Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 12/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr. 12 /R/2009
Ședința publică din 22 ianuarie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Soane Laura
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale formulate de părțile civile recurente - domiciliat în O-/A, județul B și N - domiciliată în O- jud. B, împotriva deciziei penale nr. 231/A din 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, care menține în totalitate sentința penală nr.153 din 8 februarie 2008 Judecătoriei Oradea, privind pe inculpatul intimat - domiciliat în O,-, -. 18, Județ B, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, fapte prevăzută și pedepsite de art.184 al.2 și 4 Cod penal, art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, de conducere a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 și de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, faptă prevăzută și pedepsită de art.81 alin.1 din OUG nr.195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă partea civilă recurentă, asistată de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.24/2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet de avocat, partea civilă recurentă, asistată de avocat A, în baza împuternicirii avocațiale nr.50/2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet de avocat, inculpatul intimat, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 21.01.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet de avocat, lipsă fiind intimatul terț asigurator
Ministerul Publiceste reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta părții civile recurente - avocat susține recursul, solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârilor recurate, în sensul de a se dispune majorarea cuantumului daunelor morale acordate de instanța de fond până la limita solicitată în constituirea de parte civilă și acordarea unei rente viagere în cuantum de 50 euro/lună. Apreciază că daunele morale în cuantum de 8.000 lei acordate de către instanță sunt derizorii, în raport cu trauma fizică și psihică suferite de către partea civilă, de numărul de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, suferind intervenții chirurgicale, precum și de împrejurarea că în urma acestor leziuni partea civilă a rămas cu o funcționalitate a piciorului drept diminuată. În ce privește renta viageră în cuantum de 50 euro/lună solicitată arată că în urma acestui accident de circulație capacitatea de funcționare a piciorului drept s-a diminuat în proporție de 50%, fiindu-i diminuate și șansele de angajare.
Reprezentanta părții civile recurente - avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârilor recurate, cu privire doar la latura civilă a cauzei, în sensul de a se dispune majorarea cuantumului daunelor morale părții civile. Consideră că față de leziunile suferite de partea civilă în urma accidentului de circulație provocat din culpa exclusivă a inculpatului, de numărul de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare - 70 zile, daunele morale acordate de instanța de fond sunt mici și se impune majorarea acestora.
Apărătorul inculpatului intimat arată că nu se opune admiterii recursurilor declarate de părțile civile, că nu a contestat despăgubirile civile acordate de instanță și în măsura în care instanța de recurs va aprecia că sunt justificate cererile de majorare a daunelor morale solicitate de părțile civile, nu se opune admiterii acestora.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de admiterea a recursurilor declarate de cele două părți civile, apreciind că se impune majorarea daunelor morale acordate acestor părți civile de către prima instanță.
Inculpatul intimatavând ultimul cuvânt arată că achiesează celor invocate de apărătorul său.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 153/2008, pronunțată de Judecătoria Oradeas -a dispus în baza art. 184 al. 2 și 4 Cod penal condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, față de partea vătămată, la o pedeapsă de: 8 luni închisoare;
În baza art. 184 al.1 și 3 Cod penal fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, față de partea vătămată, la o pedeapsă de: 6 luni închisoare;
În baza art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 ( art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep.) a fost condamnat același inculpat, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, la o pedeapsă de:1 și 2 luni închisoare;
În baza art. 81 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 ( art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep.), a fost condamnat același inculpat, pentru comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, la o pedeapsă de 2 ani și 2 luni închisoare;
În baza art. 33 lit. a, b și art. 34 lit. b)Cod penal s-au contopit pedepsele, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni închisoare, astfel că inculpatul execută pedeapsa de:
2 ani și 6 luni închisoare
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.86/1 Cod penal, art.71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit conform art.86/2Cod penal.
În baza art. 359 Cod de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86/4 Cod penal privind revocarea suspendării.
În baza art.86/3 alin.1 lit.a)cod penala fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, care va verifica respectarea de către inculpat a măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86/3 alin.1 lit. b-d Cod penal, măsuri pe care le impune inculpatului.
În baza art. 14, 15 și 346 Cod de procedură penală raportat la art. 998, 999 cod civil a fost obligat inculpatul, alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurarea Românească - - Sucursala B, să plătească părții civile sumele de 4.391,17 lei despăgubiri materiale și 10.000 lei despăgubiri morale, iar părții civile sumele de 4.462 lei despăgubiri materiale și 8.000 lei despăgubiri morale.
S-au respins ca neîntemeiate restul despăgubirilor materiale și morale solicitate de părțile civile și.
S-a respins ca neîntemeiată cererea părții civile privind obligarea inculpatului la plata unei rente viagere.
În baza art. 14,15 și C.P.P. art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată prin nr.OUG 72/2006 a fost obligat inculpatul, alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurarea Românească- - Sucursala B, să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean B suma de 10.508,50 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și majorări de întârziere.
În baza art. 14,15 și C.P.P. art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată prin nr.OUG 72/2006 a fost obligat inculpatul, alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurarea Românească- - Sucursala B, să plătească părții civile Spitalul Clinic de Recuperare suma de 980 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și majorări de întârziere.
În baza art. 193 a C.P.P. fost obligat inculpatul alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurarea Românească- - Sucursala B, să plătească părții civile suma de 1.000 lei cheltuieli judiciare, iar părții civile suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei, va fi plătit din fondurile în contul Baroului B, conform delegației nr. 5082/13.09.2006.
În baza art. 191 alin. 1 pr.pen.a fost obligat inculpatul să plătească statului 560 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În seara zilei de 21.06.2005, în jurul orei 22.30, inculpatul conducea autoturismul VW Golf cu nr. de înmatriculare - pe str. - din O, iar la intersecția cu str. -, datorită vitezei foarte mari ( 100 km/) și lipsei de experiență în conducerea unui autoturism, nu a observat indicatorul cu semnificația "Stop", a intrat în intersecție și a acroșat autoturismul Audi cu nr. de înmatriculare -, condus regulamentar de către partea vătămată, pe str. -, care era drum prioritar, din direcția străzii - în direcția străzii Calea. În aceleași împrejurări autoturismul condus de inculpat a acroșat și autoturismul cu nr. de înmatriculare - condus regulamentar de partea vătămată tot pe str. -, dinspre Calea spre str. -.
Ca urmare a impactului, partea vătămată a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 70 de zile de îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală întocmit de SML B (filele 27-28 dosar ). Totodată, în urma aceluiași impact, partea vătămată a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare, inițial 40 de zile de îngrijiri medicale, iar ulterior, numărul de zile de îngrijiri medicale a fost majorat la 55 zile, conform raportului de expertiză medico-legală de la filele 166-168 dosar instanță.
După producerea accidentului, inculpatul a părăsit locul respectiv, aspect ce rezultă din coroborarea procesului verbal de cercetare la fața locului întocmit de IPJ B - Poliția Municipiului O la 21.06.2005, ora 22.45, din care rezultă "conducătorul autoturismului - nu se află la locul accidentului", cu declarația martorului Copil și cu procesul verbal de confruntare dintre martorul Copil și inculpatul. Inculpatul a motivat plecarea sa de la fața locului prin aceea că după accident și-a pierdut cunoștința, astfel că a fost dus de la fața locului de prietenii săi, la sediul Serviciului Poliției Rutiere, unde intenționa să dea o declarație, însă nu a putut da declarație în acea seara pentru că nu putea vorbi.
Instanța a reținut că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, după cum rezultă din adresa 10931/21.07.2005 emisă de IPJ B- Serviciul Poliției Rutiere.
Părțile vătămate au fost transportate ulterior accidentului la Secția Urgențe a Spitalului Clinic Județean O, având apoi numeroase internări consecutive.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a reținut că părtea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză inițial cu 15.000 euro, reprezentând despăgubiri civile, ulterior precizate la suma de 4.535 RON daune materiale și 50.000 RON daune morale. De asemenea partea vătămată s-a constituit parte civilă cu echivalentul în lei a sumei de 20.000 euro, precizate apoi la 30.000 lei daune materiale și 70.000 lei daune morale precum și la obligarea inculpatului la plata unei rente viagere de 50 euro pe lună.
Unitățile spitalicești, care au acordat asistență medicală părților civile după accident s-au constituit la rândul lor părți civile în cauză, conform deconturilor depuse la dosar.
Din coroborarea înscrisurilor depuse pentru dovedirea pretențiilor civile, cu declarațiile martorilor audiați pe latura civilă a cauzei, instanța a reținut următoarele:
Partea civilă a fost internat, în total, 41 de zile la Spitalul Clinic Județean O și la Spitalul de Recuperare din. Pe perioada spitalizării, după cum rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor G și, instanța a reținut că familia părții civile a suportat cheltuieli legate de alimentația suplimentară a acesteia, de 30 lei/zi, ceea ce înseamnă că pe cele 41 de zile de spitalizare s-au cheltuit cu alimentația suplimentară 1.230 lei. Din declarațiile acelorași martori instanța a reținut că familia părții civile făcea zilnic pe perioada spitalizării câte 2 drumuri cu taxiul de la domiciliu la spital, un drum costând în medie 7 lei, iar dus-întors 14 lei, ceea ce înseamnă că zilnic se cheltuia cu taxiul 28 lei. Cum partea civilă a fost internată la Spitalul Clinic Județean O prima dată 20 de zile, iar apoi 6 zile, a doua internare, rezultă 26 de zile de internare la acest spital, înmulțit cu 28 lei zilnic, rezultă 728 lei, cheltuieli cu taxiul, pe perioada spitalizării. Separat, martorii au declarat că și pe perioada spitalizării la Spitalul de Recuperare din, familia l-a vizitat zilnic pe, o cursă cu taxiul dus-întors fiind apreciată la 38 lei, din O până în (s-a apreciat că o cursă O- ar fi în jur de 19 lei). . cele 15 zile de spitalizare la acest spital cu 38 lei zilnic, cheltuieli cu taxiul dus-întors, rezultă încă 570 lei. Din depoziția acelorași martori instanța a reținut că în urma accidentului, partea civilă și-a distrus haine în valoare de 550 lei. Tot martorii au declarat că partea civilă și-a distrus în accident ochelarii, care valorează 398,50 lei, după cum rezultă și din bonul de comandă de la filele 137-138 dosar. La aceste cheltuieli evidențiate se mai adaugă cheltuieli dovedite cu înscrisuri, respectiv suma de 493,97 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor cumpărate de partea civilă și dovedite cu bonurile fiscale și rețetele depuse în copie la dosar, 47,30 lei taxă medico-legală, 280 lei taxă spitalizare, 50 lei taxă alcoolemie, 28,40 lei altă taxă medico-legală și 15 lei taxă consultație, toate rezultând din înscrisurile depuse la dosar. Instanța a apreciat că aceste cheltuieli au legătură cu accidentul de circulație din 21.06.2005. aceste sume rezultă că au fost dovedite cheltuieli evaluate la 4.391,17 lei, sumă care a reținut-o ca reprezentând despăgubiri civile.
Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă, instanța i-a acordat cu acest titlu suma de 10.000 lei, apreciind că reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral suferit de partea civilă, concretizat în suferințele fizice și psihice ulterioare accidentului, ținând seama totodată și de durata spitalizării și a zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare.
Referitor la partea civilă, instanța a reținut că aceasta a fost internată în total, prin însumarea celor 3 perioade de spitalizare, o perioadă de 31 de zile, însă, partea civilă a solicitat a se calcula aceste cheltuieli doar pentru 29 de zile, astfel că, potrivit principiului disponibilității acțiunii civile, instanța se va raporta la 29 de zile de spitalizare pentru a calcula despăgubirile ( a se vedea fila 64 dosar instanță). În acest sens, din coroborarea declarațiilor martorilor și, instanța a reținut că familia părții civile a avut cheltuieli cu alimentația suplimentară a părții civile de 30 de lei/zi, ducându-i-se zilnic mâncare. A rezultat că, pe durata celor 29 de zile de spitalizare s-au făcut cheltuieli cu alimentația de 870 lei. Aceeași martori susțin că familia părții civile o vizita zilnic la spital, deplasându-se cu taxiul, iar o cursă 7 lei, ceea ce înseamnă că pe 29 de zile s-au cheltuiei 203 lei. S-a mai reținut de către instanță că pe perioada spitalizării partea civilă și-a angajat o femeie pentru a-i îngriji copilul, femeie pe care a plătit-o cu 25 de lei/zi, rezultând cheltuieli sub acest aspect de 725 lei. Tot martorii au mai susținut că partea civilă a fost nevoită, după ce a fost externată, să angajeze o femeie pentru a-i face menajul, ea având piciorul imobilizat, perioada în discuție fiind de 60 de zile, respectiv de 2 luni, după cum declară martorii, iar pentru fiecare zi, femeia a fost plătită cu 15 lei. Rezultă așadar cheltuieli de 900 de lei în acest sens. Martorii mai declară că partea civilă a avut cheltuieli de circa 300 de lei cu diferite deplasări ulterioare accidentului, precum și 250 lei reprezentând contravaloarea hainelor distruse în accidentul de circulație. La toate aceste cheltuieli se mai adaugă ca fiind dovedite prin înscrisuri, 500 lei cheltuieli cu medicamentele, conform bonurilor fiscale și rețetelor depuse la dosar în copie, apoi 85 lei taxă consultație medicală la Policlinica, 16 lei taxă alcoolemie, 63 lei altă taxă expertiză medico-legală (filele 128-133, 165 dosar instanță). Însumând toate aceste cheltuieli, a rezultat suma de 3.912 lei, la care se adaugă suma de 550 lei reprezentând costuri investigații medicale la Policlinica, conform chitanței de la fila 133. În consecință, instanța a considerat că s-au dovedit despăgubiri civile în sumă de 4.462 lei.
Cu privire la despăgubirile reprezentând contravaloarea autoturismului distrus în accidentul de circulație și pe care partea civilă l-a evaluat la 3.500 lei, instanța nu le-a acordat întrucât, potrivit adresei nr.719/14.01.2008 a asigurătorului SA - Sucursala O, au fost plătite părții civile contravaloarea avariilor produse autoturismului 1300 cu nr. -, în cuantum de 1.451 lei. Referitor la problema rentei viagere cerute de partea civilă, instanța apreciază că o astfel de rentă nu se justifică întrucât, potrivit raportului de expertiză medico-legală din 5.10.2007, întocmit de SML B și potrivit opiniei medicului expert din cadrul Oficiului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă B, partea civilă nu a rămas cu infirmitate fizică cu caracter permanent, având capacitatea de muncă ușor diminuată, fără a se încadra însă în vreun grad de invaliditate.
Instanța a acordat părții civile daune morale în cuantum de 8.000 lei, sumă considerată și în acest caz că reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral suferit de această parte civilă, în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, durata spitalizării și numărul total al zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare.
În consecință, în soluționarea acțiunii civile, instanța în baza art. 14, 15 și 346 raportat C.P.P. la art. 998, 999 cod civil a obligat inculpatul, alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurarea Românească- - Sucursala B, să plătească părții civile sumele de 4.391,17 lei despăgubiri materiale și 10.000 lei despăgubiri morale, iar părții civile sumele de 4.462 lei despăgubiri materiale și 8.000 lei despăgubiri morale.
Totodată, a respins ca neîntemeiate restul despăgubirilor materiale și morale solicitate de părțile civile și, urmând să respingă ca neîntemeiată cererea părții civile privind obligarea inculpatului la plata unei rente viagere.
Cu privire la cheltuielile de spitalizare, ținând seama de internările succesive ale celor două părți civile și în raport de constituirile de parte civilă depuse de unitățile spitalicești, instanța, în baza art. 14,15 și C.P.P. art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată prin nr.OUG 72/2006 a obligat inculpatul, alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurarea Românească- - Sucursala B, să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean B suma de 10.508,50 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și majorări de întârziere. Această sumă a rezultat din adunarea cheltuielilor de spitalizare pentru ambele părți civile la Spitalul Clinic Județean O, inclusiv cu privire la internarea numitei, fiica părții civile, care a fost și ea internată în perioada 22-27.06.2005 la Spitalul Clinic Județean S-a apreciat că și această internare are legătură de cauzalitate cu accidentul de circulație în discuție, chiar dacă nu a avut calitate de parte vătămată în cauză. Referitor la ultima constituire de parte civilă a Spitalului Clinic Județean de Urgență O- adresa nr.19842/3.12.2007 (filele 192-194 dosar), cu privire la internarea părții civile, în perioada 23.04-25.04.2007, instanța, ținând seama de decontul de cheltuieli anexat și de calculul majorărilor de întârziere, a acordat suma totală de 431,50 lei și nu 1.656,50 lei cum rezultă din constituirea de parte civilă și care nu este evidențiată în deconturile de cheltuieli, fiind probabil o eroare de calcul.
S-au mai evidențiat, separat, cheltuielile de spitalizare la Spitalul de Recuperare în sumă de 980 lei, pentru partea civilă. În consecință, în baza art. 14,15 și C.P.P. art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată prin nr.OUG 72/2006 instanța l-a obligat pe inculpat, alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurarea Românească- - Sucursala B, să plătească părții civile Spitalul Clinic de Recuperare suma de 980 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și majorări de întârziere.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal au formulat apel părțile civile și solicitând admiterea acestuia și pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice în cauză.
În esență partea vătămată solicită majorarea daunelor morale acordate de instanță de fond până la limita solicitată în constituirea de parte civilă, învocând în motivare, faptul că victima a avut mai multe internări datorită traumatismelor craniene suferite în urma accidentului, de altfel a stat o perioadă de timp în comă și în prezent suferă având constant amețeli.
Partea vătămată solicită în apelul declarat majorarea daunelor morale la cuantumul precizat în fața instanței de fond, precum și acordarea rentei viagere de 50 euro/lună. În motivare se arată că victima a suferit un număr de 3 intervenții chirurgicale și se mai impune efectuarea unei noi intervenții în viitor, pe de altă parte cicatricile rămase în urma evenimentului rutier îi aduc grave prejudicii estetice.
Prin decizia penală nr.231/A din 6 octombrie 2008, Tribunalul Bihorarespins ca nefondate apelurile penale declarate de părțile civile și N împotriva sentinței penale nr. 153 din 08.02.2008, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a menținut-o în totalitate, obligând pe apelanți să plătească statului suma de câte 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a reținut că, riticile părților civile referitoare la cuantumul daunelor morale acordate și la respingerea cererii de acordare a rentei viagere sunt nefondate.
Prin constituirea de parte civilă formulată, conform art. 15 Cod de procedură penală partea vătămată a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 4535 Ron daune materiale și 50.000 RON daune morale, iar partea vătămată a solicitat 30.000 RON daune materiale, 70.000 RON daune morale precum și o rentă lunară de 50 euro cu titlu de despăgubiri juridice.
Instanța de fond a acordat daune materiale în cuantum de 4.391,7 RON despăgubiri materiale în favoarea părții civile respectiv 4.462 lei în favoarea părții civile justificate cu înscrisurile depuse la dosar și probele testimoniale administrate în cauză.
Cât privesc daunele morale, sumele acordate sunt de 10.000 lei pentru partea civilă respectiv 8.000 lei pentru partea civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 14 Cod de procedură penală răspunderea civilă în cauzele penale este atrasă numai în limitele consecințelor păgubitoare ale faptelor autorului și numai în măsura în care prejudiciul a fost provocat de acesta.
În speță, s-a dovedit că urmare a conducerii inprudente a autovehiculului de către inculpat (nefiind de altfel posesor al permisului de conducere) s-au cauzat leziuni părților civile. Cât privește repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, acesta trebuie să asigure celui vătămat acoperirea integrală a daunelor suferite, restabilindu-se astfel situația anterioară faptei prejudiciabile.
Urmările de ordin moral au fost verificate judicios de către instanța de fond ținând seama de numărul zilelor de îngrijiri medicale (70 în cazul părții civile respectiv 55 zile în ce o privește pe partea civilă ), suferințele la care au fost supuse victimele urmare a accidentului de circulație, operațiile la care au fost supuse și alte consecințe negative asupra vieții și sănătății acestora.
Prin acordarea despăgubirilor civile cu titlu de daune materiale și morale în cuantumul stabilit de către instanța de fond tribunalul apreciază că s-a făcut o justă și integrală reparație a daunelor suferite de către victimele accidentului, nefiind necesară reformarea hotărârii primei instanțe.
Referitor la prestația periodică solicitată de partea civilă, în mod judicios instanța de fond a respins această cerere.
Prestația periodică are menirea de a acoperi prejudiciul cauzat victimei prin lipsirea acesteia de posibilitatea de a obține lunar aceleași venituri pe care le-a obținut anterior intervenirii incapacității de muncă.
Pentru acordarea unei rente lunare instanța trebuie să aibă la dosarul cauzei acte medicale din care să rezulte în mod indubitabil că victima nu are capacitate de muncă ori se încadrează într-un grad de invaliditate.
În cauza dedusă judecății experții au apreciat (filele 157, 168 dosar) că afecțiunile părții civile nu se încadrează în grad de invaliditate, iar sus-numita nu a rămas cu infirmitate fizică cu caracter permanent. Prin urmare, instanța de fond, în mod judicioas, a constatat că nu are niuci un temei pentru acordarea unei sume de bani cu titlu de rentă lunară de la data accidentului.
S-a mai menționat că la dezbaterea pe fond a apelurilor poziția inculpatului a fost aceea că nu se opune la majorarea daunelor morale în măsura în care instanța găsește întemeiată această cerere.
Față de această susținere s-a reținut că poziția inculpatului nu poate echivala cu o convenție a părților asupra soluționării laturii civile nefiind vorba de o manifestare de voință pur și simplu ci de una condiționată, condiția fiind aceea ca instanța să stabilească caracterul fondat de majorare a despăgubirilor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs părțile civile și, ambele solicitând admiterea recursului, casarea și modificarea hotărârilor atacate în sensul majorării daunelor morale, iar partea civilă și acordarea rentei viagere în sumă de 50 euro/lună.
Părțile civile recurente au susținut că în urma accidentului de circulație provocat din culpa exclusivă a inculpatului, li s-au cauzat vătămări corporale de 70 zile îngrijiri medicale -, respectiv 55 zile îngrijiri medicale -, iar instanța de fond nu a făcut o justă și integrală reparație a traumelor fizice și psihice suferite în urma accidentului, motiv pentru care se impune reformarea hotărârilor atacate. Partea civilă a invocat că renta viageră solicitată este justificată, întrucât în urma accidentului de circulație capacitatea de funcționare a piciorului drept s-a diminuat în proporție de 50 %.
Verificând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2 Cod de procedură penală și art.385/14 Cod de procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar recursurile declarate de părțile civile sunt neîntemeiate și, în consecință, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct.1 lit. b Cod de procedură penală vor fi respinse ca atare.
Criticile formulate de părțile civile nu se justifică.
În urma accidentului de circulație care a avut loc la data de 21 iunie 2005, în jurul orelor 22, 30, din culpa exclusivă a inculpatului intimat, care conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare -, la intersecția străzilor - cu -, cu o viteză de circa 100 km/oră, motiv pentru care a intrat în coliziune cu autoturismul condus de partea vătămată, care în urma impactului a acroșat autoturismul condus de către partea vătămată, a rezultat vătămarea corporală a celor două părți vătămate. Partea civilă a suferit leziuni vindecabile în 70 zile îngrijiri medicale ( 27- 28), iar partea civilă - 55 zile ( 166-168).
Instanța de fond, în mod corect, a stabilit vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 184 alin.1 și 3 Cod penal, respectiv art. 184 alin.2 și 4 Cod penal, iar sub aspectul laturii civile a cauzei l-a obligat pe acesta alături de terțul asigurator SA O la plata sumei de 4.391, 17 lei despăgubiri materiale și 10.000 lei despăgubiri morale în favoarea părții civile și 4.462 lei daune materiale și 8.000 lei daune morale pentru partea civile, respingând restul pretențiilor civile formulate de către acestea.
Părțile civile au contestat în fața instanțelor de control judiciar modul în care prima instanță a înțeles să soluționeze latura civilă a cauzei, respectiv neacordarea daunelor morale în cuantumul solicitat de către acestea.
Instanța de fond a acordat daunele morale în cuantumul mai sus menționat apreciind că aceste sume de bani reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral suferit de părțile civile, în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, durata spitalizării și numărul total al zilelor de îngrijiri medicale.
Partea civilă a susținut că acordarea sumei de 50.000 lei, cu titlu de daune morale ar constitui o reparație echitabilă. De asemenea, partea civilă a afirmat că suma de 70.000 lei este necesară pentru a acoperi suferințele sale, precum și suma de 50 euro /lună, cu titlu de rentă viageră.
Acordarea daunelor morale este justificată pentru fiecare parte civilă din cauză, astfel cum a apreciat și instanța de fond.
Sumele de bani care reprezintă daunele morale acordate părților civile trebuie să contribuie la reducerea compensatorie a suferinței fizice și psihice încercate de acestea prin vătămări, inclusiv prin restrângerea posibilităților de a duce o viață normală.
Din probele administrate în cauză se reține că victimele accidentului de circulație au fost internate în spital, au necesitat tratament recuperator, partea civilă a suferit intervenții chirurgicale, fiind supus unor suferințe fizice și psihice care este firesc să fie compensate financiar.
Având în vedere culpa exclusivă a inculpatului în producerea prejudiciului cauzat părților civile, traumele fizice și psihice suferite de către acestea, ținând însă seama și de împrejurarea că acestea pot desfășura activități normale specifice vârstei și intereselor lor, instanța de recurs apreciază că sumele de bani acordate acestora cu titlul de daune morale sunt necesare și suficiente, asigurând o reparație justă a suferințelor acestor părți civile.
este și cererea părții civile de acordarea rentei lunare față de actele medicale existente la dosarul cauzei ( 157,168), din care rezultă că aceasta în urma accidentului de circulație nu a rămas cu o infirmitate fizică cu caracter permanent.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit.b Cod de procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile penale formulate de către recurenți.
În temeiul prevederilor art. 192 alin.2 părțile civile recurente vor fi obligate să plătească statului suma de câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondate recursurile penale declarate de părțile civile și, împotriva deciziei penale nr.231/A din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 50 lei, fiecare, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
În concediu de odihnă,
Semnează președintele completului
Judecător
Red. dec. /27.01.2009
Jud. apel -
Jud. fond
Tehnored. AS/28.01.2009
2 ex.
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela
