Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1166/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1166
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
Judecător G -
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, în stare de arest preventiv, asistat de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul arată că este de acord să-i fie judecat recursul cu apărător din oficiu.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, în principal a nu se mai menține starea de arest a inculpatului și a dispune punerea acestuia în libertate, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a nu părăsi țara sau localitatea.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului formulat de către inculpat, ca nefondat, menținerea stării de arest, soluția atacată fiind temeinică și legală.
Inculpatul, având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile apărătorului din oficiu.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 s C.P.P.-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților, și -.
În baza art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 s C.P.P.-a menținut starea de arest a inculpaților, urmând ca legalitatea și temeinicia acesteia să fie verificată din nou înainte de expirarea termenului prevăzut de lege, respectiv data de 09.01.2010.
În baza art. 139 alin. 1.C.P.P. a fost respinsă cererea inculpatului, formulată prin apărătorul ales, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi tara sau localitatea.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, a reținut următoarele:
Având în vedere faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat, justificând în continuare privarea de libertate a acestora, în condițiile în care există suficiente indicii cu privire la săvârșirea de către aceștia a unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar raportat la modalitatea în care s-a desfășurat activitatea presupus infracțională și la natura faptelor săvârșite de către inculpați, presupusele acte de trafic de persoane privind mai multe parti vatamate care nu au implinit varsta de 18 ani, ceea ce imprima actelor savarsite de inculpati un caracter mai grav, se poate aprecia că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în temeiul art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 C.P.P. a menținut starea de arest a inculpatilor, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificate din nou, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege, respectiv data de 09.01.2010.
In acest sens, prima instanță a reținut că la dosar continua sa subziste elemente care sa justifice temerea ca in situatia lasarii lor in libertate inculpatii ar putea sa incerce intrarea in legatura cu partile vatamate sau cu martorii ce urmeaza a fi audiati, in vederea stabilirii unei pozitii comune, ceea ce ar influenta in mod negativ desfasurarea procesului penal, cu consecinta zadarnicirii aflarii adevarului in cauza. Sub acest aspect poate fi observată scrisoarea adresata de inculpatul partii vatamate, precum si declaratiile martorilor, si, date in cursul cercetarii judecatoresti, martorii schimbandu-si declaratiile fara a oferi explicatie plauzibila in legatura cu existenta unor contradictii evidente intre pozitiile lor din cursul urmaririi penale si cea din fata instantei de judecata.
Pe de alta parte, in momentul de fata cercetarea judecatoreasca in prezenta cauza se apropie de final, dupa audierea martorului propus de catre inculpatul nemaiexistand vreun motiv care sa impiedice instanta de judecata sa procedeze la dezbaterea in fond a dosarului.
Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu una dintre măsurile prevăzute de art. 136 alin. 1 lit. sau c C.P.P. aceasta a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. în condițiile în care s-a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat.
Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs inculpatul care nu a fost motivat în scris oral a solicitat revocarea arestării preventive și judecarea în stare de libertate.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele conform prev. art. 3856, al.3 cpp, se constată că încheierea recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare.
Potrivit prev. art.300 ind.2 rap. la art.160 ind.b cpp instanța sesizată cu judecarea unei cauze este datoare să verifice din oficiu,în cursul judecății, dacă inculpatul este arestat, legalitatea și temeinicia acestei măsuri iar dacă se constată că arestarea este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventive au încetat sau nu există temeiuri noi care justifice arestarea se dispune revocarea arestării preventive.
Prin urmare, în raport cu prevederile mai sus menționate, revocarea arestării se poate dispune doar dacă sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus.
În speță, se poate observa că nu s-a făcut dovada că temeiurile care stat la baza arestării au încetat astfel că menținerea arestării preventive se justifică în continuare având în vedere că la dosar sunt indicii și probe temeinice care au determinat luarea acestei măsuri, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și de lipsire de libertate infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și față de pericolul social pe care îl reprezintă aceste fapte, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, instanța de fond în mod întemeiat a apreciat că pentru o mai bună desfășurare a procesului penal se impune menținerea inculpatului în stare de arest având în vedere suspiciunea care există că inculpatul, prin persoane interpuse, a determinat martorii să își schimbe, fără o explicație plauzibilă, declarațiile date în cursul cercetării judecătorești față de cele date în cursul urmăririi penale.
Prin urmare recursul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins, în baza art. 38515, pct.1, lit. b cpp.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondul MJ a sumei de 100 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul Timiș
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 30 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED: CC/03.12.2009
Dact: 2 exempl/ 04 2009
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
