Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 81/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 81/A/2008

Ședința publică din 18 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 2: Mircea Bădilă

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin

Procuror

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 108/11 iunie 2008 Tribunalului Sibiu.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: inculpatul asistat de apărător ales, avocat și partea civilă, lipsă fiind partea civilă Spitalul Clinic Județean

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, apărătorul ales al inculpatului depune la dosar următoarele înscrisuri: copie de pe certificatele de naștere ale celor trei copii ai inculpatului, recomandare de la locul de muncă al inculpatului, motive de apel și împuternicirea avocațială.

Instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.

Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatului, avocat, solicită admiterea apelului în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, desființarea sentinței penale atacate și în rejudecarea pe fond a cauzei, reținerea circumstanțelor atenuante, aplicarea unei pedepse sub minimul special și suspendarea condiționată a executării pedepsei, prev. de art. 81 Cod penal.

Arată că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de vătămare corporală este prea severă, față de modul și împrejurările săvârșirii faptei consideră că prima instanță a făcut o greșită individualizare a pedepsei, motiv pentru care sub acest aspect consideră că sentința penală este nelegală și netemeinică.

Solicită ca la redozarea pedepsei să se aibă în vedere următoarele argumente:

- pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta dedusă judecății este de la 2 la 10 ani;

- modalitatea izbucnirii conflictului - una spontană;

- loviturile aplicate părții vătămate au fost de o intensitate redusă, fără să-i pună în pericol viața;

- inculpatul a acționat cu praeterintenție;

- circumstanțele personale: prima abatere de la legea penală, inculpatul a recunoscut de la început săvârșirea faptei, a încercat să repare prejudiciul cauzat, este întreținătorul unei familii mari.

Față de modalitatea în care a acționat inculpatul, urmările produse și atitudinea inculpatului solicită aplicarea prevederilor art. 81 Cod penal referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Partea civilă solicită respingerea apelului.

Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului declarat de inculpat și în urma reținerii circumstanțelor personale, reducerea pedepsei la un cuantum aproape de minimul special și executarea pedepsei în regim de detenție. Învederează instanței faptul că nu se impune coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege deoarece partea vătămată suferă o infirmitate fizică permanentă și nu se impune nici suspendarea condiționată a executării pedepseu.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului, reducerea pedepsei și suspendarea condiționată a executării pedepsei.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față:

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 108 din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- s-a hotărât, în baza art.334 pr.pen. chimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul din infracțiunea prev. de art.20 pen. rap. la art.174 alin.1 și 2 combinat cu art.175 alin.1 lit.i pen. în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin.2 pen.

În baza art.182 alin.2 pen. a fost ondamnat inculpatul la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.

În baza art.71 alin.2 pen. au fost interzise inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b pen. pe durata executării pedepsei închisorii.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1781,72 lei despăgubiri cu dobânzi și penalități de întârziere către Spitalul Clinic Județean de Urgență

S-a constatat că inculpatul a despăgubit partea civilă cu suma solicitată de acesta, în cuantum de 5.000 lei.

În baza art.191 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul pentru avocatul desemnat în timpul urmăririi penale.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Inculpatul și partea vătămată sunt consăteni, locuind în com., împreună cu alte persoane au fost angajați de primărie în anul 2007 să efectueze lucrări de construcție la casa parohială din localitate.

În ziua de 21 august 2007 între cei doi, pe fondul obligațiilor de lucru a avut loc o discuție care a degenerat în acte de violență exercitate de inculpat asupra părții vătămate. Deși în rechizitoriu se susține că inculpatul ar fi lovit partea vătămată cu palmele, pumnii și picioarele, din depozițiile martorilor oculari și loan reiese că loviturile i-au fost aplicate doar cu palmele și pumnii. Cert este că în urma loviturilor astfel aplicate părții vătămate i-au fost fracturate coastele IX și X partea și i s-a cauzat ruptura splinei, ceea ce a dus ulterior la splenectomie.

Această stare de fapt este dovedită cu plângerea și declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor audiați, concluziile actului medico- legal, coroborate cu recunoașterea inculpatului.

Inculpatul, după cum s-a putut observa, a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor calificat, calificarea fiind atrasă de comiterea faptei în public, conform art.175 lit. i Cp.

Într-adevăr din actul medico-legal reiese că leziunile suferite de partea vătămată au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale și că în urma splenectomiei a suferit o infirmitate fizică parțială permanentă. Concluzia cea importantă a fost că leziunile au pus în primejdie viața victimei.

În apărarea inculpatului s-a cerut schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.2 Cod penal în varianta în care s-a pus în primejdie viața persoanei.

Cererea a fost apreciată ca întemeiată.

Din probele testimoniale administrate nu rezultă intenția inculpatului de a suprima viața victimei. Conflictul dintre cele două părți a fost generat pe fondul unor neînțelegeri privind modul de lucru al părții vătămate, iar inculpatul care avea unele atribuții de supraveghere a activității a înțeles să-i aplice, ca o corecție, loviturile arătate. Este adevărat că leziunile au gravitatea descrisă medico-legal, dar nu poate fi ignorată împrejurarea că cel puțin unele din lovituri au cauzat urmările pe un fond sechelar, în speță fractura anterioară a coastei a X-a stânga. În acest context mai trebuie reamintit și că nu s-a dovedit susținerea acuzării că victima ar fi fost lovită și cu picioarele. Or, toate aceste împrejurări coroborate duc la concluzia că inculpatul nu a acționat cu intenția de a ucide.

În concluzie, având în vedere și prevederile art.334.pen.a fost admisă cererea și a fost schimbată încadrarea juridică în sensul cererii formulate.

A urmat ca inculpatul să fie condamnat pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 al.2 Cod penal iar la individualizarea pedepsei s-a avut în vedere că este tânăr, nu are antecedente penale, duce o viață onestă, are 3 copii minori, dar s-a ținut cont și de pericolul social concret al infracțiunii, reieșit din împrejurarea că prin leziunile cauzate părții vătămate, aceasta a rămas cu o infirmitate fizică parțială permanentă și că i s-a pus în primejdie viața.

Față de toate acestea inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare.

În conformitate cu dispozițiile art.71 alin.2 Cod penal inculpatului i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b pen. pe durata exercitării pedepsei închisorii.

Cu privire la acțiunea civilă.

Ca urmare a leziunilor suferite, partea vătămată a fost internat în secția Chirurgie II din Spitalul Clinic Județean de Urgență S în perioada27.08.2007-05.09.2007 făcându-se cheltuieli în sumă totală de 1781,72 lei, așa cum rezultă din adresa nr.11.969/28.XI.2007, cu care se constituie parte civilă.

Așa fiind, văzând prevederile art.998 cod civil și art.14 pr.pen. a obligat inculpatul să plătească această sumă la care s-au adăugat dobânzile și penalitățile de întârziere.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 lei reprezentând daune morale cu care a fost despăgubit, așa cum reiese din susținerile sale coroborate cu conținutul actului notarial depus la dosar.

În temeiul prevederilor art.191 pr.pen. inculpatul a fost obligat să plătească statului 600 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezintă onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu în timpul urmăririi penale.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel inculpatul.

Apelul a fost declarat în termen.

În motivarea apelului inculpatul a criticat hotărârea atacată, sub aspect penal, privind individualizarea judiciară a pedepsei și a solicitat instanței reducerea pedepsei aplicate, prin reținerea de circumstanțe atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Examinând hotărârea atacată prin prisma temeiurilor invocate și a cererilor formulate de inculpatul apelant, și din oficiu, potrivit art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, instanța apreciază că apelul este fondat din următoarele considerente:

Prima instanță a administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt, inculpatul recunoscând săvârșirea faptei.

Raportat la starea de fapt reținută, evidențiind împrejurarea că inculpatul nu a intenționat să suprime viața victimei, prima instanță a făcut o justă încadrare juridică a faptei, potrivit art. 182 alin. 2 Cod penal.

Ținând seama de limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, respectiv de la 2 la 10 ani închisoare, de persoana infractorului care este integrat social, nu are antecedente penale, are în întreținere trei copii minori, a despăgubit victima, iar consecința pierderii unui organ (a splinei) a fost grefată pe o vătămare anterioară a victimei, instanța apreciază că prin stabilirea unei pedepse de 3 ani închisoare se asigură o prevenție și o represiune bine proporționată, precum și posibilitatea prezenței inculpatului în comunitate și îndeplinirea obligațiilor familiale.

Având în vedere că pedeapsa pe care o va aplica instanța va fi de trei ani închisoare, menținând conținutul pedepsei accesorii, că inculpatul nu a fost condamnat anterior, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală, instanța va admite apelul inculpatului, va desființa hotărârea atacată, sub aspect penal, privind cuantumul pedepsei aplicate, și procedând la o nouă judecată, în aceste limite, va reduce pedeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani la 3 ani închisoare, iar în temeiul art. 81, 82 Cod penal va suspenda condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, făcând și aplicarea art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendând condiționat și executarea pedepsei accesorii pe durata aceluiași termen.

Instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal, privind revocarea în cazul săvârșirii unei infracțiuni sau în cazul neexecutării obligațiilor civile.

Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE

Admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 108/11 iunie 2008 Tribunalului Sibiu pe care o desființează cu privire la individualizarea pedepsei și rejudecând:

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani la 3 ani închisoare.

În baza art. 81 și 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă și executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor legale a căror nerespectare au ca urmare revocarea suspendării.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată astăzi 18 2008 în ședință publică.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

Red.

Dact.

2 ex./30.09.2008

Jud. fond

Președinte:Leontin Coraș
Judecători:Leontin Coraș, Mircea Bădilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 81/2008. Curtea de Apel Alba Iulia