Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 1127/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 182 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 1127
Ședința publică de la 13 2009
PREȘEDINTE: Constantin Diaconu JUDECĂTOR 2: Mircea Mugurel Șelea
JUDECĂTOR 3: Liana
Judecător -
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații - părți vătămate și împotriva deciziei penale nr. 145/A din 10 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat desemnat din oficiu reprezentând pe recurentul - inculpat parte vătămată (lipsă), avocat ales reprezentând pe recurentul - inculpat (lipsă); totodată, a lipsit intimatul - parte civilă Spitalul Județean de Urgență Tîrgu
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul, solicită instanței admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate ca nelegale și netemeinice, apreciind că acest inculpat nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar instanța nu a încuviințat efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili dacă a rămas cu infirmitate fizică temporară sau permanentă.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât, în cauză nu s-a efectuat cercetarea la fața locului și nici nu a fost audiat în apel inculpatul, iar instanțele nu au apreciat că suntem în prezența situației prev. de art. 44 Cod penal, recurentul fiind în legitimă apărare, deoarece este acela care săvârșește fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept și prin violență a unei persoane într-o locuință.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate, audierea - inculpatului parte vătămată în apel nefiind obligatorie, hotărârile pronunțate la instanțele de fond și apel, fiind legale și temeinice. În final, a solicitat obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 541/17.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosar nr-, în baza art. 182 aliniat 1.pen, a fost condamnat inculpatul-parte vătămată - fiul lui și, născut la data de 21.06.1935, în comuna, jud. G, domiciliat în - J, sat nr. 145, jud. G, - - la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 180 aliniat 1.pen, a fost condamnat inculpatul - parte vătămată - fiul lui și, născut la data de 9.03.1945, în comuna, jud. G, domiciliat în - J, sat nr. 169, jud. G, - - la pedeapsa de o lună închisoare, iar în baza art. 192 aliniat 1.pen, a fost condamnat același inculpat - parte vătămată la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.
În baza art. 33-34.pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului-parte vătămată, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 (unu) an închisoare, ce s-a dispus a fi executată.
Au fost interzise inculpaților - părți vătămate și drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 litera a teza a - II - și penal, pe durata prevăzută de art. 71. penal.
În baza art. 81. penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților -părți vătămate și, pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82.penal și s-au pus în vedere acestora dispozițiile art. 83 și următoarele penal.
În baza art. 71 alin. 5.penal, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii stabilite inculpaților -părți vătămate și.
A fost obligat inculpatul - parte vătămată la plata către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Tg-J, a sumei de 2764,24 lei, cu titlu de despăgubiri civile și a fost respinsă cererea părților vătămate-inculpați și, privind acordarea daunelor morale.
A fot admisă în parte cererea părților vătămate-inculpați și, privind acordarea daunelor materiale.
A fost compensată parțial acordarea daunelor materiale și a cheltuielilor judiciare; a fost obligat inculpatul - parte vătămată la plata către inculpatul - parte vătămată a sumei de 1.500 lei, cu titlu de daune materiale, precum și a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 191.C.P.P. au fost obligați inculpații - părți vătămate la câte 250 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului al Judecătoriei Tg- nr.3705/P//II/1/30.10.2008, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunii prev și ped. de art.182 alin. 2.penal, și pentru săvârșirea infracțiunilor prev și ped. de art.180 alin.1 și art.192 alin. 1.penal.
Din probele administrate în cauză, instanța de fond a constatat că cei doi inculpați - părți vătămate și sunt frați, ambii locuind în J, sat, jud. G, în imobile situate în apropiere (la nr.145 și respectiv nr. 169) și între aceștia există de mai mult timp o stare conflictuală, generată de mai multe motive, unul dintre acestea fiind o altercație fizică desfășurată cu circa un an de zile în urmă.
Astfel, în data de 22.06.2008, în jurul orei 10,30, inculpatul s-a deplasat la locuința fratelui său, sub pretextul de a-l avertiza pe acesta să nu-l mai amenințe prin intermediul unor locuitori din sat și, întrucât nu se afla acasă, a discutat cu soția acestuia (cumnata sa), numita. Martorii audiați în cauză, și, au declarat că inculpatul se afla în stare de ebrietate.
După această discuție, s-a întors la domiciliul său, întâlnindu-se cu, cu care a avut o altercație verbală, după care cei doi s-au despărțit și, în aceiași zi, în jurul orei 14,00, inculpatul a revenit la locuința lui și a pătruns fără drept în curtea imobilului acestuia. În momentul în care l-a observat pe, inculpatul l-a atacat pe acesta, lovindu-l cu pumnul în zona feței, condiții în care - fratele său, a apucat unei sape aflate în apropiere și l-a lovit pe în zona picioarelor.
Acțiunea violentă a inculpatului a determinat căderea lui pe sol, acesta fiind transportat cu o ambulanță la Spitalul Județean Tg-J, unde a fost internat la Secția Ortopedie în perioada 22.06-07.07.2008, cu diagnosticul "fractură deschisă bimaleolară stânga imobilizată în aparat gipsat, fractură treime medie radius stâng operată pe atelă gipsată".
Ulterior, acestuia i-a fost eliberat certificatul medico legal nr. 952/09.07.2008, din care a rezultat că leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, corp dur cu muchie ascuțită și prin cădere, necesitând pentru vindecare un număr de 70 - 75 zile îngrijiri medicale, fără a-i pune viața în primejdie.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpații - părți vătămate și.
În motivarea apelului, inculpatul - parte vătămată a arătat că sentința este netemeinică și nelegală, deoarece nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor, în mod greșit instanța de fond nu a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească gradul de infirmitate și diminuarea capacității de muncă și, totodată, în mod greșit au fost compensate despăgubirile materiale, iar daunele morale acordate sunt prea mici.
În motivarea apelului, inculpatul - parte vătămată a considerat că sentința este nelegală și netemeinică, deoarece nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, fiind în legitimă apărare, iar pedepsele aplicate inculpatului sunt prea mici.
Prin decizia penală nr. 145 de la data de 10 iunie 209, Tribunalul Gorj - Secția Penală a dispus respingerea apelurilor, ca nefondate și obligarea fiecăruia dintre apelanți la plata a câte 30 lei, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat în esență că starea de fapt și vinovăția inculpaților au fost dovedite cu declarațiile martorilor, și, certificatul medico-legal nr. 952/2008, întocmit de SML G, coroborate cu declarațiile părților vătămate - inculpați și.
În ceea ce privește cererea privind efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă inculpatul a rămas cu infirmitate fizică temporară sau permanentă, sau dacă i-a fost afectată capacitatea de muncă formulată atât la instanța de fond, cât și în faza de apel, tribunalul a apreciat că în mod corect a fost respinsă această cerere deoarece, din examinarea conținutului actelor medico-legale depuse la dosarul cauzei, instanța de fond a constat că acestea sunt suficient de clare și concludente, neimpunându-se efectuarea unui raport de expertiză medico-legală.
În același timp, s-a apreciat că în mod corect instanța de fond a dispus respingerea cererilor părților vătămate - inculpați și privind acordarea daunelor morale, întrucât nu se justifica acordarea acestora, în speță fiind vorba de invocarea propriei culpe pentru dovedirea unui drept.
Referitor la obligarea inculpatului parte vătămată la plata către inculpatul parte vătămată a daunelor materiale și cheltuielilor judiciare, s-a constatat că acestea au fost acordate de către instanța de fond în limita dovedirii lor.
De asemenea, instanța de apel a apreciat că pedepsele au fost just individualizate, ținându-se seama de împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunilor, limitele de pedeapsă prevăzute pentru săvârșirea acestor infracțiuni, atitudinea inculpaților, criteriile generale de individualizare a pedepselor, atât cu privire la modalitatea de executare, cât și cu privire la cuantumul acestora.
Nemulțumiți de această decizie, în termen legal au declarat recurs inculpații - părți vătămate și.
În recursul formulat de inculpatul - parte vătămată, personal și prin apărător, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate ca nelegale și netemeinice, apreciind că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar instanța nu a încuviințat efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili dacă a rămas cu infirmitate fizică temporară sau permanentă.
Inculpatul - parte vătămată, în motivele de recurs depuse la dosar și în concluziile formulate de apărătorul său, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât, în cauză nu s-a efectuat cercetarea la fața locului și nici nu s-a dispus audierea sa în fața instanței de apel. De asemenea, a arătat că instanțele de fond și apel nu au reținut incidența în speță a dispozițiilor art. 44 Cod penal, deoarece s-a aflat în legitimă apărare, fapta fiind săvârșită pentru a respinge pătrunderea fără drept și prin violență a unei persoane în locuință.
Recursurile sunt nefondate.
Examinându-se probele administrate în raport de criticile aduse, precum și din oficiu, se reține că situația de fapt este corespunzătoare acestora, dar și activității infracționale desfășurate de recurenți.
Faptele celor doi recurenți au constat în faptul că, în data de 22 iunie 2008, în jurul orei 1400, inculpatul parte vătămată a pătruns fără drept în curtea imobilului aparținând inculpatului parte vătămată și l-a lovit pe acesta din urmă cu pumnul, în zona feței, împrejurare în care recurentul a apucat unei sape aflată în apropierea sa și l-a lovit pe în zona picioarelor, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 70 - 75 zile îngrijiri medicale, fără a-i pune viața în primejdie.
Referitor la cererea formulată pentru efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă inculpatul - parte vătămată a rămas cu infirmitate fizică temporară sau permanentă, sau dacă i-a fost afectată capacitatea de muncă, Curtea apreciază că tribunalul, în mod corect a respins-o ca nefiind pertinentă, întrucât actele medico-legale aflate la dosar sunt suficient de clare și concludente, neimpunându-se deci efectuarea unui raport de expertiză medico-legală.
Având în vedere cele ce preced, Curtea apreciază că sancțiunile aplicate au fost judicios individualizate, neimpunându-se schimbarea acestora.
Ca atare, hotărârea atacată va fi menținută ca legală și temeinică, sub toate aspectele, urmând a se respinge ca nefondate recursurile inculpaților părți vătămate și, potrivit dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod Procedură penală.
Văzând și prevederile art. 192 alin. 2 Cod Procedură penală, va fi obligat fiecare recurent să plătească suma de câte 350 lei cheltuieli judiciare statului, din care, câte 300 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpații - părți vătămate și împotriva deciziei penale nr. 145/A din 10 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
Obligă fiecare recurent - inculpat - parte vătămată să plătească câte 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud.: C-tin. -
Jud. apel:
D-tru.
Dact. 2 ex./ 19 - 2009
Președinte:Constantin DiaconuJudecători:Constantin Diaconu, Mircea Mugurel Șelea, Liana