Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 6/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art.239 Cod penal
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 6
Ședința publică din 06 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Androhovici Daniela
JUDECĂTOR 2: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 3: Ghertner Ioan
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.172 A din 15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent, asistat de către apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind partea vătămată intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța aduce la cunoștința inculpatului că poate da o nouă declarație în această fază procesuală, iar în caz afirmativ, tot ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva sa.
În acest context, întrebat fiind, inculpatul arată că își menține declarațiile date anterior.
Avocat, pentru inculpatul recurent, depune la dosar copia certificatului de naștere aparținând minorei pe care acesta o are în întreținere.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și constatând recursul în stare de judecată, instanța acord cuvântul în dezbaterea acestuia.
Avocat, pentru inculpatul recurent, apreciază că recursul formulat de către acesta se referă la diminuarea pedepsei ce a fost aplicată de către instanța de fond pentru infracțiunea de ultraj. Se invocă împrejurări de ordin personal pe care instanța le-ar putea califica drept circumstanțe atenuante, sens în care solicită reținerea în favoarea acestuia a dispozițiilor art. 74 lit. a Cod penal, respectiv poziția procesuală corectă de recunoaștere și regret a faptei comise, precum și celelalte împrejurări de natură a atenua răspunderea penală, respectiv existența unui copil minor în întreținere și faptul că executarea unei pedepse în cuantumul stabilit de către instanță, în regim de detenție, ar avea o înrâurire negativă asupra întreținerii acestui minor. Concluzionând, potrivit disp. art. 38515alin. 2 lit. d rap. la art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul aplicării unei sancțiuni redozate, diminuate, în considerarea circumstanțelor atenuante enunțate.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respinge, ca nefondat, a recursului formulat de către inculpat, menținerea deciziei recurate, arătând că Tribunalul Botoșania apreciat în mod corect cuantumul pedepsei aplicate, aceasta fiind aplicată către minimul special, motiv pentru care nu se impune reducerea pedepsei, având în vedere și starea de recidivă postexecutorie în care se află inculpatul.
Inculpatul, având cuvântul, arată că regretă fapta comisă, are un copil minor în întreținere și lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Desfășurarea ședinței a fost înregistrată în sistem audio, conform art. 304 Cod procedură penală.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 978 din 06.04.2009 a Judecătoriei Botoșania fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. "b" Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare.
I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Numitul administrează un bar în incinta locuinței sale din satul. Între acesta și inculpat există relații conflictuale mai vechi, determinate de faptul că ginerele martorului a cumpărat un imobil pe care îl dorea și inculpatul, însă nu a avut resursele financiare cerute ca preț al vânzării. De la acea dată, când se afla sub influența alcoolului, inculpatul se deplasa la barul martorului, agresându-l verbal și fizic. La fel a procedat și în ziua de 16 martie 2008, când conflictul a fost aplanat de organele de poliție.
În seara zilei de 31 martie 2008, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a intrat din nou în incinta barului, a proferat amenințări la adresa soților, după care a aruncat un ghiveci în direcția martorului. Soția acestui martor a apelat telefonic numărul de urgență 112, la fața locului sosind agentul de poliție. Inițial acesta a reușit să aplaneze conflictul, însă când în bar au mai intrat două persoane, dintre care una, lucrător de poliție, inculpatul l-a amenințat cu moartea pe agentul și a intenționat să-l lovească.
Partea vătămată a încercat să-l imobilizeze cu cătușele, solicitând și ajutorul numitului, însă, în învălmășeala creată, inculpatul a lovit-o cu piciorul în șoldul drept pe partea vătămată, după care tot grupul a căzut în șanț.
După sosirea unui echipaj din cadrul B, s-a reușit încătușarea inculpatului și transportarea lui la Spitalul de Psihiatrie B, nu înainte ca acesta să lovească cu picioarele în mașina poliției și să o amenințe cu moartea pe partea vătămată. De altfel, acesta nu a mai reușit să conducă mașina de serviciu, acuzând dureri mari în șoldul drept, fiind imobilizat mai multe zile la domiciliu.
Examinarea medico-legală a relevat faptul că partea vătămată a suferit o contuzie a regiunii trohanteriene drepte cu impotență funcțională a membrului inferior, leziune care a putut fi produsă prin lovire cu sau de corp dur și a necesitat 7 - 8 zile de îngrijiri medicale.
Sentința a fost confirmată de Tribunalul Botoșani, care prin decizia penală nr. 172 din 15.10.2009 a respins ca nefondat apelul declarat de către inculpat.
Împotriva celor două hotărâri a formulat recurs în termen inculpatul care, prin intermediul apărătorului, le-a criticat ca netemeinice. S-a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea de circumstanțe atenuante facultative, fiind invocat motivul de casare prev. de art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, motivându-se că recurentul a avut o poziție procesuală corectă de recunoaștere și regret a faptei comise, are un copil minor în întreținere.
Examinând recursul se constată că este nefondat.
Potrivit art. 72 Cod penal, la individualizarea pedepsei trebuie să se țină seama de dispozițiile părții a Codului penal, gradul de pericol social concret, limitele speciale ale pedepsei, cauzele de agravare sau atenuare a răspunderii penale, împrejurările comiterii faptei, cât și de persoana făptuitorului.
În cauza de față, având în vedere natura infracțiunii comise care a adus atingere autorității de stat, amploarea scandalului declanșat de către recurent, atitudinea sa violentă care a presupus intervenția mai multor lucrători de poliție atunci când s-a încercat liniștirea sa, vătămările cauzate agentului de poliție care pentru vindecare au necesitat 7 zile îngrijiri medicale, statutul de recidivist al inculpatului care refuză să-și îndrepte comportamentul infracțional, instanța de recurs constată că o diminuare mai accentuată a pedepsei ar periclita însăși scopul de prevenție generală și reeducare.
Apoi, reținerea de circumstanțe atenuante facultative este o opțiune a instanței și nu obligație, cu atât mai mult cu cât poziția procesuală de recunoaștere adoptată de inculpat, faptul că are un minor în întreținere au fost avute în vedere de către prima instanță care i-a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special.
Ca atare, în speță s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare.
Așa fiind, cum nu s-au constatat motive de casare din oficiu, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală va fi respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20 august 1975 în municipiul B, cu domiciliul în satul, comuna, județul B, CNP -, împotriva deciziei penale nr. 172 din 15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani.
Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 450 lei, cheltuieli judiciare din recurs, din care 200 lei onorariu avocat oficiu vor fi avansați din fondurile către
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 06 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnoredact.
2ex/08.01.2010
Jud. fond:
Jud apel:
Președinte:Androhovici DanielaJudecători:Androhovici Daniela, Nechifor Veta, Ghertner Ioan
