Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 1116/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - Art.184 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR.1116

Ședința publică de la 12 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Ștefan Făurar

- - JUDECĂTOR 3: Gheorghe Vintilă

G - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpatul, asigurătorul SC SA - Sucursala M, partea vătămată și partea responsabilă civilmente SC SA DTS, împotriva deciziei penale nr.94 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales, partea civilă, asistat de avocat, apărător ales, lipsind asigurătorul SC SA - Sucursala M, partea responsabilă civilmente SC SA DTS și partea responsabilă civilmente SC SA

Procedura completă.

Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat, pentru recurentul - parte civilă, solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată în apel sub aspectul modalității de rezolvare a laturii civile și să se dispună majorarea daunelor morale la 100.000 lei la care a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente Dr. Tr. S și alături de asigurătorul - Sucursala

Același apărător, solicită să se dispună respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de inculpat, asigurător și partea responsabilă civilmente.

Avocat, pentru recurentul - inculpat, solicită să se pronunțe admiterea recursului declarat de acesta, să se caseze decizia și să se mențină sentința instanței de fond.

În ceea ce privește recursurile declarate de asigurător și partea responsabilă civilmente, acestea urmează să fie admise, întrucât sunt favorabile inculpatului.

Avocat, pentru recurentul parte civilă, solicită să se pronunțe respingerea recursului declarat de inculpat, ca fiind nefondat, cu obligarea acestuia la plata sumei de 1785 lei, reprezentând onorariu pentru avocat.

Procurorul solicită să se pronunțe respingerea recursurilor declarate de parte civilă, de inculpat, de partea responsabilă civilmente și asigurător, ca fiind nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Recurentul - inculpat, având cuvântul, reiterează concluziile apărătorului său, declarând că lasă soluția la apreciere.

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința menționată nr.32 din 6 martie 2008, Judecătoria Filiași, în baza art. 184 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art.74 alin. 1 lit. a și Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului - fiul lui G și, născut la data de 18.09.1974 în DTS, jud. cu același domiciliu,-,. 1,. B,.24, studii 12 clase, fără ocupație, căsătorit, doi copii minori, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1000 lei amendă penală.

În baza art. 81 - 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei stabilind un termen de încercare de 1 an pentru inculpat și a aplicat dispozițiile art. 83 Cod penal.

S-a luat act că Spitalul Clinic de Urgență nr. 1 C nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

S-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile și a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA Dr.Tr. S și asiguratorul SC Dr. Tr. S să-i plătească părții civile suma de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri morale și suma de 8426 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

S-a respins acțiunea civilă față de SC SA C reținând că nu are calitate de parte responsabilă civilmente.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA Dr. Tr. S la cheltuieli judiciare către de stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt că, la data de 16.12.2005, pe timp de noapte, inculpatul în calitate de șofer angajatal SC SA Dr. Tr. S și în beneficiul SC SA C, a avut de efectuat un ultim transport cu un ansamblu de vehicule cu gabarit depășit pentru a aduce în zona orașului F la o bază de lucru un buldozer.

Pentru descărcarea utilajului era necesar ca trailerul să pătrundă cu spatele pe un drum lateral secundar cu o lățime și lungime aproximativ egală cu cea a remorcii vehiculului, drum aflat în partea a sensului demers către orașul F din direcția

Pentru efectuarea respectivei manevre conducătorul auto inculpat în cauza de față, a obturat pentru câteva secunde ambele sensuri de mers ale DE 70, moment în care din sens contrar s-a apropiat cu viteză mare autoturismul marca OPEL VECTRA condus de către partea vătămată.

Instanța a reținut că inculpatul a observat vehiculul care se apropia de la o distanță de câteva sute de metri, însă i-a făcut semnale luminoase intermitente cu farurile capului tractor aflat în continuare pe direcția de mers spre F după ce autoturismul a parcurs o anumită distanță, întrucât a observat că acesta nu a redus viteza de deplasare pentru a evita impactul cu obstacolul ce se afla în calea sa.

Cu toate acestea, autoturismul OPEL VECTRA a acroșat remorca trailerului, iar conducătorul auto a suferit în urma impactului leziuni pentru a căror vindecare i-au fost necesare pese 100 de zile de îngrijiri medicale.

Instanța a apreciat că vinovăția ce trebuie reținută sarcina conducătorului auto este de 60 % față de 40 % care ar putea constitui gradul culpei inculpatului în producerea evenimentului rutier.

La individualizarea pedepsei, s-a ținut seama de conduita manifestată de către inculpat atât înainte desăvârșirea infracțiunii, cât și după comiterea acesteia, de atitudinea procesuală sinceră, de modalitatea concretă în care a fost săvârșită fapta de culpa concurentă a părții vătămate, iar în raport de criteriile de individualizare, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.000 lei a cărei executare să fie suspendată condiționat în condițiile art. 81 și 82 Cod penal, în condițiile art.83 Cod penal.

Prin cererea de constituire de parte civilă formulată în cauză și precizată pe parcursul desfășurării procesului penal la mai multe termene, ultima precizare fiind efectuată la termenul din 28.02.2008 ( fila 242 la dosar ), partea vătămată a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu asiguratorul SC SA Dr. Tr. S și partea responsabilă civilmente SC SA a sumei de 100.000 de lei despăgubiri morale și a daunelor materiale constând în cheltuielile efectuate cu spitalizarea și tratamentul necesar recuperării sale, în perioada de timp scursă de la accident și până în prezent.

Din totalul daunelor materiale solicitate inițial, conform cererii depuse la fila nr. 124 la dosar, partea civilă a menționat că toate cheltuielile efectuate până la data de 25.07.2007 au fost achitate de societatea de asigurări, pretenția sa împotriva inculpatului și a părții responsabile civilmente având ca obiect numai cheltuielile ulterioare, așa cum au fost acestea dovedite cu înscrisurile depuse la dosar și care sunt în cuantum total de 21.065 lei.

Societatea de asigurare a depus la dosar o cerere intitulată "precizare" prin care a menționat că a deschis trei dosare de daune ca urmare a evenimentului rutier din dat de 16.12.2005 plătindu-i părții vătămate și societății pe care o administrează, SC SRL suma totală de 101.860,84 lei.

Plățile au reprezentat cheltuielile de spitalizare și cu medicația efectuată de către partea civilă, cheltuielile pentru repararea autoturismului, societatea de asigurare apreciind că în baza Legii nr.136/1995, a achitat pe cale amiabilă toate drepturile ce se cuveneau persoanei păgubite în baza contractului de asigurare obligatorie, partea civilă însă și dând o declarație că nu mai are pretenții materiale de la asigurator și că va restitui suma proporțională gradului de culpă ce s-ar putea reține în sarcina sa, dacă se va avea în vedere o asemenea ipoteză.

Societatea de asigurare pentru răspundere civil este ținută potrivit disp. legale care reglementează activitatea sa, să răspundă pentru acoperirea prejudiciului material și moral în limita dovezilor prezentate de către solicitant și în limita sumelor maxime stabilite prin norme.

Prin urmare, dacă partea civilă a făcut dovada unui prejudiciu material peste suma pe care societatea de asigurare a achitat-o anterior, independent de înțelegerile existente între partea civilă și această societate de asigurare, ea va răspunde în continuare, în baza Legii nr. 136/1995 pentru repararea prejudiciului.

In ipoteza în care apreciază că plățile efectuate sunt peste gradul de culpă ce se poate reține în sarcina asiguratului, are deschisă acțiunea separată în recuperarea sumelor astfel plătite de la partea civilă.

Daunele materiale dovedite în cauză de către partea civilă, suferite după luna iulie 2007 când societatea de asigurare a plătit toate sumele acumulate din internări și tratamente medicale sunt în cuantum de 21065 lei însă, cum 60 % din această sumă este în sarcina părții civile, proporțional cu gradul de culpă reținut, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA și cu asiguratorul, numai la plata sumei de 8426 lei.

Daunele morale solicitate în cuantum de 100.000 lei sunt nejustificat de mari, chiar și în condițiile în care numărul de zile de spitalizare este de peste 100, instanța de fond apreciind că suma de 25.000 lei ar reprezenta acoperire integrală a prejudiciului moral suportat de către partea civilă.

Cum gradul de culpă reținut în sarcina inculpatului și a părții civile trebuie avut în vedere și în acest caz ca și criteriu de determinare a întinderii obligației de plată, în sarcina inculpatului și a obligațiilor solidar va fi pusă numai suma de 10.000 lei daune morale, respectiv 40% din suma de 250. milioane pe care instanța de fond a apreciat-o ca suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral.

In cauză a fost introdusă la cererea SC SRL în calitate de parte responsabilă civilmente și SC SA C întrucât angajatorul inculpatului a arătat că a închiriat autotrailerul societății menționate cu tot cu personalul de deservire și că la data de 16.12.2005 inculpatul lucra în interesul societății din C, aflându-se sub comanda acesteia.

Dovada contractului menționat din care să rezulte închirierea autotrailerului cu tot cu personalul de deservire nu a fost a fost produsă în cauză, niciuna dintre cele două societăți nefiind în măsură să prezinte înscrisuri pe baza cărora să se contureze temeinicia cererii SC SRL.

S-a reținut că în aceste condiții, calitate de persoană responsabilă civilmente nu poate avea SC SA ci numai SC SRL ca angajator al inculpatului, infracțiunea fiind săvârșită în timpul serviciului și în legătură cu serviciul.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel partea civilă, asiguratorul SC SA - Sucursala M și partea responsabilă civilmente SC SA Dr.Tr.S.

În apelul declarat, partea civilă a solicitat desființarea în parte a hotărârii instanței de fond, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii civile prin obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabil civilmente SC SA și asiguratorul SC SA la plata sumei de 100.000 lei daune morale, suma de 21.065 lei despăgubiri materiale solicitate în fața primei instanțe precum și suma de 3149,46 lei daune materiale intervenite după pronunțarea hotărârii primei instanțe și în legătură de cauzalitate cu evenimentul rutier din data de 16.12.2005 cauzat de inculpat.

În dezvoltarea motivelor de apel depuse la dosar, (fila 69) și concluziile scrise a arătat în esență, că în mod eronat a concluzionat prima instanță că la producerea accidentului de circulație ar fi avut o culpă mai mare decât inculpatul, probatoriul administrat și dinamica producerii accidentului reținând de fapt că inculpatul este singurul vinovat, ca atare trebuie admisă în totalitate acțiunea civilă formulată.

Se face referire la raportul de expertiză tehnică din care rezultă că sistemul de iluminare și semnalizare a autotractorului care nu corespundea din punct de vedere tehnic, faptul că lămpile laterale nu funcționau, în acest sens fiind și adresa nr. 198/10.11.2008 emisă de SA Dr.Tr.S apoi, inculpatul nu și-a luat măsuri minime de prevenire a accidentului( capul tractor nu era dotat cu girofar, nu a folosit triunghiuri reflectorizante, nu a fost dirijat de persoane îmbrăcate cu veste reflectorizante ), a efectuat în aceste condiții pe timp de noapte manevra de mers înapoi iar conform ultimei declarații a inculpatului avea o vizibilitate de aproximativ 300- 400metri.

În ceea ce privește culpa sa reținută de către prima instanță, criticile formulate vizează lipsa oricărui probatoriu că el ar fi avut o viteză mult mai mare decât cea precizată în raportul de expertiză, apoi nu a putut evita impactul întrucât autotrailerul nu acea semnale luminoase și a mers cu faza de întâlnire considerând că autotractorul circulă către F.

Cu privire la soluționarea acțiuni civile a arătat că în urma accidentului rutier a stat în comă 4-5 zile, a suferit peste 15 intervenții chirurgicale la C și B, timp de 8 luni a fost imobilizat la pat și în prezent se deplasează cu ajutorul unei cârje, fiind în continuare necesare noi intervenții chirurgicale, în perioada imobilizării sale, sotia sa era gravidă existând riscul să piardă sarcina datorită stresului provocat, întreaga sa familie având de suferit din cauza acestui accident.

În apelul declarat, SC SA a solicitat modificarea hotărârii în sensul obligării în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor pe SC SA C, apreciind că această din urmă societate este persoană responsabila civilmente în cauză în calitate de comitent pentru fapta prepusului și funcțiile incredintate.

În dezvoltarea motivelor de apel depuse la dosar ( fila 16) și concluziile scrise, s-a arătat că această societate era asigurată la SC SA ca atare răspunderea pentru daunele cauzate în cazul accidentelor de circulație aparține asiguratorului de răspundere civilă și inculpatului.

Pe de altă parte, s-a invocat că la data de 16.12.2005 societatea închiriase utilajul împreună cu deserventul ( conducătorul auto ) SC SA pentru a efectua transportarea a cinci buldozere conform comenzii scrise și facturii fiscale depuse la dosar ca atare, acestei din urmă societăți, îi revenea autoritatea de a da instrucțiuni și directive celui care îndeplinea atribuțiile încredințate, de a-i supraveghea, îndruma și controla activitatea desfășurată.

În apelul declarat, asiguratorul SC SA - Sucursala Mas olicitat desființarea pe latură civilă a sentinței penale în sensul înlăturării obligației de despagubire a asiguratorului.

În dezvoltarea motivelor de apel depuse la dosar ( fila 32) a arătat că prima sentință a ignorat dispozițiile legi speciale nr.136/1995 și a Normelor Metodologice de aplicare a acesteia,conform ordinului 3108/2004 al Comisiei de supraveghere a Asiguratorilor, plafonul maxim în limita căruia asiguratorul răspunde pentru prejudiciile produse în anul 2005 fiind de 100 000 lei pentru fiecare persoană accidentată dar nu mai mult de 500 000 lei limită în care sunt incluse și prejudiciile fără caracter patrimonial, plafon care în speță a fost depasit. Al doilea motiv de apel invocat privește principiul disponibilității acțiunii civile, în speță partea civilă renunțând la această acțiune în declarația scrisă din 23.08. 2007.

Prin decizia penală nr.94 din 18 martie 2009, Tribunalul Dolj, a respins ca nefondat apelul declarat de partea responsabil civilmente SC SA Dr. Tr.

S-au admis apelurile declarate de partea civilă și asiguratorul SC SA - Sucursala M, s-a desființat în parte sentința penală în ceea ce privește soluționarea laturii civile și rejudecând;

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente SC Dr. Tr. și alături asiguratorul SC SA Dr.Tr.S, aceasta din urmă în limita plafonului maxim legal, la plata sumelor de 12107,23 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 20 000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile apelante.

S-a constatat că asiguratorul SC SA Dr.Tr.S a achitat în baza contractului de asigurare obligatorie nr. - suma de 101.860,84 lei părții civile și SC SRL Dr.Tr.S.

S-au menținut restul dispozițiile sentinței penale apelate.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente și alături asiguratorul la plata sumei de 1785 lei cheltuieli judiciare în favoarea părții civile.

A fost obligată apelanta SC SA la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 150 lei, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpatul, asigurătorul SC SA - Sucursala M, partea civilă și partea responsabilă civilmente SC SA DTS.

Prin recursul declarat, partea civilă a criticat hotărârea pronunțată în apel sub aspectul laturii civile, susținând că daunele morale nu au fost corect apreciate, acestea trebuiau apreciate la suma de 100.000 lei.

În motivele de recurs formulate de inculpatul, a arătat că în mod greșit instanța de apel a reținut că are o culpă egală cu cea a părții civile, deși culpa acesteia din urmă este mai mare, astfel că daunele morale trebuiau să fie acordate într-o sumă mai mică.

Asiguratorul - Sucursala M, prin recursul declarat critică sentința sub aspectul laturii civile, învederând că și-a îndeplinit pe cale amiabilă toate obligațiile ce decurg din contractul de asigurare, astfel că nu mai trebuia obligată, alături de inculpat și partea responsabilă civilmente, la daune morale.

Partea responsabilă civilmente DTSa susținut că în mod greșit a fost obligată la daune morale și despăgubiri civile, alături de inculpat și asigurător, deși răspunderea pentru acestea aparține, în exclusivitate, asigurătorului.

Recursul declarat de partea civilă este întemeiat, iar recursurile formulate de asigurătorul - Sucursala M, partea civilă Dr. Tr. S și inculpatul, sunt nefondate.

La stabilirea cuantumului daunelor morale la care era îndreptățit inculpatul, avându-se în vedere numărul de zile îngrijiri medicale acordate și suferințele fizice îndurate de partea civilă, acestea trebuiau apreciate la suma de 100.000 lei și reținându-se culpa comună cu inculpatul, astfel că acesta din urmă trebuia obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente și asigurător la suma de 50.000 lei.

În mod corect asigurătorul, cât și partea responsabilă civilmente au fost obligați la plata daunelor morale, alături de inculpat, partea responsabilă civilmente în baza contractului de asigurare, iar asigurătorul în baza poliței de asigurare.

Față de considerentele mai sus arătate, urmează să se pronunțe admiterea recursului declarat de partea civilă, să se caseze decizia sub aspectul modului de rezolvare a laturii civile și să se majoreze la 50.000 lei despăgubiri pentru daune morale, la care a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Dr. Tr. S și alături de asigurătorul - Sucursala M, menținându-se restul dispozițiilor deciziei. Se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpat, asigurător și partea responsabilă civilmente.

Vor fi obligați recurenții inculpat, asigurător și parte responsabilă civilmente, la plata a câte 20 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului și 1.785 lei cheltuieli judiciare inculpatul față de partea civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat partea civilă, împotriva deciziei penale nr.94 din 18 martie 1009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.

Casează decizia sub aspectul modului de rezolvare a laturii civile.

Majorează la 50.000 lei despăgubirile pentru daune morale la care a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA DTS și alături de asigurătorul SC SA Sucursala

Menține restul dispozițiilor deciziei.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul, asigurătorul SC SA - Sucursala M și partea responsabilă civilmente SC SA DTS.

Obligă inculpatul, asigurătorul SC SA Sucursala M și partea responsabilă civilmente SC SA DTS, la câte 20 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului, plus 1.785 lei, inculpatul față de partea civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 noiembrie 2009.

- - - - G -

Grefier,

Red.jud.SF

PS ()/3 ex.

Președinte:Constantin Mereanu
Judecători:Constantin Mereanu, Ștefan Făurar, Gheorghe Vintilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 1116/2009. Curtea de Apel Craiova