Violul (art.197 cod penal). Decizia 760/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.760

Ședința publică din 10 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru

JUDECĂTOR 2: Dumitru Pocovnicu Arin Alexandru

-- -

GREFIER:

*********************************************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău

reprezentat legal de - procuror

*

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpațiiși, împotriva decizie penale nr.254/ /09.09.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat în stare de arest recurenții-inculpați A asistat de avocat desemnat din oficiu și asistat de avocat ales și avocat ales pentru intimata-parte vătămată - lipsă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:

Întrebați fiind recurenții inculpați A C-tin. și arată că își mențin recursurile declarate.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat A C-tin, solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat și susținut și la instanța de fond, precizând că recursul vizează achitarea acestuia potrivit art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod pr.penală, întrucât în cauză nu sunt întrunite condițiile pentru săvârșirea infracțiunii de viol. Un rol important la această așa zisă infracțiune, l-a avut tatăl inculpatului care l-a chemat pe fiul său să întrețină raporturi sexuale cu partea vătămată fără să știe că asupra acesteia au fost exercitate presiuni și fără a realiza că săvârșește o infracțiune. Mai mult, partea vătămată nu s-a opus la a întreținere raporturi sexuale cu inculpatul.

În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special - 3 ani, având în vederea circumstanțele personale ale inculpatului.

Avocat având cuvântul pentru recurentul-inculpat, critică hotărârile instanței de fond și apel pentru netemeinicie și nelegalitate, întrucât în cauză se impune achitarea acestuia potrivit dispozițiilor art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.a,b Cod pr.penală deși nu dorește să reitereze faptele și motivele susținute la celelalte instanțe a punctat câteva motive: că inculpatul a fost puțin forțat la implicarea și participarea săvârșirea infracțiunii de viol,având în vedere că declarațiile părții vătămate sunt puțin contradictorii neavând caracter de continuitate - instanța ar trebui să rețină că activitatea sa infracțională era de perversiune sexuală, întrucât a discutat cu partea vătămată și față de faptul că aceasta a acceptat - nu sunt acte de viol față de acordul dat.

În situația în care inculpatul a fost anunțat de tatăl inculpatului să aibă 100 lei și țigări întrucât are mai multe fete cu care ar putea întreține raporturi sexuale, consideră că participarea acestuia la comiterea infracțiunii este izolată. De reținut este că partea vătămată și-a dat acordul pentru a avea un raport sexual cu inculpatul, motiv pentru care solicită achitarea acestuia.

Ca o reapreciere dacă instanța consideră că nu sunt motive de achitare și față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului care este tânăr își desăvârșește studii universitare, solicită redozarea pedepsei și aplicarea art.76 lit.b cod penal cu reducerea acestei la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare.

De asemenea, consideră că perioada de detenție este suficientă ca pedeapsa să-și atingă scopul.

Avocat învederează că în susținerea cauzei depune concluzii scrise.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârilor pronunțate ca temeinice și legale din probele administrate rezultă că inculpații au întreținut relații împotriva voinței părții vătămate, pedeapsa fiind corect individualizată.

Solicită plata cheltuielilor judiciare către stat.

Recurentul inculpat având cuvântul solicită admiterea recursului și regretă comiterea faptei.

Recurentul inculpat A având cuvântul solicită admiterea recursului.

CURTEA

- deliberând -

Prin decizia penală nr. 254/AP/09.09.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ROMAN, împotriva sentinței penale nr.169 din 10.04.2009, pronunțată de Judecătoria Roman.

S-a desființat în parte sentința atacată și rejudecând cauza:

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de perversiune sexuală prevăzută de art.201 alin.4 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, de la 1(un) an închisoare la 4(patru) ani închisoare și aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b și art.35 alin.1 Cod penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit,b Cod penal, pe o durată de 2 (doi) ani.

În temeiul art.88 Cod penal, s-a dedus pentru inculpații și A, reținerea preventivă efectuată la data de 03.12.2008.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

În temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații, A, și de partea vătămată, împotriva aceleași sentințe.

În temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luate împotriva celor trei inculpați, iar în temeiul art.381 Cod penal, s-a dedus din pedepsele aplicate, durata arestării preventive efectuate de fiecare inculpat, de la data de 10.04.2009 și până la data de 09.09.2009.

În temeiul art.189 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul, în sumă de 300 lei, s-a avansat către Baroul d e Avocați N din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

S-a constatat că inculpații A și, au fost asistați de apărători aleși.

În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului, suma de 450 lei, pe inculpații A și, câte 150 lei, iar pe partea vătămată suma de 50 lei, toate sumele cu titlu cheltuieli judiciare.

Instanța de apel a avut în vedere că:

Prin sentința penală nr. 169 din 10.04.2009, pronunțată de Judecătoria Roman, au fost condamnați inculpații:

- la pedeapsa de 1 ( un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de perversiune sexuală, prev. de art. 201 alin. 4, în condițiile art. 37 lit. b Cod penal și la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la de viol, prev. de art. 26 rap. la art. 197 alin. 1 lit.a Cod penal, în condițiile art. 37 lit.b Cod penal.

Conform art. 33 lit. a și 34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare.

- A- și - la pedepse de câte 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit.a și art.76 lit.b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedepse, perioada arestării preventive a inculpaților, de la 4. 12. 2008, la zi.

Conform art. 350 (1) Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților.

S-au interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 (1) lit.a teza a-II-a și lit. b Cod penal, în condițiile și pe perioada prev. de art. 71 (2) Cod penal.

S-au interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 (1) lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o perioadă de câte un an, în condițiile prev. de art. 66 Cod penal.

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Conform art. 192 (2) Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 800 lei, iar ceilalți inculpați la câte 500 lei, cheltuieli judiciare, către stat.

S-a constatat că inculpații A- și -- au fost asistați de apărători aleși.

În baza art. 193 (4) Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la câte 1500 lei, cheltuieli judiciare către partea vătămată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 3952/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman, înregistrat la instanță cu nr- s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol, prev. de art. 26 rap. la art. 197 alin. 1 și al. 2 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. b Cod pen. și perversiune sexuală prev. dea rt. 201 alin. 4 Cod pen. cu aplic. art. 37 lit. b și art. 33 lit. a Cod penal și a inculpaților A și pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. a Cod pen. faptă săvârșită în seara zilei de 30. 11. 2008.

Din probele administrate în cauză, ( procesul verbal de consemnare a plângerii, și declarația părții vătămate, procesul verbal de cercetare la locul faptei, procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere, procesul verbal de confruntare, declarațiile martorilor - -, -a, -, și, raportul de expertiză medico legală nr. 149/2008 )s-a reținut că în după - amiaza de 30. 11. 2008, partea vătămată, împreună cu -a au mers în vizită la numita, într-o cameră închiriată din căminul Colegiului Tehnic din municipiul În cameră se mai aflau inculpatul și fratele lui-.

Inculpatul a solicitat telefonic fiului său, inculpatului A, să vină și el la. Acesta a venit, însoțit de inculpatul și fratele acestuia - - - -, având asupra lor 2 sticle cu 4 litri de vin, din care a început să consume, forțându-le să consume vin și pe și -

-a a fost dusă forțat de către într-o altă cameră, însă a reușit să fugă, ajutată de, care i-a spus să fugă pentru a nu fi violată.

Inculpatul a lovit-o apoi, pe, ducând-o forțat într-o cameră alăturată și solicitându-i să se dezbrace. La acestea au asistat și ceilalți inculpați, aceștia fiind solicitați de către partea vătămată s-o ajute să scape. Nu numai că nu au ajutat-o, dar, asistată de, care stătea în ușa camerei cu un cuțit în mână, ceilalți doi inculpați au întreținut cu partea vătămată, raporturi sexuale normale și orale, împotriva voinței ei.

După consumarea acestor acte, cei doi au plecat, rămânând doar inculpatul cu partea vătămată și obligând-o să- masturbeze, ceea ce dânsa a și făcut, după care a primit acceptul inculpatului de a părăsi clădirea.

În urma violențelor (inclusiv sexuale) exercitate asupra părții vătămate, aceasta a suferit deflorarea ( raport de expertiză medico legală nr. 149/3. 12. 2008-fl. 20 a R ) și a fost internată în Spitalul municipal R în perioada 2-5.12.2008, cu diagnosticul de plagă postraumatică vulvară.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor.

Ceilalți doi inculpați au recunoscut că au întreținut relații sexuale cu partea vătămată, dar susțin că au plătit câte 100 lei lui, necunoscând că partea vătămată nu și-a dat acordul. Așa după cum s-a arătat, însă, dânșii au constatat personal că inculpatul a exercitat violențe asupra părții vătămate, obligând-o sub amenințarea cuțitului să întrețină, împotriva voinței ei, raporturi sexuale cu ceilalți doi inculpați. Chiar dacă acești doi nu au exercitat acte de violență asupra părții vătămate, ei au văzut că aceasta nu și-a exprimat acordul cu privire la relațiile sexuale și că dânsa a fost constrânsă prin amenințare cu cuțitul de către inculpatul, aflându-se în imposibilitatea de a se apăra.

În drept, s-a reținut că faptele lui constituie infracțiunile de complicitate la viol, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 197.1 și alin. 2 lit. a Cod penal, în condițiile art. 37 lit. b Cod pen. și perversiune sexuală, prev. de art. 201 alin. 4 Cod pen., în condițiile art. 37 lit. b și 33 lit. a Cod penal, iar faptele celorlalți inculpați constituie infracțiunea de viol, prev. de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. a Cod penal.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, s-a avut în vedere pericolul social ridicat al faptelor comise și persoana inculpatului, recidivist postexecutoriu, condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni cu violență, cu atitudine procesuală nesinceră.

Pentru ceilalți doi inculpați, s-a reținut că sunt tineri aflați la prima abatere penală din viața lor și cu o conduită anterioară bună ( anchetele sociale, fl. 174-177 întocmite de Primăria comunei ), astfel că s-a aplicat în favoarea acestora circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal și s-au redus pedepsele sub minimul special prevăzut de lege.

Inculpaților li s-au aplicat pedepsele accesorii și cele complimentare prev. de art. 64 Cod penal, în condițiile art. 71 și respectiv 66 Cod penal.

S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Conf. art. 191 (2) Cod procedură penală, inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate în cauză de stat, în care s-a inclus și onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul.

Împotriva sentinței au declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, inculpații și partea vătămată.

Procurorul a invocat nelegalitatea hotărârii atacate, întrucât inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă nelegală pentru infracțiunea de perversiuni sexuale, prevăzută de art.201 alin.4 Cod penal, iar inculpaților și A, nu li s-a dedus din pedepsele aplicate, durata reținerii preventive din ziua de 3.12.2008, solicitând admiterea apelului cu privire la aceste două aspecte.

Inculpatul a susținut că este nevinovat, situație care rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză, iar singura declarație a părții vătămate care-l inculpă, nu este suficientă pentru condamnarea sa, motiv pentru care a solicitat admiterea apelului și achitarea sa, în temeiul art.10 lit.c Cod procedură penală, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei.

Inculpatul Aas olicitat admiterea apelului și, achitarea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, întrucât faptei reținute în sarcina sa, îi lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de viol.

Cu privire la latura obiectivă a susținut că violul este o faptă care presupune o constrângere fizică sau morală, sau se profită de neputința victimei de a se apăra, ori în cauză, nu rezultă din probe că victima a fost supusă vreunei presiuni fizice sau morale. Din declarația victimei aflată la fila 90, rezultă că el nu a exercitat violențe asupra acesteia, ci inculpatul i-a propus fetei să întrețină relații sexuale cu cei doi.

Referitor la intenția de viol, inculpatul a arătat că această intenție nu a existat, el crezând că întreține relații sexuale cu o fată oarecare, cu o prostituată, în condițiile în care inculpatul Aaf ost sunat de tatăl său care i-a spus că a găsit două fete, astfel că a crezut că este vorba despre o petrecere dinaintea nunții, având în vedere că urma să se căsătorească.

În subsidiar, în situația în care se va reține vinovăția sa, inculpatul a solicitat să se facă aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal, privind suspendarea condiționată executării pedepsei.

Inculpatul a solicitat admiterea apelului și achitarea, în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală, întrucât participarea și implicarea sa la comiterea faptei, a fost puțin forțată și s-a bazat doar pe declarațiile părții vătămate.

Inculpatul a învederat că infracțiunea de viol se săvârșește cu intenție directă, iar partea vătămată nu a relatat niciodată că el ar fi exercitat acte de constrângere sau violențe asupra ei.

În subsidiar, în situația în care se va reține totuși vinovăția sa, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei și aplicarea art.81 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Partea vătămată a invocat netemeinicia sentinței, în sensul că pedepsele aplicate inculpaților A și, sunt prea mici, în raport de gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor comise asupra ei.

Partea vătămată a arătat că inculpații A și, nu numai că nu au făcut nimic pentru a-l determina pe inculpatul să o lase să plece, ci, dimpotrivă au acționat împreună cu acesta, împotriva voinței sale, să întrețină prin amenințare raporturi sexuale cu ea, acesta fiind și motivul pentru care inculpații au venit la Căminul Colegiului Tehnic " " din R, cu băutură, la chemarea inculpatului.

Atâta timp cât ea nu a acceptat actul sexual cu inculpații și a fost constrânsă prin amenințare să întrețină relații sexuale cu aceștia, infracțiunea de viol există și a fost săvârșită cu intenție directă de către inculpați.

Pentru aceste motive, partea vătămată a solicitat admiterea apelului, în sensul majorării pedepselor aplicate inculpaților.

Tribunalul, verificând, în temeiul art.378 alin.1 Cod procedură penală, hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, a constatat că este întemeiat numai recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, celelalte patru recursuri fiind nefondate.

Coroborând probele existente la dosarul cauzei, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului (12-15 p), procesul verbal pentru recunoaștere (24 ), expertiza medico-legală nr.149 din 03.12.2008, întocmită de Cabinetul Medico-Legal R (20 ), actele medicale ale victimei (21-22 ), procesul verbal de confruntare dintre inculpații și (47 ) procesul verbal de confruntare dintre inculpații A și (48 ), procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și (49-51 ) și declarațiile martorilor - - (25-29 și 94 inst.), -a (30-34 și 93 inst.), -a (35-36 ), (37-39 ) și (40-41 ), rezultă indubitabil că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor concurente de perversiune sexuală și complicitate la viol, iar inculpații A și de săvârșirea infracțiunii de viol.

Inculpatul a pus la cale atât propria acțiune împotriva victimei, dar i-a chemat cu băutură și i-a îndemnat să o violeze sub amenințarea cu cuțitul, contra unor sume modice de bani și pe inculpații și A, cu toate că acesta din urmă era fiul său.

Susținerea inculpaților și A, care au violat-o concomitent pe victima, care era virgină, că sunt nevinovați pentru că nu au exercitat presiuni fizice sau morale asupra victimei și că inculpatul i-a propus acesteia să întrețină relații sexuale cu ei, nu este verosimilă, pentru că aceștia au acționat asupra victimei, după ce a fost lovită și forțată să se dezbrace de inculpatul, care a rămas cu cuțitul în mână în ușa camerei și a asistat la raporturile sexuale normale și orale, întreținute în același timp de inculpații și A, împotriva voinței victimei, iar după plecarea acestora, inculpatul a obligat-o pe să-l masturbeze.

Prin urmare, infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată există, sunt grave și au fost comise cu vinovăție.

Pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată inculpatului pentru infracțiunea de perversiune sexuală, prevăzută de art.201 alin.4 Cod penal, nu este legală, întrucât minimul special al pedepsei este de 3 ani închisoare, iar în plus, textul sancționator prevede pentru această faptă și pedeapsa complementară, care nu a fost aplicată.

Pentru toți inculpații a fost aplicată în bloc, pedeapsa complementară în cazul infracțiunilor de viol, respectiv complicitate la infracțiunea de viol.

Ori, în cazul inculpatului trebuiau aplicate două pedepse complementare și pentru infracțiunea de perversiune sexuală și pentru infracțiunea de complicitate la viol, care trebuiau contopite.

O altă nelegalitate semnalată este nededucerea din pedepsele aplicate inculpaților și A, a duratei reținerii preventive din ziua de 31.12.2008.

În ceea ce privește achitarea solicitată de inculpați pe motiv că lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost condamnați, această soluție nu se justifică, întrucât infracțiunile există în materialitatea lor atât sub aspectul laturii obiective cât și a celei subiective și nu poate fi primită apărarea inculpaților că nu au exercitat violențe fizice sau psihice asupra victimei, sau, că nu au profitat de neputința acesteia de a se apăra, atâta timp cât A și au venit cu băuturi alcoolice într-o locuință și nu într-un bordel, unde au violat concomitent victima sub amenințarea cu cuțitul a complicelui lor, care la final a obligat victima să-l masturbeze.

În consecință, s-a reținut că pentru infracțiunile de viol și complicitate la viol, pedepsele aplicate inculpaților au fost just individualizate, cu respectarea tuturor criteriilor generale prevăzute de art. 72 Cod penal și că nu se impune nici reducerea pedepselor și nici aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Sub acest aspect, s-a constatat că atât apelurile declarate de inculpați, cât și apelul declarat de partea vătăma, sunt nefondate.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, s-au admis apelul declarat de procuror, s-a desființat în parte sentința atacată, s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului, pentru infracțiunea prevăzută de art. 201 alin.4 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, și s-a aplicat pedeapsa complementară, efectuându-se contopirea pedepselor în temeiul art. 33 lit.a, art. 34 lit.b și art. 35 Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus pentru inculpații și A, reținerea preventivă efectuată în ziua de 03.12.2008 și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În temeiul art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, s-au respins ca nefondate, apelurile declarate de inculpați și de partea vătămată.

S-a menținut starea de arest a inculpaților, s-a dedus arestarea preventivă efectuată de aceștia de la 10.04.2009 la 09.09.2009 și au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpații A ți. Primul dintre recurenți a solicitat achitarea în temeiul prevederilor art. 10 lit. d p Cod Penal. arătând că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de viol, inculpatul nu a știut că asupra victimei au fost făcute presiuni de către inculpatul, partea vătămătă nu s-a opus la a întreține raporturi sexuale cu inculpatul.

Și inculpatul a invocat nevinovăția, respectiv faptul că partea vătămată și-a dat acordul să întrețină raporturi sexuale, inculpatul a avut o altă reprezentare cu privire la împrejurările din seara comiterii faptei, respectiv că partea vătămată este dispusă să întrețină raporturi sexuale contra unor sume de bani. Au fost criticate hotărârile primelor două instanțe și sub aspectul încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, arătându-se că aceasta constituie infracțiunea de perversiuni sexuale iar nu de viol. În subsidiar a solicitat inculpatul reducerea pedepsei și suspendarea condiționată a executării acesteia.

Procedând la analiza recursurilor declarate de cei doi inculpați în raport de motivele de recurs invocate și de actele și lucrările dosarului C reține următoarele:

Atât inculpatul A cât și inculpatul dovedesc o atitudine nesinceră atunci când invocă necunoașterea împrejurărilor în care partea vătămată a fost constrânsă să întrețină raporturi sexuale cu toți cei trei inculpați. În realitate, ambii inculpați au asistat la actele de violență și amenințare la care victima a fost supusă de către inculpatul, mai mult au întreprins personal acte de violență asupra victimei, în acest sens declarațiile părții vătămate coroborându-se cu declarațiile martorilor a, și. Este lipsită de orice credibilitate apărarea că victima a fost de acord să întrețină raporturi sexuale contra cost, aceasta fiind virgină la momentul producerii agresiunii sexuale. Rezultă astfel că instanța de fond și prima instanță de control judiciar au reținut o situație de fapt conformă cu realitatea, confirmându-se

în mod indubitabil că partea vătămată a întreținut raporturi sexuale cu inculpații prin constrângere.

În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei de a întreține un raport sexual oral cu victima de inculpatul a fost avută în vedere, în mod justificat, decizia nr. III/2005 pronunțată de către ÎCCJ în interesul legii prin care s-a statuat că "prin act sexual de orice natură, susceptibil a fi încadrat în infracțiunea de viol prevăzută de art. 197.Cod Penal se înțelege orice modalitate de obținerea unei satisfacții sexuale prin folosirea sexului, prin constrângere."

Nu poate fi primită de către instanța de recurs nici solicitarea inculpatului privind aplicarea unei pedepse în cuantum sub minimul special cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Împreună cu ceilalți doi inculpați, recurentul - inculpat a adoptat o poziție procesuală nesinceră, cu intenția de a induce în eroare organele judiciare. Curtea are în vedere și gradul de pericol social extrem de ridicat al faptei săvârșite, inculpatul acționând alături de alte persoane, asupra unei eleve, în incinta unui cămin aparținând unei unități de învățământ.

Pentru considerentele expuse urmează a fi respinse ca nefondate recursurile declarate de cei doi inculpați în temeiul art. 385 ind.15 pct. 1 lit. b C.P.P. dedusă în continuare arestarea preventivă a acestora de la data pronunțării deciziei recurate la zi, iar în temeiul art. 191, 193.C.P.P. recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat și partea vătămată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-inculpați A și, împotriva deciziei penale nr. 254/AP/ 09.09.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul penal nr-.

În temeiul art. 385/16 pr.penală cu referire la art.381 pr.penală deduce în continuare arestarea preventivă a recurenților-inculpații de la 09.09.2009 la zi.

În conformitate cu dispozițiile art.189 pr.penală dispune plata din fondurile a sumei de 200 lei către Baroul Bacău -., cu titlu de onorariu avocat oficiu pentru recurentul-inculpat A.

Constată că recurentul-inculpat a fost asistat de apărător ales.

În temeiul art.193 al.1,4 pr.penală obligă fiecare recurent-inculpat să plătească părții vătămate câte 750 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, respectiv onorariu avocat.

În conformitate cu dispozițiile art.191 al.1,2 pr.penală obligă recurentul-inculpat A să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare iar recurentul-inculpat să plătească statului 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.12.2009, în prezența recurenților-inculpați.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

Pt.grefier -plecat în

Semnează grefier șef secție

Red.

Red. /

Red.

Tehnored. / 28.12.2009.

2 ex.

Președinte:Gabriel Crîșmaru
Judecători:Gabriel Crîșmaru, Dumitru Pocovnicu Arin Alexandru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violul (art.197 cod penal). Decizia 760/2009. Curtea de Apel Bacau