Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 1165/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1165
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
Judecător G -
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, împotriva deciziei penale nr.156/25.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul ales al inculpatului depune la dosar un set de înscrisuri, în apărarea inculpatului și solicită amânarea cauzei, pentru a depune la dosar copia SP nr. 53/01.10.2008, a Judecătoriei G, tot în apărarea inculpatului, pentru a dovedi faptul că nu inculpatul se afla la volanul autoturismului în momentul incidentului.
Procurorul nu se opune cererii de amânare formulate în cauză, de către inculpat, prin apărătorul său ales.
Instanța, în deliberare, având în vedere probele existente la dosarul cauzei, respinge cererea de amânare formulată în cauză.
S-a luat declarație inculpatului, aceasta fiind consemnată în proces - verbal, atașat separat la dosar.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului, așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârii instanței de apel și în rejudecare pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice în sensul înlăturării circumstanțelor atenuante, reținute greșit, în sarcina inculpatului.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului așa cum fost el formulat în scris, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, la instanța de apel, pentru administrarea probatoriului, inculpatul nu a fost audiat, iar în subsidiar, achitarea acestuia, în baza art.10 lit.c C.P.P. deoarece o lată persoană a condus autoturismul, implicat în accident.
Solicită respingerea recursului formulat de parchet, ca nefondat, și a se reține că apelul a fost formulat, tot de către parchet, în favoarea inculpatului.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului formulat de inculpat, deoarece cererile formulate sunt nefondate, față de probatoriul administrat în cauză și față de declarațiile martorilor și a victimei.
Inculpatul, având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin SP nr. 31/17.06.2008, pronunțată de Judecătoria G, în dosar nr-, în baza art.85 alin.1 din OUG.nr.195/2002, art.74 lit. b Cod penal, art. 76 lit. d Cod penal, art.37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat în circulație.
În baza prevederilor art. 85 alin.2 din OUG nr.195/2002, art. 74 lit. b Cod penal, art. 76 lit. d Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.
În baza prevederilor art. 86 alin.1 din OUG nr.195/2002, art. 74 lit. Cod penal, art.76 lit. d Cod penal, art.37 lit. Cod penal a fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care nu poseda permis de conducere.
În baza prevederilor art. 89 alin. 1 din OUG nr.195/2002, art. 74 lit. Cod penal, art.76 lit. d Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului.
În baza prevederilor art. 33 lit. a și b Cod penal, art. 34 Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 2 luni închisoare și s-a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă.
În baza prevederilor art.83 Cod penal s-a dispus revocarea pedepsei de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată executării pedepsei aplicată prin sentința penala nr.117/11.10.2005 a Judecătoriei și în baza art.37 lit. a Cod penal, art.39 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare alăturat pedepsei de 8 luni închisoare, deci 1 an și 10 luni închisoare cu executarea în detenție.
În baza prevederilor art. 64 lit. a teza II și b Cod penal s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor civile, dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, în condițiile art.71 Cod penal.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 22.10.2007, persoana vătămata Sanica a depus la organele de poliție o plângere penală împotriva inculpatului în care reclama faptul că în seara zilei de 19.10.2007 a fost victima unui accident de circulație, accident care a avut loc in comuna G, strada - - și care s- produs din culpa inculpatului.
În urma verificărilor și cercetărilor întreprinse, s- stabilit că la data de 19.10.2007, în jurul orelor 20,00, în timp ce conducea autoturismul marca VWG olf cu număr de înmatriculare MR V 4046 prin comuna G, la intersecția străzii cu strada - -, inculpatul a acroșat- pe partea vătămata Sanica în timp ce traversa strada în mod regulamentar.
După accident, inculpatul a coborât din autoturism propunându-i victimei să o transporte la Spitalul pentru acordarea asistentei medicale însa aceasta a refuzat, exprimându-si dorința să fie dusă la domiciliu, lucru care s-a și întâmplat, inculpatul urcând- pe scaunul din dreapta față și conducând autoturismul pana la domiciliul acesteia.
Deși inculpatul avea obligația de a anunța organele de politie despre producerea evenimentului rutier, acesta nu s- conformat decât doua zi (20.10.2007) când l- contactat telefonic pe unul dintre lucrătorii Postului de Politie G, persoana care aflându-se în concediul de odihnă i-a recomandat să se adreseze șefului de post (raport 28 dosar).
În urma verificărilor efectuate în baza de date a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor ( -A -fila 30), s-a stabilit că inculpatul nu poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, iar autoturismul condus de către acesta la data de 19.10.2007 nu era înmatriculat în circulație. De asemenea, din adresa Direcției Politiei de Frontieră Oar ezultat ca autovehiculul nu figura ca înmatriculat în baza de date din Germania.
În tot cursul urmăririi penale inculpatul a negat săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa (declarație 11-12 p ), susținând ca la data respectiva se afla pasager in autoturism, acesta fost condus de către o persoana cu prenumele " ", căreia de fapt i- și vândut autoturismul achiziționat în cursul lunii iulie 2007 și despre care nu știa dacă este înmatriculat sau nu în circulație. Persoana cu prenumele "" a fost identificata de către organele de politie ca fiind, însă nu a putut fi audiată, din verificările efectuate rezultând ca acesta este plecat de la domiciliu în loc necunoscut (filele 25-27 dosar).
În faza de cercetare judecătorească, inculpatul uzitat de prevederile art.70 alin.2 Cod procedură penală și nu dat declarație ( 47).
Cu privire la apărările formulate de inculpat, instanța apreciat că acestea nu sunt fondate. Partea vătămata a confirmat faptul că inculpatul a condus singur autoturismul și după impact s- oferit să conducă pe partea vătămata la spital, aceasta a refuzat, motiv pentru care inculpatul a condus-o cu autoturismul la domiciliu (declarații 8-9, 20 p, f 48 j). Și martorii (f 17-19 p, f 46 j) și (f 15-16 p, f 69 j ), martori oculari, au confirmat că partea vătămată a fost victima accidentului rutier produs de inculpat care a condus singur vehiculul. Martorul ( 57) a susținut că autovehiculul ar fi fost condus de altă persoană, un, dar declarația martorului este contrazisă de cea a martorului ( 58) cu care martorul s-a aflat în autoturism. În contradicție cu martorul, martorul a susținut că inculpatul a fost singur în vehicul. În privința declarațiilor martorilor ( 67) și (f 68 ), instanța a apreciat că acestea nu sunt relevante în soluționarea cauzei, martorii nedând indicii concrete cu privire la circumstanțele comiterii faptei.
Prima instanță având în vedere probatoriul administrat, a găsit că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice unui autovehicul neînmatriculat în circulație, faptă prevăzută și pedepsită de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 modificată, conducere pe drumurile publice unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, fapta prev. și ped. de art.85 alin.2 din OUG nr.195/2002 modificată, conducere pe drumurile publice unui autovehicul de către persoană care nu poseda permis de conducere, fapta prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. 1 din OUG nr.195/2002 modificată și părăsirea locului accidentului, faptă prevăzută și pedepsită de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 modificată.
Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria G, care a cerut să fie desființată sentința în sensul reducerii pedepsei aplicate pentru art.86 al.1 din OUG nr. 195/2002 sub minimul legal, pedeapsa de 1 an ce a fost aplicată fiind nelegală fiindcă s-a reținut circumstanțe atenuante, și inculpatul care cerut să fie desființată sentința în sensul de a se pronunța achitarea potrivit art.10 lit. a și c Cod penal, probele administrate fiind greșit evaluate.
Tribunalul, prin decizia penală nr.297 din 3.11.2008 pronunțată în dosarul nr-, a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria G și al inculpatului împotriva sentinței penale nr. 31 din 17 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria pe care a desființat-o în întregime și a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria G pentru refacerea urmăririi penale.
Împotriva deciziei penale nr. 297 din 3 2008 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr- a declarat recurs, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 5.12.2008.
În motivarea recursului s- solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei penale și urmare a rejudecării trimiterea cauzei la instanța de apel deoarece în mod greșit s-au interpretat dispozițiile art.264 Cod procedură penală cu privire la verificarea rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior celui ce a întocmit actul, că în mod greșit s-a confundat instituția confirmării cu cea a verificării acestuia, că recursul în interesul legii a tranșat această problemă, în acesta nefăcându-se referire la posibilitatea restituirii cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 Cod procedură penală, instanța de recurs a apreciat că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad este fondat.
Instanța de apel a admis excepția nulității actului de sesizare a instanței urmare a constatării lipsei mențiunii " verificat sub aspectul legalității și temeiniciei " din cuprinsul rechizitoriului, a apreciat incidente dispozițiile art.300 al.2 Cod procedură penală, cu consecința restituirii cauzei procurorului, în vederea refacerii urmăririi penale.
Instanța de recurs a apreciat eronată interpretarea dată de instanța de apel dispozițiilor art.264 al.3 Cod procedură penală, potrivit cu care rechizitoriul este verificat, sub aspectul legalității și temeiniciei acestuia de către procurorul ierarhic superior celui care a întocmit actul. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.9 din 18.02.2008 a tranșat problema ce a primit o interpretare diferită din partea instanțelor de judecată statuând că lipsa mențiunii " verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" atrage neregularitatea actului de sesizare, în condițiile art.300 al.2 Cod procedură penală, în sensul că ea poate fi înlăturată, după caz, fie îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop. Este de menționat că, potrivit art.414/2 al.3 Cod procedură penală dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță astfel că instanța de apel avea obligația de a se conforma recursului în interesul legii și de a proceda în consecință. Nu se poate susține că instanța de apel nu mai avea această obligație câtă vreme intervenise o hotărâre de condamnare pronunțată de către prima instanță în primul rând pentru că decizia dată în recursul în interesul legii nu restrânge sfera aplicării dispoziției în înțelesul explicat doar în situația în care neregularitatea decurgând din lipsa mențiunii " verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" ar fi fost invocată în primul grad de jurisdicție, iar în al doilea rând pentru că specificul căii de atac a apelului permite analizarea cauzei sub toate aspectele, urmare a efectului devolutiv al acestuia. Pe de altă parte, decizia nu face referire la o asemenea posibilitate pe care ar avea-o instanța de judecată de a proceda la restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale, singurul remediu procesual fiind cel al înlăturării neregularității fie îndată, fie prin acordarea unui termen, exigențe neîndeplinite de instanța de apel. De altfel, instanța de apel a rămas în pronunțare la termenul de judecată la care s-a invocat excepția nulității actului de sesizare a instanței, întrucât rechizitoriului îi lipsește mențiunea" verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" fără a proceda conform îndrumărilor stabilite de către instanța supremă. Promovarea unor asemenea soluții pur formale de restituire contravine și principiului celerității procesului penal ducând la tergiversarea nejustificată a soluționării cauzei. În sistemul parchetelor este exclusă înaintarea rechizitoriului direct instanței de judecată de către procurorul care l-a întocmit fără ca acesta să fie examinat de către procurorul ierarhic superior celui care l-a întocmit. Deși adresa de înaintarea a dosarului la instanță nu produce efecte juridice, trebuie analizat conținutul acesteia, respectiv mențiunile din care rezultă implicit efectuarea controlului de legalitatea și temeinicie a rechizitoriului. Adresa tipizată, în speță, cuprinde mențiunea că trimiterea dosarului s-a efectuat în temeiul art.264 Cod procedură penală fiind semnată de conducătorul parchetului și conține implicit mențiunea exercitării controlului de legalitatea și temeinicie a actului de sesizare. În opinia Curții, în consonanță cu decizia pronunțată în recursul în interesul legii, restituirea cauzei la parchet nu se impune atunci când procurorul ierarhic superior celui care a emis rechizitoriul a semnat adresa de înaintare a dosarului și actului de inculpare către instanța de judecată competentă, rezultând în mod implicit că acesta a efectuat verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului prin faptul că nu l-a infirmat.
Astfel, în temeiul art.38515pct.2 lit. c Cod procedură penală, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva deciziei penale nr.297 din 3.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, casat decizia penală recurată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Arad.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul și Parchetul de pe lângă Judecătoria G, criticând-o pentru nelegalitate, constând în acea că actul de sesizare al instanței nu a fost" verificat sub aspectul temeiniciei și legalității", așa cum prevăd dispozițiile art.264 alin.3 C.P.P. respectiv pentru nereducerea pedepsei sub minimul special în cazul infr.pfev.de art.86 alin1 din OUG.195/2002.
Constatând întemeiată excepția nulității absolute, invocată de inculpat prin apărătorul ales, Tribunalul Arad, prin DP nr. 297/03.11.2008, pronunțată în dosar nr-, a admis apelul declarat de inculpat, a desființat sentința penală apelată și a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria G, pentru refacerea urmăririi penale.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât excepția invocată, nu este întemeiată, trimiterea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, nefiind legală.
Prin DP nr.198/R/26.02.2009, recursul declarat de procuror a fost admis, decizia penală recurată a fost casată, iar cauza a fost trimisă pentru soluționarea apelului declarat de inculpat, la Tribunalul Arad.
Din considerentele deciziei de casare, rezultă că Tribunalul Arada dat o interpretare eronată dispozițiilor art. 264 alin.3 C.P.P. decizia pronunțată de instanța de apel fiind contrară Deciziei în interesul legii nr.9/18.02.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a statuat că această neregularitate a actului de sesizare poate fi înlăturată, după caz, fie îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop".
În apel, după casare cu trimitere pentru rejudecare, prin DP nr.156/25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria G și inculpat, sentința penală nr.31/17.06.2008 a fost desființată cu privire la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prev.de art.86 alin.1 din OUG.195/2002 și rejudecând, a decontopit pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată în pedepsele componente de: 4 luni închisoare pentru art.85 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.74 lit. b, 76 lit. d și 37 lit. a Cod penal, 6 luni închisoare pentru art.85 alin.2 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.74 lit. b, 76 lit. d și 37 lit. a Cod penal, 1 an închisoare pentru art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.74 lit. b, 76 lit. d și art.37 lit. a Cod penal și 1 an și 2 luni închisoare pentru art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.74 lit. b, 76 lit. d și 37 lit. Cod penal.
A fost redusă de la 1 an închisoare la 10 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
Au fost contopite pedepsele mai sus individualizate cu pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată pentru art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, fără aplicarea vreunui spor.
Au fost menținute dispozițiile privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.117/11.10/2005 a Judecătoriei G și inculpatul urmează să execute pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare în detenție,
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și inculpatul.
Procurorul a criticat decizia penală recurată, pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a făcut aplicarea prevederilor art.74, 76.Cod Penal, iar inculpatul a criticat hotărârea pentru nelegalitate, întrucât în apel, inculpatul nu a fost audiat, solicitând în principal casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelurilor, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și rejudecându-se cauza, în baza art.11, pct.2, lit.a C.P.P. raportat la art.10 lit.c C.P.P. să se dispună achitarea inculpatului, infracțiunile nefiind săvârșite de acesta.
Ambele recursuri nu sunt fondate.
Împotriva sentinței penale pronunțate de Judecătoria G, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gad eclarat apel, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât reținând în sarcina inculpatului aplicarea prevederilor art.74, 76.Cod Penal nu a redus sub minimul special pedeapsa pentru infracțiunea prev.de art.86 alin.1 din OUG.195/2002. Așadar, deși avea posibilitatea să critice sentința, pentru greșita aplicare a prevederilor art.74, 76.Cod Penal, apelul procurorului nu conține astfel de critici pentru netemeinicie, apelul fiind declarat în favoarea inculpatului.
Cum criticile greșite aplicări a dispozițiilor art.74, 76.Cod Penal, nu au fost formulate în apelul procurorului, nu-i este îngăduit să declare recurs în defavoarea inculpatului, după ce apelul a fost declarat în favoarea acestuia, pe același temei de drept, respectiv art.74, 76.
Cod PenalRecursul inculpatului nu este nici el fondat.
Neaudierea inculpatului în apel, nu constituie motiv de casare cu trimitere pentru rejudecare, audierea acestuia făcându-se în prezentul recurs, inculpatului neproducându-i-se prin aceasta o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin casarea deciziei.
Pe fond, recursul declarat de inculpat, nu poate fi admis, întrucât probele administrate în cauză, dovedesc indubitabil săvârșirea infracțiunilor în încadrarea juridică reținută prin rechizitoriu.
În declarația de la fila 46, martorul B, precizează: " la locul accidentului l-am văzut și pe inculpat, acesta era coborât din mașină, am văzut că ușa portierei din stânga era larg deschisă și inculpatul încerca al rândul său, să o ajute pe victimă", ceea ce dovedește că inculpatul și nu altă persoană a condus autoturismul implicat în accident.
În declarația de la fila 48 dosar Judecătoria G, victima precizează: conducătorul auto a oprit vehiculul și a sărit la mine. Acesta este inculpatul, prezent astăzi în sala de judecată ".
Așa fiind în baza art. 385 ind.15 alin.1 pct.1 lit.b p Cod Penal, ambele recursuri vor fi respinse ca nefondate, în cauză făcându-se aplicarea art.192 alin.2 și 3.
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În.prev.art.385 ind.15 alin.1 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.156/25.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
În.prev.art.385 ind.15 alin.1 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva aceleiași decizii penale.
În.prev.art.192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul recurent la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar în baza art.192 alin.3 p Cod Penal cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului procurorului rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 30 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED: ID/07.12.2009
Dact: 2 exempl/ 07 2009
Primă instanță: Judecătoria
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
