Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 87/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PEN NR. 87
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 4 FEBRUARIE 2010
Complet format din:
PREȘEDINTE: Ioana Vorniceasa președinte secție
JUDECĂTORI: Ioana Vorniceasa, Monica Vadana Adrian Bogdan
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU reprezentat prin procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de ASOCIAȚIA FONDUL DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, împotriva deciziei penale nr. 386/A din 27.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a lipsit recurenta Asociația Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, intimatul-inculpat, intimata-parte vătămată și intimata-parte civilă Spitalul Județean de Urgență B - Secția Ortopedie.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul Parchetului, arată că nu are alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Parchetului, a solicitat respingerea recursului declarat de Asociația Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, ca nefondat. Consideră că dispozițiile art. 61 din Legea 136/1995, constituie temei legal prin care această Asociație, citată în calitate de asigurator, a fost obligată la plata despăgubirilor către partea civilă. Inculpatul nu avea asigurare obligatorie și datorită acestui aspect, a fost obligat să achite aceste despăgubiri. Totodată, solicită a de avea în vedere decizia nr. 29 din 16.11.2009 a din care rezultă că asiguratorul, în procesul penal, nu are calitate de parte responsabilă civilmente și ca atare nu poate fi obligat în solidar cu inculpatul.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr.1197/9.06.2009 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr- s-a dispus condamnarea inculpatului fiul lui și, născut la 17-05-1966 în mun. B, jud. B, cetățean român, domiciliat în mun. B-/A/31, jud. B, fără antecedente penale, CNP- -, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2, 4 Cod Penal la pedeapsa de 1 an închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 Cod Penal.
În temeiul art. 81 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În temeiul art. 82 Cod Penal s-a stabilit termen de încercare 3 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
S-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod Penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod Penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În temeiul art. 14, 346 Cod Procedură Penală raportat la art.998 cod civil și art. 50 alin. 1,art. 55 alin. 1 și art. 57 alin. 1 din Lg. 136/1995 cu modificările și completările ulterioare, a fost obligat asiguratorul Fondul de Protecție a Victimelor Străzii să plătească părții civile suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală s-a dispus plata din fondurile a sumei de 200 lei către av. cu titlu de onorariu avocat din oficiu.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 3401/P/2008 din 06.03.2008 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr- s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al.2,4 Cod Penal.
În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că în ziua de 04-06-2007, conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare - pe strada - din mun. Baa ccident-o pe partea vătămată pe trecerea de pietoni, accident în urma căruia partea vătămată a suferit vătămări ce au necesitat un nr. de 85-90 zile îngrijiri medicale
Din actele și lucrările dosarului instanța reține:
La data de 04.06.2007, organele de poliție au fost sesizate cu privire la producerea unui accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a unei persoane pe str. - din mun.
În urma cercetărilor efectuate, a rezultat faptul că la data de 04.06.2007, inculpatul se deplasa cu auto marca BMW cu nr. de înmatriculare - pe str.- din mun.B, iar în dreptul imobilului cu nr.65, nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate care traversa strada regulamentar, lovind-o cu partea față.
În urma accidentului, victima a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 85-90 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.2069/2007 emis de SML B.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că a lovit-o pe partea vătămată pe trecerea de pietoni, întrucât nu a observat indicatorul și aceasta a apărut brusc în fața mașinii.
Situația de fapt se probează cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, certificatul medico-legal nr.2069/2007 emis de SML B, declarațiile inculpatului, declarațiile părții vătămate.
Fapta inculpatului care, la data de 04.06.2007, deplasându-se la volanul autoturismului cu nr.- pe trecerea de pietoni, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 85-90 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.2,4 Cod penal.
La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere criteriile de
individualizare prevăzute de art. 72 Cod Penal și anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care a fost comisă, urmările produse persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale precum și atitudinea sinceră de recunoaștere și regret a faptei urmând să aplice inculpatului o pedeapsă privativă de libertate orientată spre minimul special prevăzut de lege.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate și văzînd că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, instanța în baza art. 81 Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților și a stabilit termen de încercare pentru inculpat în condițiile art. 82 Cod Penal.
În baza art. 359 Cod Procedură Penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod Penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în proces cu daune materiale și morale reprezentând cheltuieli efectuate pentru ameliorarea stării de sănătate, intervenții chirurgicale și pentru suferința psihică.
Partea vătămată nu a făcut dovada daunelor materiale, fiind doar simple afirmații urmând ca acestea să fie respinse.
Cu privire la acordarea daunelor morale instanța nu are o dovadă sau indiciu în ceea ce privește întinderea acestora, însă a acordat daune într-un cuantum rezonabil, fiind dovedit că partea vătămată a suferit un prejudiciu nepatrimonial, a necesitat pentru vindecare un număr ridicat de zile de îngrijiri medicale și suferă și în prezent ca urmare a accidentului, instanța a admis aceste daune în cuantum rezonabil și a obligat asiguratorul la plata acestor daune.
La data producerii accidentului autoturismul condus de către inculpat nu
avea încheiată poliță RCA motiv pentru care instanța având în vedere prevederileart. 61 din L 136/1995potrivit căruia "se constituie Fondul de protecție a victimelor străzii, în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum și de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule".
Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau decese, dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.
Fondul de protecție a victimelor străzii se va constitui, administra, utiliza și prelua, în condițiile normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
În caz de litigiu, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum și de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, se exercităîmpotriva administratorului Fondului de protecție a victimelor străzii, desemnat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor,în conformitate cu prevederile alin. 5.
De asemenea instanța a avut în vedere dispozițiile art. 611alin. 5 din Lg.136/1995 potrivit căruia,comisia de Supraveghere a Asigurărilor și administratorul fondului au legitimare procesuală activă, în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relație juridică cu fondurile prevăzute laart. 60și61, pentru obligațiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de către fonduri.
Având în vedere art. 1 din Ordinul nr. -/31-10-2006, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin care s-a stabilit că, administratorul fondului de protecție a victimelor străzii, este, începând cu data de 01-11-2006, în Asociația fondului de protecție a victimelor străzii, instanța a obligat pe acesta la plata despăgubirilor civile.
Împotriva sentinței penale a declarat apel apelanta Asociația Fondul de protecție a Victimelor Străzii și apelantul inculpat.
Prin decizia penală nr.386/ 27.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a respins ca nefondat apelul declarat de către inculpat, a fost admis apelul declarat de apelanta Asociația Fondul de protecție a Victimelor Străzii și a fost obligată, în calitate de garant al obligației de despăgubire a părții civile.
Pentru a pronunța această soluție, s-au reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 1197/09.06.2009, pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. 4020/2008 a fost condamnat inculpatul fiul lui și, născut la 17-05-1966 în mun. B, jud. B, cetățean român, domiciliat în mun. B-/A/31, jud. B, fără antecedente penale, CNP- -, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2, 4 Cod Penal la pedeapsa de 1 an închisoare.
S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 Cod Penal.
In temeiul art. 81 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În temeiul art. 82 Cod Penal s-a stabilit termen de încercare 3 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod Penal.
In temeiul art. 71 alin. 5 Cod Penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale. În temeiul art. 14, 346 Cod Procedură Penală raportat la art. 998 Cod civil și art. 50 alin. 1, art. 55 alin. 1 și art. 57 alin. 1 din Lg. 136/1995 cu modificările și completările ulterioare, a fost obligat asiguratorul, Fondul de Protecție a Victimelor Străzii să plătească părții civile suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 189 Cod Procedură Penală s-a dispus plata din fondurile a sumei de 200 lei către av. cu titlu de onorariu avocat din oficiu.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că la data de 04.06.2007, inculpatul se deplasa cu auto marca BMW cu nr. de înmatriculare - pe str.- din mun.B, iar în dreptul imobilului cu nr.65, nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate care traversa strada regulamentar, lovind-o cu partea față.
În urma accidentului, victima a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 85-90 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.2069/2007 emis de SML B.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că a lovit-o pe partea vătămată pe trecerea de pietoni, întrucât nu a observat indicatorul și aceasta a apărut brusc în fața mașinii.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în proces cu daune materiale și morale reprezentând cheltuieli efectuate pentru ameliorarea stării de sănătate,intervenții chirurgicale și pentru suferința psihică.
Partea vătămată nu a făcut dovada daunelor materiale, fiind doar simple afirmații urmând ca acestea să fie respinse.
Cu privire la acordarea daunelor morale instanța nu are o dovadă sau indiciu în ceea ce privește întinderea acestora, însă va acorda daune într-un cuantum rezonabil, fiind dovedit că partea vătămată suferit un prejudiciu nepatrimonial, a necesitat pentru vindecare un număr ridicat de zile de îngrijiri medicale și suferă și în prezent ca urmare a accidentului instanța urmând să admită aceste daune în cuantum rezonabil și să oblige asiguratorul la plata acestor daune.
La data producerii accidentului autoturismul condus de către inculpat nu avea încheiată poliță RCA motiv pentru care instanța având în vedere prevederileart. 61 din L 136/1995potrivit căruia "e constituie Fondul de protecție a victimelor străzii, în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum și de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule".
Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau decese, dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.
Fondul de protecție a victimelor străzii se va constitui, administra, utiliza și prelua, în condițiile normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
În caz de litigiu, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum și de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, se exercităîmpotriva administratorului Fondului de protecție a victimelor străzii, desemnat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor,în conformitate cu prevederile alin. 5.De asemenea instanța a avut în vedere dispozițiile art. 611alin. 5 din Lg. 136/1995 potrivit căruia,comisia de Supraveghere a Asigurărilor și administratorul fondului au legitimare procesuală activă, în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relație juridică cu fondurile prevăzute laart. 60și61, pentru obligațiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de către fonduri.
Având în vedere art. 1 din Ordinul nr. -/31-10-2006, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin care s-a stabilit că, administratorul fondului de protecție a victimelor străzii, este, începând cu data de 01-11-2006, în Asociația fondului de protecție a victimelor străzii, instanța a obligat pe acesta la plata despăgubirilor civile.
Asiguratorul, însă a criticat hotărârea deoarece în conformitate cu prevederile art. 11 din Normele puse în aplicare prin Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.127/2006, "Fondul are legitimitate procesuală pasivă, în calitate de garant al obligației de despăgubire".
Având în vedere prevederile art. 11 din Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.127/2006, în vigoare la data producerii accidentului, putem considera calitatea procesuală a Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, ca fiind una extraordinară, însă diferită față de cea a unui asigurător, prin faptul că dispozițiile legale de care s-a ținut seama (art. 54 alin. 4 și art. 57 din Legea nr. 136/1995) în Decizia nr. 1/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la calitatea de în cadrul procesului penal nu sunt aplicabile Fondului de Protecție a Victimelor Străzii.
Având în vedere că ul ( de răspundere civilă) acordă despăgubiri (în limitele legii), ca ultim plătitor (fără a beneficia de un drept în regres), în baza unui contract de asigurare și a unei prime de risc încasate, considerăm că poziția Fondului se diferențiază în mod clar față de cea a unui, între altele și sub aspectul dreptului de regres în raport de persoana vinovată de producerea accidentului. În acest sens, conform prevederilor art. 13 din Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.127/2006 (în vigoare la data producerii accidentului), Fondul are un drept de regres, după plata despăgubirii, atât împotriva persoanelor vinovate de producerea accidentului, precum și a ului de răspundere civilă, dacă ulterior efectuării plății despăgubirii, se dovedește că autovehiculul condus de persoana vinovată era asigurat RCA sau Carte, la data producerii accidentului. - mult, plata făcută de persoana vinovată pentru producerea accidentului, stinge obligația fără a da acesteia un drept de regres față de Fond, acesta având în raport de persoana vinovată calitatea de fidejusor.
În aceste condiții apreciem că prin obligarea Fondului în calitate de asigurator nu au fost respectate prevederile art. 11 din Normele mai sus menționate, fiind totodată îngrădit dreptul de regres al Fondului, după achitarea despăgubirilor cuvenite părții civile.
Față de cele de mai sus, solicită instanței să dispună obligarea Fondului în calitate de garant al obligației de despăgubire.
Tribunalul analizând sentința penală apelată sub toate aspectele, în fapt, în drept, precum și din perspectiva motivelor de apel invocate, constatat că apelul Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, este fondat și a fost admis pentru următoarele considerente:
La pronunțarea sentinței penale apelate, prima instanță a avut în vedere calitatea de asigurator a Fondului de Protecție a Victimelor Străzii și a dispus în baza art. 50,55,57 din Legea 136/1995, obligarea acestuia la plata de despăgubiri civile către victima.
Potrivit art. 60,61 din Legea 136/1995, ulterior modificată cu aplicarea art. 3 alin. 1,3,4,5,6 din Ordinul nr. 1/2008 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor "Fondul intervine ca garant pentru respectarea obligației de despăgubire fără însă a opune persoanelor păgubite beneficiul de discuțiune în raport cu persoanele vinovate de producerea accidentului".
Cuantumul acestor prejudicii se plătesc în limitele minime de răspunderea asiguratorului prevăzut de legea în vigoare (Lg. 136/1995).
Așadar calitatea de asigurator urmează a fi înlocuită în apel cu cea de garant, așa cum se stipulează expres de normele specifice în vigoare, arătate mai sus, urmând ca Fondul de Protecție a Victimelor Străzii să plătească părții civile despăgubirile de 5000 lei.
Apelul inculpatului este nemotivat, însă din studiul sentinței penale apelate, nu se deduc situații de natură a duce la constatarea nulității absolute a acesteia cu efect de desființare și trimitere spre rejudecare.
Raportat la situația de fapt, inculpatul a fost audiat la prima instanță (fila 48), a fost de acord cu plata despăgubirilor, s-au administrat toate probatoriile, fiind conturată starea de fapt, încadrarea juridică. Sub raportul cuantumului pedepsei, apreciem de asemenea că s-a făcut o judicioasă aplicare a criteriilor de individualizare a pedepsei, în baza art. 72 Cod penal, astfel că nu se impune modificarea pedepsei.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. a din Cod procedură penală s-a admis apelul FONDULUI DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, declarat împotriva sentinței penale 1197/9 iunie 2009 Judecătoriei Bacău, pronunțată în ds. 4020/9 iunie 2009 în ceea ce privește soluționarea laturii civile și s-a desființat sentința apelată sub aspectul arătat; s-a reținut cauza spre rejudecare și în fond;
În baza art. 60, 61 din 136/1995 modificată coroborat cu art. 3 alin. 1, 3, 4, art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 5, art. 6 alin. 3 din Ordinul nr. 1/2008 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (care înlocuiește Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor -/2006 în vigoare la data faptei) a fost obligat FONDUL de PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, în calitate de garant al obligației de despăgubire să plătească părții civile, suma de 5000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate, iar în baza art. 379 pct. 1lit. b din Cod procedură penală s-a respins ca nefondat apelul inculpatului, declarat împotriva sentinței penale 1197/9 iunie 2009 Judecătoriei Bacău, pronunțată în ds-.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul garantului au rămas în sarcina statului și în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul apelant la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen recurentul apelanta Asociația Fondul de protecție a Victimelor Străzii care a invocat nelegalitatea și netemeinicia sentinței prin aceea că în mod nelegal instanțele nu au obligat în principal pe inculpat și pe Asociație în calitate de garant.
Examinând cauza de față sub aspectul motivelor de recurs invocate și sub aspectul cazurilor de casare care, potrivit art. 38510alin 2/1 Cod procedură penală se iau în considerare din oficiu, Curtea constată că recursul de față este nefondat, și în consecință îlvarespinge din următoarele considerente:
Curtea reține că instanța de fond, hotărâre modificată în apel, în expunerea argumentelor faptice și juridice ce au condus la pronunțarea soluției criticate, a făcut o descriere amănunțită atât a temeiurilor de drept pe baza cărora a dispus obligarea Asociației Fondul de protecție a Victimelor Străzii, în calitate de garant al obligației de despăgubire a părții civile și nu pe inculpat.
Potrivit art. 61 din Legea 136/1995se constituie Fondul de protecție a victimelor străzii, în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum și de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule.
Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau decese, dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.
În caz de litigiu, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum și de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, se exercită împotriva administratorului Fondului de protecție a victimelor străzii, desemnat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu prevederile alin. 5.
În mod temeinic a considerat instanța de apel calitatea procesuală a Asociației ca fiind diferită de cea a unui asigurător. Întradevăr, dacă în cazul unui asigurător de răspundere civilă, obligația sa de despăgubire are dublă natură delictuală și contractuală
( după cum reiese și din considerentele deciziei 1/2005 a ÎCCJ dată în soluționarea recursului în interesul legii ) și nu există decât limitat un drept de regres față de persoana vinovată, în cazul Asociației obligația sa de răspundere are natură atât delictuală cât și legală, izvorând din dispozițiile Legii 136/1995 mai sus citate și există posibilitatea de regres a Asociației față de persoana vinovată.
Calitatea de garant invocată de recurentă nu rezultă din dispozițiile legii, care prevede clar că, drepturile persoanelor păgubite se exercită împotriva administratorului Fondului " așa încât Asociația este obligat principal și nu un fidejusor așa cum pretinde. Astfel, cererea sa de obligare a inculpatului în principal nu poate fi primită, nici alături nici în solidar cu recurenta.
Recurenta se poate îndrepta ulterior potrivitart. 61^1)dinLegea 136/1995, împotriva inculpatului, pe calea unei acțiuni civile separate:Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și administratorul fondului au legitimare procesuală activă, în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relație juridică cu fondurile prevăzute laart. 60și61, pentru obligațiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de către fonduri.
În vederea recuperării sumelor cheltuite din fondurile respective, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și administratorul fondurilor au drept de regres împotriva entității care a determinat prejudiciul.
Nu se pot reține susținerile recurentei că nu poate garanta o obligație inexistentă câtă vreme inculpatul nu a fost obligat, întrucât față de cele expuse chiar recurenta este cea obligată prin lege la despăgubirea victimei, dreptul său la regres împotriva inculpatului fiind în acest moment un drept ulterior și existent doar în măsura în care va plăti.
Sentința primei instanțe este legală și temeinică ca și cea a instanței de apel și nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu în temeiul art. 38510alin. 2/1 Cod procedură penală.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală art.385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul declarat de Asociația Fondul de protecție a Victimelor Străzii, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ASOCIAȚIA FONDUL DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, împotriva deciziei penale nr. 386 din 27.10. 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, obligă recurenta să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 4.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Vorniceasa, Monica Vadana Adrian Bogdan
GREFIER,
Red. -
Red.. - D/
Red. -
Tehnored. - 2 ex.
10.02.2010
Președinte:Ioana VorniceasaJudecători:Ioana Vorniceasa, Monica Vadana Adrian Bogdan
