Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 3/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - art. 211 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 3

Ședința publică din 6 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Androhovici Daniela

JUDECĂTOR 2: Nechifor Veta

JUDECĂTOR 3: Ghertner Ioan

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA

Pe rol, judecarea recursurilor formulate de către inculpatul și de către partea responsabilă civilmente împotriva deciziei penale nr. 208 A din data de 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent asistat de către avocat desemnat din oficiu, partea responsabilă civilmente recurentă, inculpatul intimat asistat de avocat desemnat din oficiu, avocat desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, care substituie și pe avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, lipsă fiind inculpații intimați, partea vătămată intimată, părțile civile intimate, părțile responsabile civilmente intimate și reprezentantul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani.

Procedura de citare este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța aduce la cunoștința inculpatului că poate da o nouă declarație în această fază procesuală, iar în caz afirmativ, tot ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva sa.

În acest context, întrebat fiind, inculpatul recurent arată că își menține declarațiile date anterior.

Întrebată de instanță în legătură cu motivele de recurs pe care înțelege să le invoce, partea responsabilă civilmente recurentă arată că inculpatul, fiul ei, înainte de a avea loc incidentul din cartierul, a fost în comă timp de 4 luni, sens în care dorește ca acesta să i se dea în încredințare pentru a avea grijă de el.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și constatând recursurile în stare de judecată, instanța acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat, pentru inculpatul recurent, precizează că inculpatul a formulat recurs împotriva deciziei penale nr. 208 pronunțată de Tribunalul Botoșani, pe care o apreciază ca netemeinică și nelegală întrucât s-a limitat la menținerea măsurii aplicate, respectiv internarea într-un centru de reeducare și s-a limitat la aplicarea în timp a acesteia și nu s-a mai precizat împlinirea vârstei majoratului. Apreciază că și instanța de fond nu a dat dovadă de obiectivitate în aplicarea măsurilor dispuse în cauză întrucât împotriva minorului a fost dispusă sancțiunea cea mai gravă în raport cu împrejurările, gradul de participație și gravitatea faptelor comise. În aceste condiții apreciază că măsura dispusă a fost nejustificată. Mai mult decât atât, art. 104 alin. 2 Cod penal prevede că măsura internării minorului într-un centru de reeducare poate fi luată numai în condițiile în care măsurile prevăzute de art. 103 nu sunt îndestulătoare, deci nu s-a făcut aplicarea sau intenția de aplicare a art. 103 Cod penal, respectiv încredințarea spre supraveghere strictă a minorului. Având în vedere vârsta fragedă a inculpatului, starea sa de sănătate, circumstanțele atenuante existente în cauză, solicită admiterea recursului, desființarea deciziei penale a Tribunalului Botoșani ca instanță de apel, a sentinței pronunțată de Judecătoria Botoșani, ca instanță de fond și aplicarea unei sancțiuni împotriva inculpatului recurent prevăzută de art. 103 Cod penal, respectiv încredințarea acestuia spre supravegherea strictă a părinților, întrucât partea responsabilă civilmente poate preciza că minorul are niște probleme grave de sănătate, acasă mai are în îngrijire numai 2 copii, deci se poate ocupa și de supravegherea acestuia.

Partea responsabilă civilmente arată că la instanța de fond nu s-a putut prezenta din cauza unor probleme grave de sănătate și astfel nu a putut formula cerere de încredințare a minorului. Arată că minorul nu a săvârșit singur infracțiunea, ci în complicitate cu alți tineri aflați în anturajul său. Solicită încredințarea minorului spre supraveghere întrucât acesta are probleme de sănătate și nu ar suporta vreun regim de detenție.

Avocat, pentru inculpatul, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

Avocat, pentru inculpații intimați și, arată că, având în vedere că aceștia nu au formulat nici apel și nici recurs, acest lucru denotă faptul că au fost mulțumiți de soluția instanței de fond și ulterior a instanței de apel. În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul lasă la aprecierea instanței soluționarea lui.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondate a ambelor recursuri și de menținere a deciziei pronunțată de către Tribunalul Botoșani. Instanțele de fond, respectiv recurs au aplicat acestuia o măsură educativă, iar Codul penal prevede că în principal pentru infracțiunile săvârșite de minori se aplică măsurile educative. măsurii a fost ales în mod corect de către instanțele de judecată și s-a apreciat că nu se impune o încredințare a acestui minor spre supraveghere părintelui sau altei persoane datorită comportamentului infracțional pe care l-a avut acest minor și s-a dedus că acesta nu poate fi supravegheat de către familie, motiv pentru care se impune internarea lui într-un centru de reeducare.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, precizează că regretă fapta și ar dori să fie dat în îngrijirea părinților. Precizează totodată că este arestat preventiv în altă cauză.

Desfășurarea ședinței a fost înregistrată în sistem audio, conform art. 304 Cod procedură penală.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1351 din 07.05.2009 a Judecătoriei Botoșani, în baza art. 101 lit. c Cod penal coroborat cu art. 104 Cod penal s-a dispus internarea inculpatului minor -, într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 180 alin. 1, art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, art. 21lit. a pen. cu aplicarea art. 99 alin. 2 și art. 33 lit. a pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 108 alin. 2.pen. privind consecințele comportării sale necorespunzătoare.

În baza art. 101 lit. b pen. coroborat cu art. 103.pen. s-a dispus măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de un an pentru inculpatul minor, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 180 alin. 1, art. 221 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 99 alin. 2 și art. 33 lit. a pen.

În temeiul art. 103 alin. 2.pen. instanța a dispus ca persoana care va asigura măsura dispusă să fie mama acestuia, numita -, domiciliat în mun. B al. nr. 4. B. 8 jud. B, punându-i în vedere acestuia că are obligația să înștiințeze instanța de îndată, dacă minorul se sustrage de la supraveghere, are comportări rele sau săvârșește o faptă prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 103 alin. 3.pen. instanța a impus minorului să nu intre în legătură cu ceilalți trei inculpați.

În temeiul art. 103 alin. 4 instanța a atras atenția minorului asupra consecințelor comportamentului său.

În temeiul art. 103 alin. 5 partea din dispozitiv cu referire la minorul s-a comunicat conducerii Liceului Sportiv

În baza art. 101 lit. a pen. coroborat cu art. 102.pen. s-a dispus măsura mustrării pentru inculpatul minor -, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 221 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 99 alin. 3.pen.

În baza art. 334.proc.pen. s-a respins schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului - în sensul reținerii dispozițiilor art. 75 lit. c și art. 80.pen. raportat la fapta de tăinuire reținută prin rechizitoriu.

În temeiul art. 334.proc.pen. s-a admis schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului - în sensul reținerii dispozițiilor art. 74 lit. (a),(c) pen. și art. 76 alin. (1) lit. (e) raportat la fapta de tăinuire reținută prin rechizitoriu.

În baza art. 221 alin. (1) pen. cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 74 lit. (a),(c) pen. și art. 76 alin. (1) lit. (e), art. 80.pen. a fost condamnat inculpatul - la o pedeapsă de 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 81.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 2 luni reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art. 82.pen.

În baza dispozițiilor art. 71 alin. 1,2.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a și lit. (b) pen. iar în temeiul art. 71 alin. (5) pen. s-a suspendat executarea acesteia pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359.proc.pen. s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni.

În baza art. 14 raportat la art. 346.proc.pen. coroborat cu art. 998-999 și art. 1000 alin. 2.civ. s- admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată G (domiciliat în mun. B-. B. 8 jud. B), și au fost obligați, în solidar, inculpații - și, fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente (domiciliată în mun. B- jud. B) și - (domiciliată în mun. B al. nr. 4. B. 8 jud. B), la plata sumei de 1.500 lei din care 530 lei reprezintă despăgubiri materiale și 970 lei daune morale.

În baza art. 14 raportat la art. 346.proc.pen. coroborat cu art. 998-999 și art. 1000 alin. 3.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean "" B, și au fost obligați, în solidar, inculpații - și, fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente și, la plata sumei de 647,57 lei reprezentând despăgubiri materiale, conform decontului anexat la prezenta cauză.

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, fiind obligat la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpații și sunt prieteni, iar în seara zilei de 07.03.2008 se aflau împreună în parcul. În jurul orelor 22,00, la ieșirea din parc, l-au văzut pe partea vătămată G, în vârstă de 40 ani care dorea să intre în barul din zonă, dar nu a fost primit întrucât se terminase programul.

Inculpații l-au urmărit pe G pe traseul parcurs de acesta spre Școala generală nr. 16 și în apropierea centralei termice a școlii l-au acostat și au început să-l lovească cu pumnii și picioarele. La un moment dat, partea vătămată a căzut la pământ, având dureri în zona toracică și în zona capului. După ce inculpații au părăsit locul faptei, partea vătămată Gap lecat spre domiciliu. În cursul cercetărilor, partea vătămată l-a recunoscut pe unul dintre agresori în persoana lui. Deși în împrejurările menționate partea vătămată a suferit leziuni corporale, nu s-a prezentat la medicul legist pentru examinare.

În noaptea de 20/21.04.2008 inculpații -, - și - s-au întâlnit în Parcul în jurul orei 21,00 și au stat mai mult de vorbă, până în jurul orelor 1,00. Primii au plecat inculpații - și -, în spate au rămas inculpații - și.

din urmă l-au acostat pe partea vătămată care stătea pe o bancă în apropiere și vorbea la un telefon mobil. I-au cerut o țigară, apoi l-au lovit, chemându-i între timp și pe inculpații -, -. Toți cei 4 inculpați au lovit partea vătămată cu picioarele până când acesta a căzut la pământ. Apoi inculpații, - și - au plecat de la fața locului, acolo rămânând doar inculpatul -. Acesta a sustras din geaca și pantalonii părții vătămate 2 telefoane mobile Nokia (modelele 1600 și 3460), 3 carduri bancare și suma de 300 lei.

Inculpatul - i-a cerut părții vătămate să-i spună codurile PIN ale cardurilor, iar i-a înșiruit o serie de cifre, după care inculpatul a plecat, ajungându-i din urmă pe ceilalți 3, cărora le-a arătat bunurile, precizând că le-a sustras și bani, motiv pentru care s-au deplasat cu toții la barul unde au consumat băuturi alcoolice. De asemenea, inculpații au mâncat, întreaga consumație fiind plătită de inculpatul -.

Inculpatul - a primit de la unul din cele două telefoane mobile, celălalt telefon fiind dat inculpatului -. De asemenea, inculpații și au încercat să scoată bani de la un bancomat cu ajutorul cardurilor sustrase, însă nu au reușit, aruncând apoi cardurile.

Situația de fapt s-a dovedit cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate G (11-12 dos. ); proces-verbal de recunoaștere facială (13-14 dos. ); declarațiile inculpatului ( 17-19, 100-103, 127-128 dos. ), (31-34, 74-78,125-126 dos. ); declarațiile inculpatului - ( 46-47, 83-87, 129-130 dos. ); declarațiile părții vătămate ( 55-58 dos. ); raportul de constatare medico-legală nr. 361/21.04.2008 ( 61 dos. ); procesul-verbal de cercetare la fața locului ( 62 dos. ); planșe-foto privind cercetarea la fața locului ( 64-67 dos. ); declarațiile inculpatului - ( 70-72, 131-132 dos. ); declarația martorului - ( 104-105 dos. ); anchetele sociale ( 27, 43, 95 dos. ); referatele de evaluare ( 22, 36, 88, 93 dos. ); expertize medico-legale psihiatrice ( 20, 35 dos. ).

Sentința a fost în mare parte confirmată de Tribunalul Botoșani care prin decizia penală nr. 208 din 17.11.2009 a admis apelul inculpatului, a desființat în parte hotărârea primei instanțe în sensul că a înlăturat mențiunea "până la împlinirea vârstei de 18 ani".

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Botoșania reținut că potrivit art. 106 alin. 1 Cod penal, măsura educativă se ia pe timp nedeterminat, prima instanță a fixat durata acesteia până la împlinirea de către inculpat a vârstei de 18 ani. Textul arătat face într-adevăr referire la această vârstă, însă acea mențiune nu stabilește o durată fixă a măsurii, ci doar limita sa maximă. În atare condiții stabilirea de către instanță a unei durate fixe a măsurii educative contravine atât naturii juridice a măsurii, cât și dispozițiilor art. 107 Cod penal, care prevăd posibilitatea liberării inculpatului înainte de a deveni major.

Împotriva deciziei Tribunalului Botoșani au formulat recurs inculpatul și partea responsabilă civilmente, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Apărătorul inculpatului recurent a susținut că împotriva acestuia a fost dispusă sancțiunea cea mai gravă și că motivat de vârsta fragedă, starea de sănătate a recurentului, circumstanțele atenuante ale cauzei solicită aplicarea măsurii prevăzute de art. 103 Cod penal, respectiv încredințarea inculpatului minor spre supravegherea strictă a părinților.

Partea responsabilă civilmente în susținerea recursului său a solicitat ca minorul recurent să-i fie încredințat spre supraveghere deoarece acesta are probleme de sănătate și nu ar suporta vreun regim de detenție.

Examinând recursurile se constată că sunt nefondate.

Potrivit art. 100 Cod penal, față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sancțiunii se ține seama de gradul de pericol social al faptei comise, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportamentul lui, de condițiile în care a crescut și trăit, etc.

Art. 104 alin. 1 Cod penal prevede că măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducării minorului căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învățătura necesară și o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.

Ori, în cauza de față, în raport de natura și gravitatea faptelor comise (infracțiuni de violență, de sustragere prin violență prin implicarea și a altor persoane), de persoana recurentului care conform propriilor susțineri este cercetat pentru comiterea și a altor infracțiuni contra patrimoniului, a abandonat școala, nefiind interesat de educația sa, de lipsa de supraveghere din partea părinților, în mod justificat prima instanță a luat măsura internării într-un centru de reeducare, măsură ce va permite inculpatului să dobândească învățătura la care a renunțat, cât și o supraveghere eficientă.

Susținerile părții responsabile civilmente că poate asigura supravegherea minorului și că dorește încredințarea supravegherii acestuia sunt netemeinice, din moment ce sub supravegherea recurentei minorul a comis mai multe fapte penale, abandonat școala, iar eventualele probleme de sănătate nu justifică luarea unei alte măsuri educative.

Așa fiind, cum motive de casare din oficiu nu s-au constatat, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursurile vor fi respinse ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 31.03.1993 în mun. B, jud. B, domiciliat în mun. B,-,. D,. 1, județul B, CNP - și partea responsabilă civilmente, domiciliată în mun. B,-, județul B, împotriva deciziei penale nr. 208 din 17.11.2009 a Tribunalului Botoșani.

Obligă inculpatul recurent și partea responsabilă civilmente recurentă să plătească fiecare statului câte 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, din care suma totală de 1200 lei reprezentând onorarii apărători desemnați din oficiu (av., av., av. și av. ) se va avansa din fondurile în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 06 ianuarie 2010.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Tehnoredact.

2 ex./13.01.2010

Jud. fond:

Jud. apel:

Președinte:Androhovici Daniela
Judecători:Androhovici Daniela, Nechifor Veta, Ghertner Ioan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 3/2010. Curtea de Apel Suceava