Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 575/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 575/2008

Ședința publică din 28 Octombrie 2008

PREȘEDINTE: Monica Farcaș

JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaică

JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin

- procuror

Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. Din Regulamentul de Organizare Internă a Instanțelor Judecătorești.

Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de inculpatul R și de părțile civile și - în nume propriu și în reprezentarea minorilor și împotriva deciziei penale numărul 95/A/14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent R G, asistat de avocat, apărător ales, lipsă fiind restul părților.

Se prezintă avocat, apărătorul ales al părților civile, și al părții civile Clubul Sportiv

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care apărătorul ales al inculpatului recurent depune la dosar concluzii scrise.

Apărătorul ales al inculpatului recurent, apărătorul ales al părților civile recurente și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, apărătorul ales al inculpatului recurent R G solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând a se dispune achitarea acestuia, întrucât este nevinovat.

Solicită înlăturarea obligației de plată a despăgubirilor civile.

În motivarea recursului învederează că vinovat de producerea accidentului a fost conducătorul autoturismului Audi care a făcut triplarea și care rula cu o viteză de 124 km/. Arată că singura probă concludentă în cauză este procesul verbal al Poliției B care atestă că inculpatul se afla pe axul drumului, depășirea autoturismului fiind aproape realizată când s-a înscris în depășire - respectiv triplare - autoturismul Audi.

Avocat, apărătorul ales al părților civile, și al părții civile Clubul Sportiv solicită admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate în sensul reevaluării daunelor morale la suma de 75.000 lei pentru fiecare parte civilă astfel cum s-a solicitat.

Cu privire la daunele materiale învederează că acestea au fost corect cuantificate și acordate.

Sub aspectul laturii penale a cauzei solicită menținerea ca legală și temeinică hotărârii atacate.

Cu privire la recursul inculpatului solicită a fi respins acesta ca nefondat.

Cu cheltuieli judiciare.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor inculpatului și ale părților civile ca nefondate și a se menține ca legală și temeinică decizia penală atacată, întrucât în cauză s-a stabilit corect starea de fapt, raportat la probele administrate în cauză și s-a făcut o justă încadrare a faptei.

Apărătorul ales al inculpatului recurent, cu privire la recursurile părților civile solicită a fi respinse acestea ca nefondate.

Inculpatul R G, având ultimul cuvânt învederează că regretă fapta întâmplată, însă arată că nu se face vinovat de producerea acesteia. Arată că el a procedat regulamentar în sensul că a semnalizat din timp înainte de înscrierea în depășire.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de față

Constată că prin sentința penală nr. 156/2007, Judecătoria Brad condamnat pe inculpatul R G, la:

- 2 ( doi ) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal ( comisă la data de 04.11.2005).

În temeiul art.81,82 pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4(patru) ani.

A atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 pen.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) --c) pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. 2. pen.

În baza art. 71 alin. 5. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatului, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

A obligat pe inculpatul R G, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata următoarelor sume:

-25.000 lei daune morale și 4.700 lei daune materiale, către partea civilă -,

-25.000 lei daune morale, către partea civilă minoră -;

-25.000 lei daune morale, către partea civilă minoră -, reprezentat legal de mama sa --;

-25.000 lei daune morale, către partea civilă;

-3.700 lei daune materiale, către partea civilă CLUBUL SPORTIV.

A respins, in rest, cererile de daune morale formulate în cauză.

A constatat că Găești nu s-a constituit parte civilă în cauză.

A constatat că A are calitatea de asigurător în cauză, conform poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria - nr. -/22.12.2004 emisă de -Sucursala/Agenția Sector 5 pentru autoutilitara marca, tip 1305 R, cu numărul de înmatriculare -, condusă de inculpatul R G în momentul comiterii infracțiunii pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință.

A constatat că -SUCURSALA B nu are calitatea de asigurător în cauză.

În baza art.191 alin.1 și 3.pr.pen. a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente Găești, la plata sumei de 320 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 193 alin. 1, 2 și 4.pr.pen. a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente Găești, la plata sumei de 750 lei către partea civilă --, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 04.11.2005, inculpatul conducea autoturismul marca cu număr de înmatriculare -, proprietatea SC SA, pe DN 76, în direcția de mers de - B.

între localitățile și.în dreptul km 44+250, pe un segment de drum în linie dreaptă, pe care era permisă manevra de depășire, în fața sa se deplasa autoturismul 1310, cu număr de înmatriculare - condus de martorul lovan lovu, cu o viteză mică, de 30-40 km/la oră.

În spatele autoturismului marca condus de inculpat, circula autoturismul Audi 80.înmatriculat sub nr. -, proprietatea Clubului Sportiv S, din jud. B.condus de.

La un moment dat, autoturismul marca Audi 80, condus de, s-a angajat în depășirea autoturismului condus de inculpat, intrând pe sensul de circulație B-

n momentul în care autoturismul Audi, angajat în depășire, s-a aflat foarte aproape de autoutilitara condusă de inculpat, acesta a schimbat direcția de deplasare a autoutilitarei, spre de circulație B O, pentru a efectua manevre de depășire a autoturismului marca condus de martorul.

Când autoutilitara, în cadrul manevrei de depășire, a intrat cu roțile din față în de circulație B-O(pe contrasens), a fost lovită în aripa și față de către autoturismul marca Audi cu aripa dreapta frontal și dreapta față, iar urmare a acestui impact, autoturismul Audi s-a rotit spre stânga și a fost proiectat într-un pom pe marginea șoselei în stânga direcției de mers, iar autoturismul inculpatului a fost proiectat printr-un arc de cerc spre dreapta, în fața autoturismului condus de martor; datorită vitezei reduse cu care circula, martorul a reușit să oprească în spatele acestuia, la distanță de 2- 3 metri.

În urma impactului autoturismului Audi cu pomul de pe marginea șoselei, a decedat, după cum rezultă din raportul de autopsie medico- legală (27 u).

Pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului și a culpei conducătorilor auto implicați în accidentul de circulație, a fost dispusă în dosarul de urmărire penală efectuarea unei expertize tehnice auto, iar prin raportul de expertiză tehnică auto efectuată de expert (f 76-97 u) s-a concluzionat că inculpatul nu a respectat dispozițiile art, 135 alin. 2 și art. 145, alin.1 și 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.

La solicitarea inculpatului, tot în dosarul de urmărire penală a fost efectuată o nouă expertiză tehnică, de către trei experți, iar prin raportul de expertiză tehnică auto efectuată de experții, și ( 115-148 u), s-a procedat la analizarea evenimentului rutier produs, prin prisma dispozițiilor legale privind manevra de depășire, experții analizând trei ipoteze posibile: prima, aceea în care inculpatul ar fi procedat potrivit prevederilor legal și ar fi pus în funcțiune lumina intermitentă a semnalizatoarelor cu 10 metri înainte de efectuarea manevrei de virare la stânga - situație în care responsabilitatea producerii accidentului i-ar fi revenit, din cauza unei posibile neatenții, conducătorului auto; a doua ipoteză este aceea ce rezultă din situația prezentată de inculpat în declarațiile sale, în sensul că a semnalizat intenția sa cu 1-2 secunde înainte de începerea manevrei de virare la stânga, caz în care autoturismul marca Audi se afla deja angajat în depășirea autoturismului condus de inculpat, iar responsabilitatea producerii accidentului revine inculpatului, care nu s-a asigurat; a treia ipoteză, în care inculpatul nu a semnalizat intenția de efectuare a depășirii, caz în care responsabilitatea producerii impactului revine tot inculpatului.

Împrejurările dacă inculpatul s-a asigurat sau nu, și dacă a semnalizat sau nu intenția de depășire anterior începerii manevrei respective, pot fi reținute în speță doar pe baza declarațiilor inculpatului, neexistând alte probe care să confirme sau să infirme aceste chestiuni de fapt, iar inculpatul pretinde că s-a asigurat și a semnalizat intenția de depășire.

În declarațiile date în dosarul de urmărire penală (102-103d.u), inculpatul a susținut că s-a asigurat că din spate nu vine nici un alt autoturism, a semnalizat și a început depășirea, iar după ce a intrat în depășire a simțit o lovitură în dreptul roții stânga față, după care autoutilitara a efectuat un viraj larg spre dreapta, oprindu-se după câțiva zeci de metri; de asemenea, în declarația dată tot în cursul urmăririi penale (152-153 u), inculpatul a mai precizat că, s-a asigurat în oglinda retrovizoare laterală stânga a mașinii sale, a văzut că din spate nu vine nici o mașină, a semnalizat imediat stânga și, aproape concomitent s-a angajat în depășirea autoturismului din fața sa; că, în momentul când partea din față a mașinii sale a ajuns în dreptul lunetei autoturismului depășit, fiind trecut cu ambele roți din față peste axul drumului a simțit o lovitură în aripa față, mașina urmând o traiectorie în arc de cerc, oprindu-se oblic pe carosabil.

În declarația dată în instanță, la termenul de judecată din 25.06.2007(69), inculpatul a arătat că a semnalizat intenția de depășire când se afla la o distanță de aproximativ 80- 100 metri de mers față de mașina din fața sa, a privit în oglinda retrovizoare și nu a observat în spatele său vreun alt autoturism, apoi s-a deplasat spre axul drumului, apropiindu-se de mașina din față, că a început manevra de depășire, fără a mai privi în oglinda retrovizoare și, în timp ce se deplasa paralel cu autoturismul depășit, s-a gândit că este prea aproape de acesta și s-a depărtat virând spre stânga, moment în care s-a produs impactul.

Coroborând cele declarate de inculpat în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, reținând faptul că acesta nu a observat deloc autoturismul Audi care circula în spatele său, instanța a apreciat că cele declarate de inculpat în cursul urmăririi penale relevă in fapt modul cum acesta a acționat anterior producerii accidentului, respectiv că s-a asigurat și a semnalizat imediat stânga ( inculpatul indicând un interval de 1-2 secunde până la începerea manevrei propriu-zise de depășire) și aproape concomitent s-a angajat în depășirea autoturismului din fața sa ( caz în care autoturismul Audi se afla deja angajat în depășire, cum se arată în cea de-a doua ipoteză formulată prin noua expertiză tehnică de către cei trei experți); ori, procedând astfel, inculpatul fără îndoială că nu a respectat prevederile legale referitoare la manevra de depășire, cât timp a semnalizat intenția de depășire când în depășirea autoturismului pe care îl conducea era deja angajat un alt autoturism.

Faptul că, asigurându-se totuși, după cum a susținut inculpatul nu a remarcat privind în oglinda retrovizoare că în spatele săi circulă un alt autoturism, nu poate avea o altă explicație plauzibila decât faptul că acesta s-a asigurat în mod superficial cu foarte puțin timp înainte de a efectua manevra de depășire, când deja autoturismul Audi era angajat în depășire și posibil să se fi aflat într-un "unghi mort".

Având în vedere textele de lege ce reglementează obligațiile conducătorilor auto la efectuarea manevrei de depășire, respectiv: art.135 alin.2 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr.195/2002 (în forma în vigoare la data de 04.11.2005),potrivit căruia, "marcajul discontinuu delimitează benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorii de vehicule schimbă de circulație, direcția de deplasare ori când s-au angajat în depășire. Aceste manevre se vor executa numai după ce aceștia au semnalizat și s-au asigurat că nu periclitează siguranța celorlalți participanți la trafic care îi urmează sau îi precedă sau circulă din sens opus."; art. 145 din același act normativ, potrivit căruia "(1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să semnalizeze schimbarea direcției de deplasare, depășirea, oprirea și punerea în mișcare. (2) Intenția conducătorilor de autovehicule de a schimba direcția de mers, depășirea și oprirea se semnalizează prin punerea în funcțiune a intermitente a semnalizatoarelor cu cel puțin 50 în localități și 100 în afara localităților, înainte de efectuarea manevrelor; art. 150 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr. 195/2002, potrivit căruia, conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat: " a) să se asigure că cel care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenția începerii unei manevre similare și că poate depăși fără a pune în pericol sau stânjeni circulația din sens opus; b) să semnalizeze intenția de efectuare a depășirii; c) să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit", ținând seama de circumstanțele și locul producerii accidentului (pe contrasens, pe pentru depășire), de avariile produse celor două autoturisme și de concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, printre care aceea că viteza de deplasare a autoturismelor implicate in accident nu constituit o cauză de producere a accidentului, instanța concluzionează că inculpatul nu a respectat dispozițiile legale ce stabilesc obligațiile conducătorilor auto în cazul efectuării manevrei de depășire, fapt ce a condus la coliziunea dintre cele două autoturisme, astfel că din culpa sa exclusivă s-a produs accidentul de circulație în urma căruia a survenit decesul victimei.

Cele susținute de inculpat prin concluziile scrise depuse la dosar(122,123), în sensul că impactul s-ar fi produs după ce el a efectuat manevra de depășire în mod legal, nu sunt confirmate de probele administrate în cauză; astfel, în declarațiile date în dosarul de urmărire penală, cât și în declarația dată în instanță, martorul a afirmat că nu a observat în oglinda retrovizoare că urmează să fie depășit de vreun autoturism, că a auzit o bubuitură puternică și după acest moment, a văzut o mașină de culoare albă proiectată în fața mașinii sale, care s-a oprit pe șosea, pe sensul său de mers.

Raportul de expertiză efectuat de expert (89 u),precum și raportul de expertiză tehnică auto efectuată de experții, și ( 115-148 u), au concluzionat, raportat la natura avariilor suferite de cele două autovehicule și la traiectoriile de după impact, că impactul s-a produs în momentul în care autovehiculul condus de inculpat se afla la începutul manevrei de depășire, în poziție oblică ocupând ambele benzi ale drumului, colțul stânga față situându-se pe sensului opus sensului său de mers,iar autoturismul Audi se afla pe de depășire,opusă sensului său de mers, la o distanță de circa 1 metru de axul drumului, experții explicând și motivul pentru care traiectoria autoutilitarei nu s-a intersectat cu cea a condusă de martorul lovan lovu(130 u).

Împotriva acestei sentințe, în termen și motivat, au declarat apel partea vătămată și civilă în nume propriu și în reprezentarea minorilor și, partea vătămată și civilă, partea resp. civilmente SC SA și inculpatul R

Prin decizia penală nr.95/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr- s-au respins ca nefondate apelurile declarate de părțile civile, în nume propriu și ca reprezentantă a minorilor și, partea responsabilă civilmente SC SA G și inculpatul R

Au fost obligați pe apelanții să plătească statului suma de câte 20 lei fiecare cheltuieli judiciare în apel.

În motivare instanța de apel reținut că susținerile inculpatului cum că accidentul auto a avut loc numai după ce el a efectuat manevra de depășire pe care în prealabil a semnalizat-o corespunzător, sunt simple alegații în condițiile în care la baza acestora nu există nici o probă.

Dimpotrivă, raportul de expertiză efectuat de expertul cât și raportul de expertiză tehnico-auto efectuat de experții, și au concluzionat, raportat la natura avariilor suferite de cele două autovehicule și traiectoriile de după impact, că impactul s-a produs în momentul în care autovehiculul condus de inculpat se afla la începutul manevrei de depășire în poziție oblică, ocupând ambele benzi ale^î drumului, colțul stânga față situându-se pe sensului opus sensului său de mers, iar autoturismul Audi se afla pe de depășire, opusă sensului său de mers, la o distanță de circa un metru de axul drumului.

Mai mult, față de avariile suferite de către autoturismul condus de inculpat, respectiv aripa și stg. față, este evident că inculpatul nu se afla la sfârșitul manevrei de depășire ci la începutul acesteia. Dacă impactul ar fi avut loc după efectuarea manevrei de depășire, avariile care se produceau vizau partea din spate a autoutilitarei condusă de către inculpat.

Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că manevra de depășire inițiată de către inculpat nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, acesta asigurându-se în mod superficial.

În ceea ce privește viteza avută de către autoturismul condus de victimă, aceasta nu poate constitui o culpă concurentă la producerea accidentului, ci una favorizantă, căci fără culpa inculpatului în producerea accidentului, acesta nu s-ar fi produs.

În aceste condiții nu se poate reține că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, că săvârșită nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii sau că exista vreo cauză care să înlăture caracterul penal al faptei, respectiv cazul fortuit, prevăzut de art. 47 Cod penal, la care face referire în fapt inculpatul în apărarea sa.

În favoarea inculpatului nu pot fi reținute nici circumstanțele atenuante prev. de art. 74 Cod penal raportat la condițiile în care a fost săvârșită fapta, conduita inculpatului de negare a vinovăției în cursul procesului penal, cât și raportat la dreptul fundamental la viață încălcat.

Cu atât mai mult nu pot fi reținute în favoarea inculpatului prevederile art. 90 Cod penal având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege nici cu privire la cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită și nici cu privire la împrejurările în care a fost săvârșită fapta sau atitudinea făptuitorului.

Cu privire la daunele morale și materiale, în mod corect prima instanță Ie-a acordat în cuantumul reținut, având în vedere că acestea au fost dovedite și se impune acordarea lor ca o justă despăgubire pentru prejudiciul material și moral cauzat prin moartea victimei.

Motivele de apel formulate de părțile vătămate și civile și care vizează reaprecierea daunelor morale nu pot fi reținute în condițiile în care cuantumul acordat de prima instanță, respectiv câte 25.000 lei pentru fiecare parte civilă, poate fi considerat ca o justă despăgubire și îndestulătoare pentru traumele psihice cauzate de decesul victimei, soțul și respectiv tatăl părților vătămate și civile.

Cu privire la cheltuielile judiciare solicitate, se constată că acestea nu au fost dovedite prin înscrisuri, nici în fața instanței de fond și nici în fața instanței de apel.

Cu toate acestea, în cazul dovedirii acestora, se va putea face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 196 Cod proc. penală.

Apelul formulat și nemotivat de către partea responsabilă civilmente SC SA, analizat din oficiu de către instanța de apel, nu poate fi considerat ca fondat, în condițiile în care a fost dovedită calitatea de comitent al acesteia și raportul de prepușenie al inculpatului.

Împotriva deciziei au formulat recurs inculpatul R și părțile civile -, și, ultimii doi prin reprezentant legal -.

Inculpatul RGa solicitat a se dispune achitarea sa întrucât nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de care este acuzat, vinovat fiind conducătorul autoturismului Audi care a efectuat o triplare, rulând cu viteză ce depășea limita legală.

Părțile civile recurente au solicitat majorarea daunelor morale acordate.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constată că sunt fondate, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul inculpatului care susține că de producerea accidentului se face vinovat conducătorul autoturismului Audi, starea de fapt invocată de inculpat nu este susținută de probele de la dosar.

Dimpotrivă, atât raportul de expertiză întocmit de expert, cât și cel întocmit de trei experți, și concluzionează că, față de natura avariilor suferite de cele două autovehicule și traiectoriile de după impact, impactul s-a produs în momentul în care autovehiculul condus de inculpat se afla la începutul manevrei de depășire în poziție obligă, ocupând ambele benzi ale drumului, colțul stânga față situându-se pe sensului opus sensului său de mers, iar autoturismul Audi se afla pe de depășire opus sensului său de mers, la o distanță de aproximativ un metru de axul drumului. Aceste concluzii ale rapoartelor de expertiză nu sunt contrazise de nicio altă probă de la dosar, susținerea inculpatului privind triplarea neputând fi luată în considerare.

Recursul inculpatului este fondat doar sub aspectul conținutului pedepsei accesorii aplicate inculpatului, în sensul că urmează a se înlătura aplicarea dispozițiilor art.64 lit.c Cod penal, deoarece cu privire la exercitarea dreptului de conduce sunt incidente prevederile Regulamentului de aplicare a OUG nr.195/2002, care au valoare de dispoziții speciale față de cele generale cuprinse în Codul penal.

Sunt fondate recursurile declarate de părțile civile, în sensul că se impune majorarea daunelor morale acordate acestora, pentru existența unei despăgubiri echitabile și proporțională cu pierderea suferită prin săvârșirea infracțiunii și anume pierderea unui soț și respectiv tată.

În consecință, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală instanța va dmite recursurile declarate de inculpatul R G, părțile civile -, prin și prin și în consecință:

Va casa decizia penală atacată precum și sentința penală nr.156/5.11.2007 pronunțată de Judecătoria Brad în ceea ce privește pedeapsa accesorie aplicată inculpatului, cuantumul daunelor morale acordate părților civile și cheltuielile judiciare în favoarea acestora și rejudecând cauza în aceste limite:

Va înlătura aplicarea dispozițiilor privind interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.c Cod penal.

Va majora cuantumul daunelor morale stabilite în favoarea părților civile după cum urmează:

- pentru partea civilă de la suma de 25.000 lei la suma de 50.000 lei;

- pentru partea civilă de la suma de 25.00 lei la suma de 35.000 lei;

- pentru partea civilă de la suma de 25.000 lei la suma de 35.000 lei;

- pentru partea civilă de la suma de 25.000 lei la suma de 35.000 lei;

Va obliga inculpatul R să plătească părții civile - suma de 6.000 lei cheltuieli judiciare pentru judecata în fond.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursurile declarate de inculpatul R G, părțile civile -, prin și prin împotriva deciziei penale nr.95/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- și în consecință:

Casează decizia penală atacată precum și sentința penală nr.156/5.11.2007 pronunțată de Judecătoria Brad în ceea ce privește pedeapsa accesorie aplicată inculpatului, cuantumul daunelor morale acordate părților civile și cheltuielile judiciare în favoarea acestora și rejudecând cauza în aceste limite:

Înlătură aplicarea dispozițiilor privind interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.c Cod penal.

Majorează cuantumul daunelor morale stabilite în favoarea părților civile după cum urmează:

- pentru partea civilă de la suma de 25.000 lei la suma de 50.000 lei;

- pentru partea civilă de la suma de 25.00 lei la suma de 35.000 lei;

- pentru partea civilă de la suma de 25.000 lei la suma de 35.000 lei;

- pentru partea civilă de la suma de 25.000 lei la suma de 35.000 lei;

Obligă inculpatul R să plătească părții civile - suma de 6.000 lei cheltuieli judiciare pentru judecata în fond.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - -

GREFIER

- -

Red.

Dact. 2 ex/14.11.2008

;

Președinte:Monica Farcaș
Judecători:Monica Farcaș, Dana Ghițoaică, Oana Maria Călian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 575/2008. Curtea de Apel Alba Iulia