Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 447/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.447/R/2008
Ședința publică din 8 iulie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Rodina JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei Valentin Chitidean
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 161/A/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev.și ped.de art.182 alin.2 penal cu aplic.art.37 lit.b penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și partea civilă, lipsă fiind partea civilă Clinica de Neurochirugie C
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul învederează instanței că nu a reușit să-și angajeze un apărător ales întrucât termenul a fost foarte scurt, insistând în acordarea unei ultime amânări a cauzei pentru acest motiv.
Reprezentantul Parchetului, nu se opune acordării unui nou termen în vederea angajării unui apărător ales de către inculpat.
Instanța, deliberând, respinge cererea formulată de inculpat întrucât s-a acordat un termen în acest sens, inculpatul obligându-se în acest sens.
Inculpatul arată că refuză să dea declarație și în fața instanței de recurs întrucât, până acum, a declarat tot ce cunoaște despre cauză.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza a se dispune achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a pr.pen. Consideră că ambele instanțe nu au dat eficiență principiului " in dubio pro reo". Inculpatul nu că ar fi avut unele altercații cu partea vătămată însă nu el a fost cel care a lovit-o pe aceasta, ci dimpotrivă, inculpatul a fost primul care i-a acordat ajutor părții vătămate. Cert este că partea vătămată se afla în discotecă în stare de ebrietate și în urma unei altercații a căzut și s-a lovit, suferind leziunile descrise în certificatul medico legal. Analizând situația reală, consideră că instanța trebuia să dea o mai mare eficiență prevederilor art.72 lit.b penal. Solicită a se avea în vedere referatul de evaluare psiho socială întocmit pentru inculpat, faptul că din declarația părții vătămate de la fila 28 rezultă că nu-și mai amintește nimic din ceea ce s-a întâmplat precum și declarațiile martorilor care de asemenea nu pot preciza exact dacă inculpatul a fost cel care a lovit partea vătămată. Cu onorar din.
Partea vătămată solicită respingerea recursului inculpatului arătând că în principiu este mulțumit de soluțiile pronunțate, lăsând la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate apreciind că instanța de apel în mod corect a stabilit starea de fapt și cuantumul pedepsei. Au existat trei martori direcți, respectiv, și, care au menționat că au văzut când inculpatul i-a aplicat un pumn în față părții vătămate, declarațiile acestor martori coroborându-se cu certificatul medico legal, probe suficiente pentru stabilirea vinovăției inculpatului. Solicită menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, deducerea perioadei de arest până la zi și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, susține că este nevinovat deoarece nu el a lovit-o pe partea vătămată. Mai mult, cei trei martori menționați de parchet și-au schimbat declarațiile întrucât au o relație foarte bună cu șeful de post. Arată că nu a depus plângere împotriva celor trei martori pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă dar o s-o facă.
CURTEA
Prin decizia penală nr. 161 din 12 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născ. la 14.11.1981, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.134/14.02.2008 a Judecătoriei Cluj -
Potrivit art.350 pr.pen. s-a menținut starea de arest față de inculpatul și în baza art.88 penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată acestui inculpat durata reținerii și arestului preventiv începând cu data de 25.07.2007 la zi.
Potrivit art.189 pr.pen. onorariul avocațial din oficiu, av., în sumă de 100 lei se suportă de la.
În temeiul art.192 al.2 pr.pen. a obligat pe inculpat să plătească 120 lei cheltuieli judiciare în apel în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.134 din 14.02.2008, a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă, de art.182 al.2 cu art.37 lit.b penal.
În conformitate cu art.71 alin.1, 2.Cod Penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a și b pe Cod Penal durata executării pedepsei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art.350 alin.1 s C.P.P.-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul și în temeiul art.88 pen. s-a dispus deducerea duratei reținerii din data de 25.07.2007 până în data de 26.07.2007 și a duratei arestării preventive de la data de 26.07.2007 până la zi.
În temeiul art.14, 346 alin.1 corob.C.P.P. cu art.998 și urm. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de daune morale și suma de 2151,25 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă, respingând restul pretențiilor.
În temeiul art. 14, 346 alin.1 corob.C.P.P. cu art.998 și urm. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1516,12 lei, despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C, cu dobânda legală începând cu data de 01.08.2007 până la data plății efective.
În baza art.191 alin.1 a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art.193 alin.1 C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență că în data de 21/22.07.2007, în timp ce se afla în incinta discotecii din loc. jud.C, inculpatul i-a aplicat părții vătămate două lovituri cu pumnii în zona feței, cauzându-i leziuni corporale vindecabile în 45-50 zile de îngrijiri medicale, leziuni care au pus viața victimei în pericol.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând a se reține prev.art.73 lit.b penal, pe considerentul că ambele părți se aflau la acea dată în discotecă, partea vătămată fiind vădit într-o stare avansată de ebrietate, condiții în care a căzut și a suferit acele leziuni corporale descrise în actele medicale. În apărarea inculpatului se susține că din nici una dintre probele administrate nu rezultă că inculpatul a aplicat lovituri părții vătămate, ba mai mult el a fost cel care i-a acordat primul ajutor. Inculpatul s-a aflat într-o puternică stare de tulburare cauzată de comportamentul victimei, motiv suficient pentru reținerea scuzei provocării și pe cale de consecință a reduce cuantumul pedepsei aplicate.
Analizând apelul declarat în cauză, tribunalul a apreciat că este nefondat și în baza art.379 pc.1 lit.b pr.pen. îl va respinge. Aceasta deoarece prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele. Pe baza unui probatoriu obiectiv și corect interpretat s-a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, din care a rezultat fără dubiu vinovăția acestui inculpat în comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă asupra părții vătămate.
Astfel au fost administrate și coroborate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului, ale părții vătămate, ale martorilor, alin, alături de probe științifice și anume: proces-verbal de recunoaștere din grup, raport de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat, raport de constatare medico-legală, referat de evaluare psiho-socială. Din acest probatoriu a rezultat clar că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii reținute în actul de sesizare.
Concret inculpatul a aplicat două lovituri cu pumnii peste fața părții vătămate, în urma cărora partea vătămată s-a dezechilibrat, a căzut și s-a lovit cu capul de ciment, rămânând în stare de inconștiență; între cele două părți nu a existat în prealabil vreun conflict sau că partea vătămată l-ar fi provocat în vreun fel pe inculpat, care să fie astfel nevoit să riposteze astfel. adevărului că inculpatul, ajutat de martorul, i-a acordat primul ajutor părții vătămate, respectiv l-au scos din discotecă, l-au stropit cu apă, dar plecând apoi când a constatat că veniseră organele de poliție. Toate declarațiile și susținerile în apărare ale inculpatului au fost temeinic și obiectiv analizate de prima instanță, apărări care nu au fost reținute de către instanță, rezultând clar nesinceritatea inculpatului. Susținerile acestuia în sensul că victima a căzut din cauza stării de ebrietate, fără să o lovească cineva, nu au temei nici raportat la concluziile raportului de constatare medico-legală, din care rezultă clar că înafara leziunilor suferite prin cădere, partea vătămată prezenta echimoze la nivelul feței care s-au produs prin lovire cu un corp dur.
Ca atare, corect prima instanță nu a reținut prev.art.73 lit.b penal,opinie ce va fi împărtășită și de către instanța de apel, în fața căreia inculpatul, prin avocatul ales, a solicitat-o, în vederea reducerii cuantumului pedepsei. Pe cale de consecință, instanța de fond a procedat corespunzător cu cerințele art.72 penal, în individualizarea pedepsei,care prin cuantum și modalitate de executare este în măsură să contribuie la constrângerea și reeducarea inculpatului, potrivit art.52 penal.
În temeiul art.350 pr.pen. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și potrivit art.88 penal, din pedeapsă de va deduce timpul reținerii și arestării preventive, începând cu data de 25.07.2007 la zi.
Conform art.189 pr.pen. onorariul avocațial din oficiu, av., în sumă de 100 lei s-a suportat de la.
În baza art.192 al.2 pr.pen. inculpatul a fost obligat să plătească 120 lei cheltuieli judiciare în apel în favoarea statului.
Împotriva deciziei menționate inculpatul a declarat recurs în termen.
În susținerea recursului s-a criticat decizia atacată pe motiv că, în favoarea inculpatului trebuie reținut principiul "in dubio pro reo", deoarece nu el a lovit partea vătămată, ci a fost primul care i-a acordat ajutor.
A mai arătat că dacă se apreciază că nu există îndoială cu privire la comiterea faptei de către inculpat, acesta trebuie să beneficieze de aplicarea art. 72 lit b Cod penal, pentru că a fost provocat de către partea vătămată, fără specifica însă în ce a constat provocarea.
Examinând decizia atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, Curtea constată următoarele:
Primul motiv invocat se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859alin 1 pct 18 Cod procedură penală, referitor la comiterea unei erori grave de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare, pentru analizarea acestui caz de casare este necesară reiterarea stării de fapt.
Astfel, instanțele de fond au reținut în sarcina inculpatului recurent că în noaptea de 21/22 iulie 2007, în timp ce se afla în incinta discotecii din localitatea, județul C, i-a aplicat părții vătămate două lovituri cu pumnul în zona feței, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 45-50 zile de îngrijiri medicale, punându-i în pericol viața acestuia, faptă ce constituie infracțiune de vătămare corporală gravă, prev de art. 182 alin 2 Cod penal.
Susținerea recurentului că nu el a lovit victima este contrazisă de declarațiile martorilor audiați în cauză.
Martorul (54) a arătat că a văzut de la 2 metri când, în discotecă, inculpatul, în timp ce dansa, s-a ciocnit de partea vătămată după care l-a lovit în cap cu mâna, apoi cu dreapta, victima căzând jos.
Aceeași împrejurare a fost văzută de către martorul (55).
Ca atare, în cauză, nu poate fi reținut cazul de casare invocat.
Referitor la afirmația inculpatului că victima l-a provocat, aceasta nu este susținută de către probele menționate.
Simpla susținere a recurentului că martorii indicați au declarat mincinos împotriva sa, nu poate duce la înlăturarea declarațiilor acestora.
Așa fiind, motivele de recurs invocate sunt nefondate.
La examinarea cauzei, Curtea nu a constatat cazuri de casare ce pot fi luat în considerare din oficiu.
În consecință, în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat, iar în temeiul art. 38517alin 4 Cod procedură penală raportat la art. 383 alin 2 Cod procedură penală va deduce din pedeapsă durata arestării preventive.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de (fiul lui și născut la 14 noiembrie 1981) arestat în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 161 din 12 mai 2008 Tribunalului Cluj.
Potrivit art. 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 25.07.2007 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
plecat în
semnează vicepreședintele
Curții de Apel Cluj
Red./
4 ex./11.07.2008
Președinte:Monica RodinaJudecători:Monica Rodina, Săndel Macavei Valentin Chitidean
