Violul (art.197 cod penal). Decizia 1217/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
1973/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1217
Ședința publică din 26 august 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 3: Piciarcă Dumitrița
GREFIER - - --
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 47/A/20.07.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/17.08.2009, depusă la dosarul cauzei (fila 10) și intimata-parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea procedează la legitimarea părții-vătămate, pe baza cărții de identitate seria -, nr. -, CNP -.
Intimata-parte vătămată solicită finalizarea procesului, apreciind soluțiile date în cauză ca fiind legale și temeinice.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicarea disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu recurentului - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 10 lit. c pen. susținând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunile reținute în sarcina sa.
Susține că, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, în faza de urmărire penală nu au fost recoltate probe biologice, astfel că există un dubiu ce profită inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, considerând că din probatoriul administrat rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului și nu există niciun dubiu asupra săvârșirii infracțiunilor ce i-au fost imputate.
Astfel, solicită a se avea în vedere declarațiile părții-vătămate ce se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și cu raportul medico-legal întocmit de Serviciul de Medicină Legală G, astfel că soluțiile pronunțate sunt legale și temeinice.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că lasă soluția la aprecierea instanței de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.72 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Bolintin Vale, în baza art. 197 al 1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
În baza art. 64 (1) lit. a, b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani.
În baza art. 211 al.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, a mai fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
S-a făcut aplicarea art.33-34 Cod penal și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani închisoare.
În baza art.71 al.2 Cod penal, pe durata executării pedepsei cu închisoarea i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 (1) lit a, b Cod penal.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 23.09.2008 la 24.09.2008 și durata arestului preventiv de la 24.09.2008 la zi și a menținut starea de arest.
În baza art.346 Cod procedură penală, au fost admise pretențiile civile ale părții vătămate - constituită parte civilă - și a obligat inculpatul la plata către partea vătămată a sumei de 1000 lei daune materiale, precum și a echivalentului în lei a sumei de 50.000 euro, reprezentând daune morale.
A fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în dimineața zilei de 6 iulie 2008, partea vătămată se deplasa cu bicicleta spre locul său de muncă, o benzinărie, situată la km.42 pe autostrada B-Pitești.
La un moment dat, în dreptul pasarelei de la km. 42, pe drumul comunal ce mărginește pădurea, a fost claxonată de un autoturism care a oprit în dreptul său, și din care a coborât inculpatul. La volanul mașinii se afla o altă persoană, martorul, care nu a coborât. Până în acest punct, declarația inculpatului coincide cu declarația părții vătămate și a martorului, însă după aceea, inculpatul a menționat că i-a luat părții vătămate telefonul mobil, iar martorul i-a luat părții vătămate banii din geantă, iar apoi au plecat, fără să-i adreseze nici un cuvânt părții vătămate. Aceste susțineri ale inculpatului au fost contrazise de toate celelalte probe din dosar, respectiv, declarația părții vătămate, a martorului ocular, a martorei care a declarat că, fiind colega de serviciu a părții vătămate pe care aceasta trebuia să o înlocuiască, a văzut-o pe partea vătămată când a ajuns la serviciu cu întârziere, că avea părul smuls din cap, era lovită pe tot corpul, avea hainele rupte. A întrebat-o ce i s-a întâmplat, însă partea vătămată nu era coerentă, abia putea vorbi, dar i-a spus că a fost bătută, agresată sexual și i s-a furat telefonul și banii.
De asemenea, din raportul medico-legal nr.277/7 07 2008, reiese că partea vătămată a prezentat leziuni traumatice corporale ce puteau data din de 06. 07. 2008 și au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri dure și planuri dure, comprimare cu corpuri dure și tracțiunea firelor de păr. La nivel genital prezintă leziuni traumatice produse prin contact sexual genital, posibil în condițiile unui viol, din data de 6. 07. 2008.
Coroborând aceste probe cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică ce a evidențiat modificări psihofiziologice care sunt interpretate ca indicii ai comportamentului simulat, prima instanță a reținut atitudinea nesinceră a inculpatului în recunoașterea faptelor săvârșite, motiv pentru care a apreciat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a apreciat că s-a făcut dovada despăgubirilor materiale în sumă de 1000 lei, reprezentând cheltuielile părții vătămate cu îngrijirile medicale ca urmare a infracțiunii, respectiv contravaloarea medicamentelor, a deplasărilor la doctor conform chitanțelor și rețetelor depuse la dosar, astfel că acestea au fost admise.
De asemenea, cu privire la despăgubirile morale în sumă de 50000 euro solicitate, prima instanță a reținut că partea vătămată a fost victima unei infracțiuni de violență, respectiv furt prin violență și a unei infracțiuni privitoare la viața sexuală, această ultimă infracțiune putând avea consecințe deosebit de grave în planul psihic al victimei, cauzând traume pe termen, perturbări ale întregii vieți.
Din probele dosarului, instanța fondului a reținut că, partea vătămată nu a mai putut continua să lucreze la stația Lukoil, locul către care se îndrepta atunci când a fost agresată, dându-și demisa chiar în acea dimineață, iar din depoziția martorului, a reieșit că aceasta a traversat o perioadă foarte grea, fiind într-o stare depresivă ce a necesitat tratament medical și nici acum, după trecerea timpului, partea vătămată nu poate vorbi despre ceea ce i s-a întâmplat fără să tremure. Aceeași situație a fost expusă și de martorul, care a declarat că partea vătămată a fost și este foarte afectată din punct de vedere psihic, fiind clare urmele traumei psihice pe care încă nu a putut-o depăși.
Din aceste considerente, instanța de fond a apreciat pe deplin justificate pretențiile părții civile privind daunele morale, astfel că a dispus admiterea cererii și obligarea inculpatului la plata către partea vătămată a acestor daune.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, fără a-l motiva în scris.
Oral, inculpatul prin intermediul apărătorului său din oficiu a criticat sentința ca nelegală și netemeinică, susținând că în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea sa, solicitând achitarea în baza art.10 lit. c pr.pen. deoarece nu se face vinovat de comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Prin decizia penală nr.47/A din 20 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a fost admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 72 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Bolintin Vale, județul G pe care a desființat-o parțial, numai pe latura penală în sensul că, în baza art. 64 (1) lit.a teza a - II - a și lit.b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani.
În baza art.71 alin.2 Cod penal, pe durata executării pedepsei cu închisoarea, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 (1) lit.a teza a II - a și lit.b Cod penal.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 23.09.2008, la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Cheltuielile judiciare avansate în apel au rămas în sarcina statului.
În motivarea deciziei, Tribunalul a arătat că din analiza actelor și lucrărilor dosarului în raport cu sentința și apelul declarat, a constatat că acesta este întemeiat, pentru considerentele ce se vor arăta.
Potrivit art.62 din Codul d e procedură penală, în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.
Potrivit art.63 din Codul d e procedură penală, constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală și de instanța de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate și conducându-se după conștiința lor.
În cauză, partea vătămată a fost constantă pe tot parcursul procesului penal în a declara că inculpatul a fost acela care în ziua de 06.07.2008 a coborât din mașina ce oprise lângă ea, a lovit-o cu pumnul în zona feței, după care a tras-o de păr în șanțul de pe marginea șoselei, i-a luat telefonul mobil din mână în momentul în care acesta începuse să sune deoarece anterior încercase să ceară ajutor la 112, după care a continuat să o lovească cu pumnii și picioarele, solicitându-i să-i dea bani, motiv pentru care a răsturnat geanta ce o avea asupra sa pe pământ, a scos banii din portofel (25 RON) și i-a dat inculpatului.
După ce a luat banii, inculpatul a început din nou să o lovească, a tras-o de păr, obligând-o să se dezbrace, după care a violat-o, în timpul actului sexual, de locul unde ei se aflau, apropiindu-se și conducătorul autoturismului din care a coborât inculpatul, care a văzut astfel ce se întâmpla.
S-a reținut și de către instanța de apel că, declarațiile părții vătămate se coroborează - așa cum cer prevederile art. 75 pr.pen. - cu concluziile raportului medico legal nr. 277/E/II/ din 07.07.2008, întocmit de Serviciul de Medicină Legală G, raport ce stabilește că partea vătămată prezenta la data examinării sale medicale următoarele leziuni: minor, echimoză OD, hematom F stg. cervicală, traumatism hemitorace antero-posterior drept, excoriație MD, numărul leziunilor și poziționarea acestora, confirmând susținerile părții vătămate că a fost lovită cu pumnii și picioarele în zona feței și zona toracică, a fost trasă de păr și strânsă de gât.
De asemenea, raportul medico - legal nr. 277/E/II/ din 07.07.2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală G, a stabilit că la nivel genital partea vătămată prezenta leziuni ce puteau data din data de 06.07.2008, produse prin contact sexual, posibil prin viol, recoltarea de probe biologice neimpunându-se în condițiile în care partea vătămată își făcuse toaleta internă postagresiune înaintea examinării sale medicale, iar violul a avut loc fără ejaculare, inculpatul fiind întrerupt în timpul violului de martorul, ce era șoferul autoturismul cu care se deplasa inculpatul.
Deși, în cauză nu s-au putut preleva probe biologice, raportul medico - legal susmenționat este totuși relevant întrucât menționează existența pe corpul părții vătămate, cu ocazia examinării acesteia, a numeroase leziuni, inclusiv în zona genitală, fapt ce confirmă susținerile acesteia privind agresarea sa de către inculpat pentru aod etermina să se dezbrace și să întrețină raport sexual cu acesta.
De asemenea, s-a arătat că trebuie avute în vedere și declarațiile martorei, martoră ce a relatat de asemenea, în mod constant, că pe data de 06.07.2008, în timp ce se afla la serviciu și aștepta să fie schimbată de partea vătămată, a observat când aceasta a venit la serviciu, că prezenta urme de lovituri, partea vătămată spunându-i că a fost bătută, însă nu era prea coerentă și cu toate acestea i-a mai relatat că fusese bătută în drum spre serviciu și că i s-a luat telefonul de către agresor, partea vătămată prezentând lovituri pe tot corpul, părul era smuls, hainele erau rupte și murdare ca și când ar fi fost târâtă pe jos.
La rândul său și martorul prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că a doua zi după incident a văzut partea vătămată, ocazie cu care a observat că aceasta prezenta urme de lovituri.
Nu în ultimul rând, trebuie reținute și declarațiile martorului, martor ce a condus autoturismul în care se afla și inculpatul înainte de a coborî în apropierea părții vătămate și care a relatat că era împreună cu inculpatul atunci când acesta a observat-o pe partea vătămată ce se deplasa cu bicicleta spre serviciu, inculpat care i-a solicitat să oprească mașina, după care a coborât, a mers la partea vătămată căreia i-a dat două palme, după care a tras-o de păr spre pădure cu toate că aceasta încerca să se opună.
Prin declarațiile date, martorul a mai precizat că, la un moment dat, a coborât și el din mașină, deoarece s-a gândit că inculpatul o să omoare partea vătămată, a mers în pădure unde a văzut că acesta întreținea relații sexuale cu partea vătămată, s-a reîntors la mașină, iar atunci când partea vătămată a ieșit din pădure a observat că prezenta lovituri în zona feței și avea hainele rupte.
Potrivit art.62 din Codul d e procedură penală, în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.
Or, în cauză, Tribunalul a arătat că au fost administrate suficiente probe ce conduc fără nici un dubiu la reținerea vinovăției inculpatului atât sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie cât și a infracțiunii de viol, declarațiile părții vătămate de incriminare a inculpatului coroborându-se, așa cum cer prevederile art.75 pr.pen. cu declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și cu concluziile raportului medico legal nr. 277/E/II/ din 07.07.2008, întocmit de Serviciul de Medicină Legală G, probe din cuprinsul cărora rezultă atât exercitarea violențelor de către inculpat asupra părții vătămate în vederea întreținerii cu aceasta de relații sexuale, cât și luarea telefonului mobil și a sumei de 25 lei.
Declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a infracțiunii de viol, declarații prin care a negat și luarea banilor părții vătămate, bani pe care a susținut că i-a luat martorul, nu au fost reținute de tribunal în cadrul ansamblului probator din cauză, întrucât nu se coroborează cu nicio altă probă administrată pe parcursul procesului penal așa cum cer prevederile art.69 Cod procedură penală.
Nu numai că martorul nu a recunoscut niciun moment că el i-ar fi luat părții vătămate suma de 25 lei, dar chiar partea vătămată - prin declarațiile date - a confirmat faptul că inculpatul a fost acela care i-a luat banii din geantă.
Dacă în ceea ce privește reținerea vinovăției inculpatului sub aspectul celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță nu există niciun dubiu în raport de probele administrate în cauză și care au fost corect analizate și interpretate de instanța fondului, sentința pronunțată de aceasta este criticabilă sub aspectul interzicerii inculpatului a tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a, b Cod penal, interzicerea dreptului de a alege prevăzut de art.64 lit.a teza I-a Cod penal neimpunându-se în cauza de față, infracțiunile săvârșite de inculpat nefiind de natură a atrage nedemnitatea de a alege.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva în scris.
Oral, prin apărător desemnat din oficiu, au fost criticate ambele hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei condamnări a inculpatului, solicitându-se achitarea acestuia în temeiul art.10lit.c Cod procedură penală, susținând că nu se face vinovat de infracțiunile reținute în sarcina sa.
Curtea, examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate și care formal se încadrează în dispozițiile art.3859pct.18 Cod procedură penală, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.3859alin.3 Cod procedură penală, constată că acesta este nefondat din următoarele considerente:
Astfel, din probele administrate, rezultă că instanțele au reținut o corectă situație de fapt, căreia i-au dat o corespunzătoare încadrare juridică.
Probele administrate au demonstrat că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
Vinovăția inculpatului a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate, ale martorilor, ,proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, proces verbal de confruntare, precum și raportul medico legal nr. 277/E/II/ din 07.07.2008, întocmit de Serviciul de Medicină Legală G, probe din cuprinsul cărora rezultă atât exercitarea violențelor de către inculpat asupra părții vătămate în vederea întreținerii cu aceasta de relații sexuale, cât și luarea telefonului mobil și a sumei de 25 lei.
Și în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, se apreciază că aceasta s-a făcut judicios, cu respectarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal.
Astfel, Curtea reține că, prin aplicarea inculpatului a unei pedepse rezultante de 9 ani închisoare, se poate realiza și scopul sancționator penal, de prevenire și reeducare a inculpatului, ținându-se seama și de faptul că inculpatul a comis infracțiunile din speță în stare de recidivă prevăzută de art.37 lit.b Cod penal, iar din cazierul judiciar (fila 55 ), rezultă că acesta are o bogată activitate infracțională, dând astfel dovadă de perseverență în comiterea de fapte penale și nu a dat dovezi de îndreptarea, constatându-se astfel că pedepsele anterioare nu și-au atins scopul preventiv educativ.
Așa fiind, Curtea urmează ca, în baza art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, să respingă - ca nefondat - recursul declarat de inculpatul.
În baza art.383 Cod procedură penală, va computa prevenția inculpatului de 23 septembrie 2008 la zi, 26 august 2009.
Față de soluția ce se va pronunța, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală și îl va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.47/A/20.07.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală, în dosarul penal nr-.
prevenția inculpatului de la 23.09.2008 la zi, 26.08.2009.
Obligă pe recurentul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei - onorariu avocat din oficiu - se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- --
Red.
Dact.
Ex.2
Red.-Trib.
Red.-Jud. B
Președinte:Lefterache LaviniaJudecători:Lefterache Lavinia, Bădescu Liliana, Piciarcă Dumitrița