Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 1020/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 1020/R
Ședința publică din 3 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de partea responsabilă civilmente SC SRL T împotriva deciziei penale nr. 230/A din 08.09.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc inculpatul intimat, partea responsabilă civilmente recurentă SC SRL T, partea civilă intimată, pentru care se prezintă avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, părțile civile intimate, și Spitalul Clinic Municipal de Urgență T - Clinica de Chirurgie.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul părții civile intimate, av., pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, arătând că daunele morale au fost corect acordate. Totodată solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial, depunând în acest sens la dosarul cauzei, chitanța nr. -/31.10.2008.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea deciziei tribunalului ca legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1088 din 30.04.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în temeiul art. 79 al.1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 13 Cp, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică care depășește limita legală.
În temeiul art.184 alin.2,4 a Cod Penal fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ( trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
S-a făcut aplicarea disp.art.33-34.Cod Penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare iar în baza art. 71 al.2 s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a- c Cod Penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art.81 a Cod Penal fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate pe o perioada de 5 ( cinci) ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 p iar în temeiul art.71 al.5 Cod Penal, pe durata suspendării condiționate s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.359 s C.P.P.-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 și 84.Cod Penal a căror nerespectare atrage măsura revocării suspendării condiționate iar în baza art.65 s Cod Penal-a aplicat inculpatului pedeapsa interzicerii unor drepturi, aceea de a nu conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioada de 5 ani.
S-a luat act că în procesul penal partea vătămată a exercitat acțiunea civilă iar în temeiul art.14, 346.C.P.P. și 998 și urm. civ. a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL, la plata următoarelor sume de bani: 2.888,05 lei către Spitalul Clinic Municipal de Urgență T, reprezentând cheltuielile de spitalizare pentru partea vătămată; 722,27 lei și 4.000 Euro, reprezentând despăgubiri civile, către partea civilă; 10.000 lei daune morale către partea civilă; 2.800 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de judecată, către partea civilă.
S-a constatat că repararea prejudiciului este garantată de SC Reasigurare ASTRA, și a obligat acest asigurator, alături de inculpat și partea responsabilă civilmente, la plata sumelor mai sus arătate și către părțile civile antemenționate, în limitele legale și contractuale.
Examinând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, instanța a reținut ca în data de 05.02.2006, în jurul orelor 11,20, inculpatul a condus autoturismul marca cu număr de înmatriculare -, pe str. - din T, din direcția B-dul - spre str. -.-. Ajungând la intersecția cu str. -, inculpatul nu a respectat culoarea roșie a semaforului și a lovit pe, angajată în traversarea străzii, în mod regulamentar, pe trecerea de pietoni, semnalizată prin marcaj și indicatoare.
Urmare a evenimentului rutier partea vătămată a suferit vătămări corporale ce au necesitat un număr de 70 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.
Sub aspectul laturii obiective, infractiunea prev.de art.184 se Cod Penal poate realiza în forma simplă sau în formă calificată în condițiile prev. de art.184 al.2,4
Cod PenalAvând în vedere probele administrate în cauză și luând în considerare faptul că, prin conduita sa, inculpatul a încălcat prevederile art.180 pct.7 din regulamentul pentru aplicarea OUG 195/02 în conformitate cu care, conducătorul auto are obligația de a acorda prioritate pietonilor angajați în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator, instanța a apreciat că în prezenta cauză sunt îndeplinite sub aspectul laturii obiective cerințele prev.de art.184 al.2, 4.Cod Penal vătămarea corporală din culpă datorându-se nerespectării dispozițiilor legale referitoare la circulația pe drumurile publice.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a acționat sub forma culpei simple, fără prevedere, deoarece în momentul în care a condus autoturismul, nu a prevăzut faptul că, neacordând prioritate pietonilor angajați în traversarea drumurilor publice pe trecerile marcate, poate provoca un accident de circulație cu consecințe grave, deși putea și trebuia să prevadă acest rezultat, între activitatea de vătămare corporală gravă și aceasta existând o legătură cauzală.
Pentru aceste considerente, instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa prin actul de sesizare, urmand ca la individualizarea judiciară a pedepsei să țină sema de criteriile generale de individualizare prev. de art.72, respectiv gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatului, imprejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Fapta inculpatului prezintă pericol social deoarece, prin actele sale, inculpatul a adus atingere relațiilor sociale referitoare la dreptul persoanei la viață, dar la stabilirea pedepsei instanța a avut în vedere persoana inculpatului, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale, ceea ce denotă un grad mai redus de periculozitate socială.
În ce privește fapta inculpatului care în data de 05.02.2006, în jurul orelor 11,20, a condus pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.79 al.1 din OUG nr.195/2002.
Reținând vinovăția inculpatului, la individualizarea judiciară a pedepsei instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72 Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Văzând regulile privind sancționarea concursului real de infracțiuni, prima instanță a făcut aplicabilitatea art. 33 lit. a si a art. 34 lit. b Cod penal.
Ținând seama de conduita bună a inculpatului anterior săvârșirii faptei și constatând că și celelalte condiții prev.de art.81 sunt Cod Penal îndeplinite, instanța a apreciat că reeducarea inculpatului poate avea loc și fără executarea pedepsei.
Partea vătămată a formulat acțiune civilă alături de acțiunea penală constând în despăgubiri civile, daune morale și cheltuieli de judecată.
Despăgubirile materiale solicitate de partea civilă au fost dovedite prin facturi și chitanțe anexate la dosar.
Ca urmare a faptei sale, inculpatul, prin suferința cauzată victimei, este vinovat de producerea prejudiciului moral, fiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale, prev.de art.998 civ. care arată că orice persoană este datoare a repara prejudiciul ce l-a creat prin fapta sa.
Împotriva sentinței menționate a declarat apel în termen, inculpatul, solicitând să se constate că inculpatul a fost condamnat pentru o altă încadrare juridică decât cea inițială, să se aplice inculpatului prev. art. 13.Cod Penal și circumstanțele atenuante personale prev. de art. 74.Cod Penal rap. la art. 76.Cod Penal și să se constate de asemenea că instanța nu s-a pronunțat cu privire la două părți civile, constituite în cauză.
De asemenea, a declarat apel în termen, partea responsabilă civilmente SC SRL T, criticând soluția ca netemeinică în condițiile în care a reținut calitatea sa de parte civilmente responsabilă chemată să răspundă în solidar cu inculpatul pentru acoperirea prejudiciului produs părților civile, deși nu există nici un raport juridic între aceasta și inculpat.
Prin decizia penală nr. 230/A din 8.09.2008, Tribunalul Timișa respins ca nefondate apelurile formulate de inculpat și partea responsabilă civilmente.
Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate precum și în limitele art. 371.C.P.P. tribunalul a constată că prima instanță, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, în ceea ce privește latura penală a cauzei, a pronunțat o hotărâre nelegală, în condițiile în care pentru infracțiunea prev. de art. 79 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 13.Cod Penal i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 ani închisoare, iar pentru infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4.Cod Penal i-a aplicat acestuia tot o pedeapsă de 3 ani închisoare, pe care le-a contopit în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, față de care a făcut aplicarea prev. art. 81-83.Cod Penal și respectiv art. 71 alin. 2 si 5.Cod Penal
Având în vedere că sentința menționată a fost apelată doar de către inculpat iar în baza principiului neagravării situației inculpatului în propria sa cale de atac, s-a constatat imposibilitatea pronunțării unei soluții legale în apel.
În ceea ce privește motivul de apel al inculpatului vizând modificarea temeiului legal al condamnării și respectiv aplicarea art. 13.Cod Penal la încadrarea juridică a infracțiunii prev. de art. 79 alin. 1 din OUG 195/2002 mod. aceasta rezultă din dispozitivul și minuta sentinței apelate.
În ceea ce privește motivul de apel vizând nepronunțarea de către prima instanță cu privire la părțile civile constituite în cauză, pentru suma de 3000 lei și respectiv pentru suma de 1000 lei, reprezentând daunele produse autoturismelor proprii, în legătură de cauzalitate cu infracțiunea săvârșită de către inculpat, s-a constatat că în condițiile în care cele două părți nu au în cauză și calitatea de părți vătămate ce necesită îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, acestea nu pot avea calitatea de părți civile în cauză, urmând ca pe calea acțiunii civile să își recupereze prejudiciul invocat.
În ceea ce privește apelul formulat de partea responsabilă civilmente SC SRL T, tribunalul a apreciat că acesta este în mod evident nefondat în raport cu probele testimoniale administrate în cursul cercetării judecătorești, din care rezultă că inculpatul, fără a avea un contract de muncă sau colaborare cu apelanta, desfășura activitatea de taximetrie, în fapt, în numele și pentru aceasta.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs partea responsabilă civilmente SC SRL T, recursul nefiind motivat.
Examinând decizia penală recurată, prin prisma motivelor de recurs din oficiu, instanța constată că recursul formulat de partea responsabilă civilmente SC SRL T este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Obiectul prezentului recurs vizează doar latura civilă a cauzei, deoarece, atât la prima instanță, cât și în cadrul apelului, aceasta a invocat lipsa calității sale de parte responsabilă civilmente, având în vedere lipsa raportului de prepușenie între SC SRL T și inculpatul.
Examinând din oficiu acest aspect, instanța apreciază că lipsa calității părții responsabile civilmente a SC SRL T, nu poate fi invocată, atâta timp cât inculpatul a efectuat serviciile de taximetrie, în fapt, în numele și pentru această societate, chiar dacă nu avea contract de muncă sau un contract de colaborare cu această societate comercială, fapt confirmat de declarațiile martorilor (fila 90 dos.) și (fila 92 dos.), care au precizat că inculpatul lucra pentru această societate, în calitate de șef de echipă, accidentul a fost anunțat prin stația radio dar și faptul că mulți dintre șoferii care lucrează, nu au încheiate contracte de muncă.
În aceste condiții, nu se poate invoca lipsa calității de parte responsabilă civilmente, în condițiile în care inculpatul a prestat serviciile de taximetrie în timpul programului de lucru, prestând o activitate specifică de taximetrie, în fapt, pentru și în numele SC SRL T, cu mașina acesteia, chiar dacă, oficial, nu a existat între inculpat și această societate, vreun contract de muncă sau de colaborare încheiat.
În motivele de apel formulate de către partea responsabilă civilmente, aceasta a arătat că nu cunoaște împrejurările în care inculpatul a ajuns în posesia cheilor autoturismului proprietatea firmei, și nici la volanul mașinii, fapt care întărește că în momentul accidentului de circulație, inculpatul se afla la volanul unei mașini proprietatea SC SRL
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că recursul formulat de către SC SRL T este nefondat și, în consecință, urmează a-l respinge.
Pentru că partea responsabilă civilmente se află în culpă procesuală, aceasta va fi obligată la plata sumei de 500 lei către partea civilă, conform chitanței depusă la dosarul cauzei de apărătorul ales al acesteia, reprezentând onorariu avocațial.
Văzând și disp. art. 192 al.2 Cpp,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, recursul formulat de partea responsabilă civilmente SC SRL T împotriva deciziei penale nr. 230/A/8.09.2008 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 al.2 și 193 Cpp obligă partea responsabilă civilmente - recurentă la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat și la 500 lei cheltuieli judiciare față de partea civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din, 03.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - G -
GREFIER
- -
Red. /19.11.08
Tehnored. 2 ex./19.11.08
PI. - - Jud.
-; - Trib.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky
