelor deținute nu poate depăși necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat"

Prima instanță a observat ca acest act normativ stabileste metodologia ce trebuia urmata de persoanele fizice care introduc in tara medicamente care contin substante care fac parte din categoria celor supuse controlului strict si in cuprinsul acestui act normativ precum si in legea cadru nu sunt prevazute sanctiuni pentru situatia nerespectarii acestei metodologii.

Din textul art 49, aratat mai sus, rezulta ca persoanele fizice care introduc in tara astfel de medicamente au obligatia de a face dovada ce le detin in mod legal. Prima instanță afirmat ca acestei obligatii ce ar reveni persoanei fizice ce introduc sau patrund pe teritoriul tarii cu astfel de medicamente îi corespunde si obligatia corelativa a autoritatilor competente de a verifica daca aceste medicamente supuse unui regim strict sunt detinute in mod legal, respectiv prin prezentarea unei prescripții medicale, a unui certificat medical sau a unui certificat pentru deținerea medicamentelor cu conținut stupefiant și psihotrop.

Normele de mai sus fac referire in mod expres la situatia in care o persoana fizica intra in tara avand asupra sa astfel de medicamente si este supusa controlului vamal, context in care are obligatia de a declara, respectiv prezenta documentul din care rezulta ca detine in mod legal acele medicamente. In lipsa unei reglementari exprese legat de expedierea acestor medicamente, asemeni ipotezei analizata in speta, ca in situatia in care inculpata a expediat, sau solicitat expedierea acestor medicamente se impunea de asemenea a se face dovada detinerii legale. Prima instanță a fost de părere ca in momentul in care aceasta a adus la cunostinta autoritatilor ca detinea acele comprimate in baza unei prescriptii medicale s-a facut dovada ca nu este indeplinita conditia imperativa prevazuta de textul art. 3 alin. 1 din Legea 143/ 2000 respectiv aceea de introducerea in tara a acestor substante cu continut narcotic s- facutfara drept.

Imprejurarea ca medicamentele nu erau insotite de prescripria medicala sau ca inculpata nu a dat dovada de diligenta, in sensul de a se interesa daca pot fi expediate fara restrictie aceste medicamente nu au fost apreciate ca fiind elemente suficiente care sa conduca la angajarea raspunderii penale a acesteia cu privire la savarsirea unei infractiunii de o asemenea gravitate. Pe de alta parte, modalitatea de ambalare a acestor medicamente, expedierea pe numele angajatei sale sunt simple prezumtii care nu sunt de natura sa inlature celelalte probe care toate fac dovada ca inculpata detinea prescriptii medicale care o indrepateau sa consume acele medicamente pe teritoriul SUA si potrivit prevederilor textelor de mai sus, si pe teritoriul Romaniei.

Legea speciala indicata mai sus nu precizeaza care este sanctiunea care intervine in situatia in care persoana care detine sau obtine in mod legal medicamente cu regim special nu are asupra sa la intrarea in tara sau nu este in masura sa prezinte un document justificativ in acest sens la momentul constatarii aceastei abateri.

In jurisprudenta s-a statuat in mod constant ca situatia persoanei care intra in tara avand asupra sa medicamentele de mai sus si nu detine asupra sa un document justificativ, infractiunea de introducere in tara de droguri fara drept se consuma in momentul in care se face controlul vamal asupra persoanei si se observa, concomitent cu momentul controlului, ca acea persoana detine asupra sa droguri precum si faptul ca nu avea aprobarea necesara. In situatia de, prima instanță a fost de părere ca acesta infractiune se consuma in momentul in care s-a constatat daca introducerea in tara a medicamentelor s-a facut fara drept.

Ori, in opinia primei instanțe, la momentul identificarii acelor medicamente in coletele expediate, organele de ancheta nu aveau toate datele necesare pentru stabili daca sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii prev de art 3 alin 1 si 2 din Legea 143/2000 in ce priveste activitatea inculpatei.

Dupa momentul inceperii urmariri penale, inculpata a facut dovada existentei unei prescriptii medicale care o indreptatea sa introduca in tara aceste medicamente cu respectarea dispozitiilor art 49 din HG 1915/2006. Nerespectarea dispozitiei de a prezenta efectiv acea prescriptie medicala, adica o actiunea omisiva de a nu aduce la cunostinta autoritatilor la momentul controlului despre existenta unei prescriprii medicale nu conduce la concluzia inexistentei unei prescriprii medicale, si chiar daca are caracter culpabil, nu are caracter penal si nu este de natura sa stabileasca in mod cert ca inculpata a detinut aceste medicamente fara drept.

Prima instanță a fost de acord cu opinia apararii constand in faptul ca nu sunt aplicabile in speta, prevederile art 700 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, intrucat acest text nu face referire la introducerea in tara de medicamente cu regim special, de catre persoane fizice ci la modul de autorizare, comercializare pe piata romaneasca a acestui tip de medicamente.

Potrivit considerentelor expuse, tribunalul a constatat ca in ceea ce priveste infractiunea prev de art 3 alin 1 si 2 din Legea 143/2000 sunt incidente prevederile art 11 pct 2 lit a si art 10 lit d cod pr penala, context in care a dispus achitarea inculpatei de sub aceasta invinuire.

Prima instanță nu a analizat sustinerile apararii legate de incidenta cazului de inlaturare caracterului penal al faptei, apreciind ca de solutia de achitare prev de art 10 lit d cod pr nu se mai impune analiza altor aspecte.

In ce priveste acuzatia privind savarsirea infractiunii prev de art 4 alin 1 si 2 din legea 143/2000, cu aplicare art 41 alin 2 cod penal prima instanță s-a pronunțat tot in sensul achitarii in temeiul art 11, cpt 2 lit a si art 10 lit d cod pr penala. Se imputa inculpatei in mod repetat, respectiv in data de 07 03 2008 si in data de 13 03 2008 ar fi detinut droguri de risc, respectiv acele de comprimate continand substanta denumita hydrocodon in vederea consumului propriu. Actiunea ilicita ar constat in faptul ca a solicitat asistentelor sale din sa-i expedieze aceste medicamente pentru consum propriu.

Prima instanță a fost de acord ca inculpata nu a intrat efectiv in posesia acelor comprimate pe teritoriul Romaniei, intrucat acestea au fost substituite ca urmare desfararii procedurii livrarii supravegheate. Pe de alta parte, chiar daca am admite ca detinerea acelor medicamente se putea face si prin intermediul altor persoane, si ca aceste medicamente au fost in posesia asitentelor inculpatei din care le detineau pentru aceasta, pentru considerentele evidentiate mai sus, aceasta actiune ilicita nu poate fi considerata ca fiind facuta fara drept in conditiile in care medicamentele au fost eliberate pentru inculpata in baza unei prescriprii medicale valabila indubitabil pe teritoriul acestei tari.

In consecinta, s-a apreciat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiunii, si in temeiul art 11, pct 2 lit a si art 10 lit d s- dispus achitarea inculpatei si de sub aceasta invinuire.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatei. Motivele de apel depuse la dosar, previzează că inculpata trebuia să facă dovada că deține legal acele medicamente, respectiv că i-au fost prescrise pentru tratarea unor boli de care suferă, dovadă pe care la momentul descoperirii faptei, aceasta nu a efectuat-

S-a mai precizat că cele două colete în care au fost ambalate cele 1003 comprimate " ", conținând hidrocodone, au fost ambalate în folie de staniol, tocmai pentru a nu fi descoperite la controlul vamal.

Apelul declarat de procuror nu este fondat, pentru motivele care vor fi analizate în continuare, urmând a fi respins.

Este necontestat faptul că substanța narcotică hidrocodone face parte din tabelul nr.II din anexa la 339/2005, ca reglementează regimul juridic al plantelor - substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope. Procurorul prin apelul declarat precizează că " această substanță este de interes pentru medicină, dar este supusă unul control strict".

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005 au fost stabilite prin HG nr.1915/2006, care la art.49 prevede că persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conțin substanțe înscrise în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 au obligația de a face dovada că le dețin, în mod legal, prin prezentarea unei prescripții medicale, a unui certificat medical sau a unui certificat pentru deținerea medicamentelor cu conținut stupefiant și psihotrop.

În declarația existentă la fila nr.201 vol.I, dosar urmărire penală, inculpata precizează: " prima oară mi-a fost prescris medicamentul care conține hidrocodone, acum aproximativ 4 ani, când am avut o operație de cezariană, iar de atunci mi-a fost prescris în mod constant în SUA de medici și farmaciști, datorită problemelor medicale pe care le-am avut . În legătură cu medicamentele conținând ca substanță activă hidrocodone, arăt că acestea mi-au fost prescrise de mai mulți medici. Medicul ginecolog dr. respectiv medicul stomatolog ( pentru probleme stomatologice) și de un anestezist tot din domeniul dentar, iar o parte din celelalte pastile cred că au fost aduse din în SUA de un fost angajat care a vrut să mă ajute, știind de problemele mele medicale".

Iată deci, că în apărarea sa, inculpata face referire la prescripțiile medicale privind hidrocodone.

În rechizitoriu - fila 171 vol. II dosar urmărire penală, se precizează: " .învinuita pe fondul problemelor sale medicale, a început să consume aproximativ 25 comprimate de zilnic ( un comprimat conținând o substanță activă de hidrocodone) deci aceasta cunoștea că aceste comprimate conțin practic 2 substanțe, respectiv un antiinflamator și un derivat din familia opioidelor care reprezintă practic un analgezic puternic", astfel că însăși problemele medicale pe care le avea inculpata au generat dependență și consumul peste doza admisă a medicamentului hidrocodone.

În acest context scopul avut în vedere de legiuitor, nu poate fi realizat prin condamnarea unei persoane la ani grei de închisoare, la suferințele fizice ale acesteia, adăugându-se suferințele psihice generate de statutul de condamnat.

Din întregul material probator existent la dosar, rezultă fără dubii că inculpata a consumat hidrocodone, la prescripția unor medici din SUA, însă faptul că venind în România și resimțind nevoia continuării consumului acestui medicament, pentru care potrivit legislației române, se impunea solicitarea unor prescripții medicale valabile pe teritoriul României, nu conduce la concluzia vinovăției acesteia pentru săvârșirea infracțiunilor înscrise în rechizitoriu, ea având prescripțiile medicale pentru acest consum de hidrocodone în SUA.

Faptul că medicamentele au fost expediate altor persoane decât al inculpatei, sau că ele au fost ambalate într-un material care îngreuia sau făcea imposibilă depistarea lor, nu duce nici el la concluzia că inculpata a încălcat legea penală, fiind conștientă că săvârșește o infracțiune.

Este cunoscut că în țările europene membre ale UE, se aplică dreptul comunitar, astfel că în cazul în care SUA s-ar fi aflat în Europa, prescripțiile medicale emise de medicii americani, ar fi produs indiscutabil, efecte și în România, sub aspectul care interesează în cauză.

Așa fiind, în baza art.379, pct.1, lit.b p Cod Penal se va respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva SP nr. 269/PI/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-, cheltuielile judiciare urmând a rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.379, pct.1, lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva SP nr. 269/PI/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu recurs, în 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică azi 30 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- -

RED: ID/07.12.2009

Dact: 2 exempl./07 2009

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Jud:

Președinte:Ion Dincă
Judecători:Ion Dincă, Constantin Costea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic internațional de droguri (legea 143/2000 art. 3). Decizia 131/2009. Curtea de Apel Timisoara