Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 655/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 655
Ședința publică de la 03 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Membri Doru Filimon
- - - - JUDECĂTOR 3: George
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpatul, părțile civile și împotriva deciziei penale nr. 48 din 2 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales, partea civilă, asistat de avocat, apărător ales, consilier juridic pentru asigurător SC. SA Sibiu, lipsind partea civilă, reprezentată de avocat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după către, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat a solicitat a admiterea recursului inculpatului, casarea deciziei și respingerea recursului părții civile. A arătat că trebuie reținută o culpă comună atât victimei cât și inculpatului, întrucât victima avea obligația de a purta centura de siguranță. A solicitat obligarea inculpatului și a asigurătorului la plata a J din cuantumul despăgubirilor civile.
Avocat pentru partea civilă a solicitat admiterea recursului formulat de partea civilă și respingerea recursului formulat de inculpat, casarea deciziei și sentinței și obligarea inculpatului la plata întregii sume solicitate de partea civilă cu titlu de despăgubiri civile. Fapta inculpatului a produs suferința morală a părinților victimei, iar aceștia se află într-o situație materială precară.
În cauză nu s-a dovedit că victima ar fi avut vreo culpă în producerea accidentului. Contractul de asigurare își produce efectele, întrucât inculpatul a prelungit contractul de asigurare.
Consilier juridic pentru asigurător a solicitat respingerea recursurilor formulate de părțile civile și inculpat ca nefondate.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursurilor arătând că nu se poate reține o culpă comună a inculpatului și a victimei întrucât, inculpatul, conducător al autoturismului, avea obligația de a se asigura că și pasagerii aflați pe bancheta din spate a autoturismului poartă centurile de siguranță.
A mai arătat că, latura civilă a fost soluționată în mod corect, întrucât, pentru autoturism nu era încheiată o asigurare la data producerii accidentului.
Recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului precizând că își însușește concluziile apărătorului ales.
CĂTRE,
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr.97 din 28.11.2007, respingerea cererii inculpatului de schimbare a încadrării juridice și în baza art.178 al.3 cu Cod Penal aplicarea art.74 lit.a,c și art.76 condamnarea Cod Penal inculpatului, fiul lui și, născut la 19.11.1977 în B de A, Județul M, fără antecedente penale,domiciliat în B de A, sat. Județul M, la 3 ani închisoare.
În baza art.81 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani.
În baza art.359 C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83
Cod PenalÎn baza art.346 C.P.P. s-a admis în parte acțiunea civilă și inculpatul a fost obligat în solidar cu asiguratorul. A, la plata sumei de 37.500 lei RON în favoarea părților - civile, din care 7.500 lei RON despăgubiri civile și 30.000 lei RON despăgubiri morale.
S-a luat act că Spitalul Clinic Județean C nu s-a constituit parte civilă și în baza art.199 inculpatul C.P.P. a fost obligat la 1000 lei RON cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în ziua de 12.10.2006, în jurul orelor 21,30, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul proprietatea tatălui său marca cu nr. de înmatriculare -, spre satul, orașul B de A, întâlnindu-se cu numiții și la magazinul PF, consumând o sticlă de 0.5 bere marca.
Împreună cu cei doi,după aproximativ 30 minute, inculpatul, la volanul autoturismului s-au deplasat, la SC SRL, din localitatea B de A, aceștia rămânând până în jurul orelor 0.15-0.20 consumând, fiecare, inclusiv inculpatul, câte 3-4 sticle de bere, de 0,5 litri.
Ulterior, aceștia au părăsit cafe - barul L, îndreptându-se spre un alt local din localitatea - Neagră, cu scopul de a consuma băuturi alcoolice. Deplasarea spre acel local s-a făcut cu autoturismul condus de inculpat, care după parcurgerea unei distanțe de 1,5 km, datorită cantității de alcool consumată și a vitezei, acesta a pierdut controlul volanului și a pătruns pe contrasens, intrând în impact frontal cu un parapet din ciment, confecționat pe marginea DJ 671 B, de pe raza satului.
Urmare a acestui impact, victima, aflat pe bancheta din spate a autoturismului, a suferit leziuni foarte grave, fiind scos din mașina avariată de martorul, iar ulterior transportat de urgență la Spitalul Clinic de Urgență C, unde a decedat la data de 30-10-2006 ( raport medico-legal de necropsie).
Din raportul medico-legal de necropsie întocmit de C, a rezultat că moartea numitului a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii, urmare a unui traumatism cranio-cerebral, cu fracturi multiple ale oaselor bolții și bazei craniului și a hemoragiei meningo-cerebrale, în cadrul unui politraumatism grav și toraco - abdominal, leziuni de violență, produse în condițiile accidentului de trafic rutier mai sus arătat stabilindu-se legătura de cauzalitate între impactul produs și moartea victimei.
De asemenea, imediat după producerea impactului, agenții de poliție sosiți la fața locului au testat inculpatul cu aparatul etilotest, în urma căruia s-a stabilit că inculpatul a prezentat o alcoolemie de 0,69 mg/l în aerul expirat și față de cele constatate, inculpatul a fost condus la Spitalul B de A unde i s-au recoltat probe biologice, din buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei, întocmit de SML M, rezultând că, la ora 1.45 învinuitul prezenta o îmbibație alcoolică în sânge de 1,25 g/l, iar la ora 2.45 o îmbibație alcoolică de 1,10 g/
Fapta inculpatului săvârșită în împrejurările arătate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 178 alin. 3 teza 1 din Codul penal, iar vinovăția inculpatului fiind pe deplin stabilită ( sub forma culpei cu prevedere), instanța a dispus condamnarea acestuia.
Astfel, cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din fapta pentru care a fost trimis în judecată, respectiv cea prev. de art. 178 alin. 3 teza 1 din codul penal, în cea prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, a fost respinsă, din raportul medico-legal de necropsie, întocmit de Institutul de Medicină Legală C, rezultând că moartea numitului a fost violentă, s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii, leziunile de violență fiind produse în condițiile accidentului de trafic rutier suferit.
De asemenea, în același raport s-a precizat că între leziunile de violență și deces, există legătură de cauzalitate directă.
Constatând că leziunile ce au condus la moartea victimei s-au produs în condițiile accidentului rutier, inculpatul, aflat la volanul autoturismului implicat în accident prezentând o alcoolemie, peste limita legală ( respectiv la ora 1.45 învinuitul prezenta o îmbibație alcoolică în sânge de 1,25 g/l, iar la ora 2.45 o îmbibație alcoolică de 1,10 g/l ), fapta prev. de art. 87 al.1 din OUG 195/2002 este absorbită în infracțiunea de ucidere din culpă, infracțiune pentru care a fost trimis în judecată acesta.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 74 lit. a și ( conduita bună a infractorului înainte de săv. infracțiunii și atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității și comportarea sinceră în cursul procesului penal), precum și disp. art. 76 privitoare la efectele circumstanțelor atenuante.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, astfel că în cauză s-a făcut aplicarea disp. art. 81.
Cod PenalÎn ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de părțile civile în cadrul procesului penal, instanța a constatat că pretențiile solicitate de acestea sunt parțial întemeiate.
S-a reținut că, și ( părinții victimei ) s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal, solicitând de la inculpat plata sumei de 50.000 lei din care 40.000 lei daune morale și 10.000 lei despăgubiri civile.
În dovedirea pretențiilor, părțile civile au depus la dosar înscrisuri doveditoare din care rezultă că acestea au efectuat cheltuieli cu ocazia înmormântării și a pomenilor ulterioare, în cuantum de 6.855 lei RON.
De asemenea, din depozițiile martorilor audiați în cauză, a rezultat că pentru pregătirea mâncării ce s-a servit cu ocazia înmormântării victimei, părțile civile au sacrificat un porc din gospodăria proprie.
S-a constatat, de asemenea, că părțile civile au primit de la inculpat suma de 2500 lei RON, după înmormântarea victimei ( 86 dosar).
În ceea ce privește daunele morale solicitate de părțile civile, în acord cu practica judiciară în materie, întinderea acestora, s-a reținut că aceasta poate fi apreciată de către instanța de judecată.
Astfel, recomandările Consiliului Europei cu privire la repararea daunelor morale, făcute în anul 1969 la, precizează că, principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut moștenitorilor victimelor accidentelor de circulație, tocmai pentru suferințele psihice suferite de acestea.
La stabilirea cuantumului daunelor morale acordate părților civile, instanța a avut în vedere și aspectul că victima a consumat împreună cu inculpatul băuturi alcoolice,acesta urcându-se în autovehicolul condus de inculpat, cel din urmă producând accidentul de circulație ce s-a soldat cu moartea numitului. Față de împrejurarea că, la data producerii accidentului de circulație, inculpatul era asigurat la SC inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente (SC A).
Față de cele reținute, instanța a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice și a dispus condamnarea inculpatului pentru săv. infracțiunii prev. de art. 178 al.3 teza 1 Cod Penal cu aplic. art. 81.Cod Penal și a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile.
De asemenea, instanța a luat act că Spitalul Clinic Județean C, nu s-a constituit parte civilă.
Sentința a fost apelată de inculpatul, părțile civile și și asiguratorul.
Inculpatul a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie sub mai multe aspecte. În primul rând arată că neîntemeiat i s-a respins proba cu efectuarea unei expertize criminalistice a pneului roții din partea față a autoturismului, pentru a se stabili cauza depresurizării în condițiile în care nu au fost stabilite cu certitudine cauzele pierderii controlului volanului. De asemenea, rezultând că victima nu a purtat centură de siguranță înainte de accident era posibil ca leziunile și decesul să fi putu fi evitate în cazul în care victima purta centura de siguranță, aspecte care se puteau lămuri prin efectuarea unei expertize, probă ce era pertinentă și utilă cauzei.
În al doilea rând arată că, datorită faptului că victima nu a purtat acea centură de siguranță, apreciază că are și ea culpă pentru urmările produse, astfel că, în aceste condiții consideră că despăgubirile acordate sunt mult prea mari, iar după stabilirea lor nu s-a scăzut suma de 2500 lei RON primiți de la inculpat de către părțile civile.
De asemenea, în lipsa unor probe certe cu privire la pierderea controlului volanului de inculpat și cum orice dubiu profită acestuia, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art.87 al. 1 din G 195/2002, singura faptă stabilită de probele administrate și de necontestat și din aceste considerente s-a cerur admiterea apelului, desființarea sentinței și modificarea ei în sensul celor invocate.
Părțile civile și în motivele de apel au apreciat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât au făcut dovada cu înscrisuri și martori că pentru înmormântare și pomeni au cheltuit aproximativ 10.000 lei și nu 7.500 lei cât le-au fost acordați, iar daunele morale solicitate în cuantum de 40.000 lei reprezentau o compensare a pierderii suferite, având în vedere că victima nu era o persoană în vârstă, iar prejudiciul efectiv suferit prin pierderea copilului este de neprețuit, situație în care suma de 30.000 lei stabilită de instanța de fond au apreciat-o insuficientă pentru a compensa trauma psihică pricinuită de inculpat.
Asiguratorul.A cu sediul în Sibiu a apreciaat că în mod nelegal au fost obligați în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor către părțile civile, având în vedere că la data când a fost cauzat accidentul, respectiv 12.10.2006, atunci a fost încheiată și polița A, iar conform Ordinului 3108 Norma din 2004, asigurarea devenea valabilă la 48 de ore, deci asigurarea începea să-și producă efecte începând cu data de 15.10.2006, ceea ce ducea la absolvirea de orice plată datorată părții civile.
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și înlăturarea de la plata despăgubirilor, constatându-se că asiguratorul apelant nu avea această calitate, la data accidentului de circulație.
Prin decizia penală nr. 48 din 2 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, a fost admis apelul declarat de asigurătorul SC SA Sibiu, s-a desființat parțial sentința, în sensul că s-a înlăturat obligarea asigurătorului SC SA Sibiu de la plata sumei de 37.500 lei, în favoarea părților civile, din care, 7.500 lei RON, despăgubiri civile, și 30.000 lei daune morale, și de la plata sumei de 700 lei RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Au fost menținutee celelalte dispoziții ale sentinței; au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de părțile civile și și de inculpatul, împotriva aceleiași sentințe.
S-au obligat apelantele părți civile și apelantul inculpat la câte 20 lei cheltuieli judiciare, în favoarea statului.
Pentru a statua astfel, tribunalul a ținut cont că în cursul urmăririi penale, cât și în instanță, nu s-a efectuat o expertiză tehnico-auto care să stabilească cauzele producerii accidentului și normelor legale încălcate, cât și cauzele care au condus la depresurizarea pneului din partea față a autoturismului și în virtutea efectului devolutiv al acestei căi de atac, s-a admis cererea inculpatului privind efectuarea unei expertize tehnico-auto cu aceste obiective.
Expertiza tehnică - auto efectuată a concluzionat că accidentul s-a produs datorită pierderii controlului asupra direcției de mers a autoturismului, fapt care a dus la pătrunderea pe sensul opus de mers unde a lovit cu partea laterală un podeț.
controlului autoturismului s-a datorat stării de ebrietate în care s-a aflat inculpatul, care a avut o alcoolemie de 1,25 gr %o, la o oră după producerea accidentului, astfel că se precizează că acesta a încălcat prevederile art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, întrucât a condus autoturismul aflându-se în stare de ebrietate. Victima care se afla pe banchetă, nu a purtat în timpul deplasării autoturismului centura de siguranță, așa cum prevede art.36 al.1 din OUG nr.195/2002 și acesta se afla în aceeași situație psihofizică la fel ca și conducătorul auto, având o alcoolemie de 1,20 gr %o la 2 ore și 30 minute de la accident.
Referitor la depresurizarea anvelopei s-a concluzionat că s-a produs în momentul impactului roții cu podețul de beton. În acel timp au apărut și tăieturile pe flanc, cât și pe de rulare, iar în momentul impactului a suferit o deformare accentuată care a determinat depresurizarea ansamblului.
Având în vedere concluziile expertizei tehnice efectuată în calea de atac, coroborate cu declarațiile martorilor, procesul - verbal de constare, planșele fotografice, buletinul alcooltest și de analiză toxicologică a alcoolemiei, raportul medico-legal de necropsie, au dovedit fără nici un dubiu că inculpatul se face vinovat de infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.178 al. 3 teza a I-a Cod Penal, între fapta sa și urmările produse, respectiv decesul lui,existând legătură de cauzalitate directă; iar infracțiunea prevăzută de art.87 al 1 din OUG 195/2002 este absorbită de infracțiunea complexă de ucidere din culpă.
Deși s-a susținut în apărare că în producerea accidentului de circulație există culpă comună, respectiv a inculpatului, cât și a victimei care nu a purtat centura de siguranță, tribunalul a apreciat că, între fapta victimei și urmarea produsă nu se poate stabili o legătură directă de cauzalitate, întrucât decesul victimei nu ar fi survenit dacă inculpatul nu ar fi pierdut controlul mașinii.
Atitudinea victimei de a nu-și pune centura, reprezintă o condiție care a favorizat urmările faptei inculpatului, dar nu lipsa centurii de siguranță a dus la decesul victimei, ci numai fapta inculpatului de a pierde controlul volanului în condițiile în care a condus mașina cu o alcoolemie peste limita legală, reprezintă legătură directă de cauzalitate cu decesul acesteia.
Tribunalul a reținut față de cele de mai sus, că există legătură cauzală directă doar între fapta inculpatului și urmările produse, iar nepurtarea centurii de siguranță de către victimă nu reprezintă cauza directă a accidentului și a urmărilor sale.
Din aceste considerente s-a apreciat că, încadrarea juridică reținută de instanța de fond este corectă, cât și faptul că a făcut o individualizare a pedepsei în concordanță cu criteriile stabilite de art.72 șiCod Penal de natură a îndeplini cerințele art.52 Cod Penal, reținând atât pericolul social concret al faptei, dar și datele care caracterizează persoana inculpatului și care constituie circumstanțe atenuante, făcându-se și aplicabilitatea art.74-76.Cod Penal cu consecința aplicării unei pedepse sub minimul prevăzut de lege cu suspendarea condiționată a executării.
Referitor la critica adusă de inculpat privind latura civilă, tribunalul a reținut că aceasta a fost corect soluționată, inculpatul fiind obligat la despăgubiri materiale în limita dovezilor făcute, iar daunele morale au fost acordate avându-se în vedere trauma psihică pe care au suportat-o părțile civile prin pierderea fiului lor la o vârstă când acesta era în putere și când putea constitui un sprijin material și moral pentru părțile civile.
Părțile civile au solicitat despăgubiri materiale în sumă de 10.000 lei, și inculpatul a plătit acestora după înmormântarea victimei suma de 2500 lei, iar instanța de fond l-a obligat pe inculpat la 7.500 lei, astfel că în total inculpatul va plăti despăgubiri materiale până la limita sumei de 10.000 lei, atât cât au cerut părțile civile, luându-se în considerare și suma plătită până la pronunțarea sentinței.
Referitor la daunele morale, s-a cerut de apelantele părți civile suma de 40.000 lei, instanța apreciind-o ca fiind suficientă suma de 30.000 lei pe care în mod corect a stabilit-o, având în vedere că legiuitorul a urmărit prin acordarea unor daune morale o compensație a pierderii suferite și a traumei psihice create de dispariția unei ființe apropiate, compensație care nu poate înlocui pe cel dispărut, dar nici nu trebuie să fie un mijloc de a pretinde o sumă care să-ți asigure un venit material însemnat, acestea având drept scop doar atenuarea unei suferințe.
Pentru motivele arătate, tribunalul a reținut că acțiunea civilă a fost soluționată corect și drept urmare, apelurile declarate de părțile - civile și au fost respinse ca nefondate.
Apelul declarat de asiguratorul. SA- Sibiu a fost admis ca fondat, ținând cont că potrivit poliței de asigurare depusă la dosar a rezultat că asigurarea încheiată este valabilă pentru perioada 15.10.2006 - 14.04.2007, așa cum prevede și Ordinul nr.3108 NORMA din 2004 invocat de apelantă.
Drept consecință, la data producerii accidentului ( 12.10.2006 ) tatăl inculpatului care era proprietarul autoturismului implicat în accident nu avea încheiată o asigurare legală, întrucât cea cu. A Sibiu era valabilă începând cu 15.10.2006, iar cea anterioară cu C își încetase valabilitatea la 11.10.2006.
Din aceste considerente, s-a admis apelul declarat de. A Sibiu, s-a desființat parțial sentința în sensul că s-a înlăturat obligarea asiguratorului. A-Sibiu de la plata sumei de 37.500 lei în favoarea părților civile, din care 7500 lei despăgubiri civile și 30.000 lei daune morale, cât și de la plata sumei de 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpatul, părțile civile și.
În recursul său, inculpatul a solicitat a admiterea recursului, casarea deciziei și respingerea recursului părții civile. A arătat că trebuie reținută o culpă comună, întrucât victima avea obligația de a purta centura de siguranță. A solicitat obligarea și a asigurătorului la plata a J din cuantumul despăgubirilor civile.
Partea civilă a solicitat admiterea recursului formulat și respingerea recursului inculpatului, casarea deciziei și sentinței și obligarea inculpatului la plata întregii sume solicitate cu titlu de despăgubiri civile. Fapta inculpatului a produs suferința morală a părinților victimei, iar aceștia se află într-o situație materială precară.
În cauză nu s-a dovedit că victima ar fi avut vreo culpă în producerea accidentului, iar contractul de asigurare își produce efectele, întrucât inculpatul a prelungit contractul de asigurare.
Recursurile formulate sunt nefondate.
Instanțele de fond și apel au reținut în mod corect săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prev. de art. 178 alin.3 cod penal.
Sunt nefondate criticile formulate de inculpat în sensul că în cauză instanța de fond nu a reținut culpa comună a inculpatului și a victimei.
Potrivit probelor administrate în cauză, respectiv: expertiza tehnică, planșele fotografice, buletinul alcooltest și de analiză toxicologică a alcoolemiei, raportul medico-legal de necropsie, declarațiile martorilor, accidentul rutier urmat de decesul victimei s-a produs ca urmare a faptei inculpatului de a conduce autoturismul având o îmbibație alcoolică peste limita legală, inculpatul pierzând controlul autoturismului.
S-a apreciat corect în cauză de către instanța de fond că împrejurarea nepurtării centurii de siguranță de către victimă, aflată pe bancheta din spate a autoturismului, nu constituie o cauză a producerii decesului victimei.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, au fost respectate dspoz. art. 72 cod penal, astfel că în raport cu gradul de pericol social, limitele de pedeapsă prevăzute, persoana inculpatului, pedeapsa aplicată este de natură să contribuie la realizarea scopului educativ și preventiv al pedepsei, prev. de art. 52 cod penal.
În privința poliței de asigurare, s-a reținut în mod corect de către instanța de apel că, asigurarea a fost încheiată pentru perioada 15 octombrie 2006 - 14 septembrie 2007, iar asigurarea anterioară și-a încetat valabilitatea la data de 11 octombrie 2006, astfel că la data accidentului nu era încheiată o asigurare legală pentru autoturismul implicat în accident.
Instanțele de fond și apel au apreciat în mod just că obligarea inculpatului la plata sumei de 37.500 lei în favoarea părților civile, din care 30.000 daune morale și 7500 lei despăgubiri materiale, este de natură să contribuie la repararea prejudiciilor cauzate de fapta inculpatului.
Având în vedere considerentele de mai sus, precum și dispoz. art. 38515pct. 1 lit. a cod pr.penală, Curtea va respinge recursurile formulate ca nefondate.
În baza art. 192 alin.2 cod pr.penală se vor obliga recurenții la câte 10 lei cheltuieli judiciare avansate statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de inculpatul, părțile civile și împotriva deciziei penale nr. 48 din 2 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă recurenții la câte 10 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 octombrie 2008.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.GC.
IB/22.10.2008.
6 octombrie 2008,
B de A va încasa de la rec.inc.suma de 1030 lei cheltuieli judiciare statului.
B de A va încasa de la rec.civile p. câte 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Membri Doru Filimon, George
