Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 9/2013. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9/2013 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 18-01-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 9/2013
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D.-M. S.
Judecător G. I.
Judecător T. Ț. - Președinte Secția Penală
Grefier V. P.
Parchetul de pe lângă Tribunalul A. este reprezentat prin procuror
D. M.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul A. D. V. împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria A. I. la data de 14.01.2013 în dosarul nr._ 12.
La apelul nominal făcut în ședința publică la ora 10,10 se prezintă inculpatul recurent, aflat în stare de arest preventiv, asistat de av. T. I., apărător desemnat din oficiu, care depune delegație de asistență judiciară obligatorie la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Fiind întrebat de instanță, inculpatul declară că își menține recursul formulat.
Nefiind formulate cereri prealabile, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în principal înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara iar în subsidiar admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar. Solicită a se reține că inculpatul a săvârșit faptele în stare de minorat și a recunoscut integral faptele. Cu privire la cererea de liberare provizorie sub control judiciar arată că în mod greșit instanța de fond a dispus respingerea cererii apreciind că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii de arestare preventivă. Solicită admiterea acestei cereri, condițiile impuse oferind instanței posibilitatea de a verifica conduita inculpatului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpatul A. D. V. prin care s-a menținut măsura arestului preventiv și s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar. Arată că în raport de persistența infracțională a inculpatului precum și timpul scurt care a trecut de la luarea măsurii de arestare preventivă se poate aprecia că măsura arestării preventive se impune a fi menținută.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, declară că regretă faptele și solicită să fie cercetat în libertate.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin Încheierea din 14.01.2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ 12 s-a dispus, în baza art. 300/2 C.pr.pen., menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților A. D. V. și R. A. D..
În baza art. 160/8 alin. 6 C.pr.pen. s-au respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de aceeași inculpați.
În adoptarea acestei soluții prima instanță a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților impun în continuare privarea acestora de libertate, pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 4 ani, nu a intervenit nici un eveniment legislativ care să modifice temeiul de drept reținut în cauză, iar lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de neliniște și insecuritate în cadrul societății civile, generat de rezonanța negativă a faptului că o persoană asupra căreia planează acuzația săvârșirii unor infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului este cercetată în stare de libertate.
În ceea ce privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar, instanța de fond a constatat admisibilitatea în principiu a acesteia, apreciind însă că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 160/2 alin. 2 Cod procedură penală.
Împotriva Încheierii primei instanțe a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul A. D. V., aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea sa în stare de libertate.
S-a precizat că recursul formulat vizează atât dispozițiile de menținere a măsurii arestării preventive, cât și pe cele de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
În expunerea motivelor de recurs s-a relevat în esență că în raport de situația personală a inculpatului, săvârșind faptele în stare de minoritate, le-a recunoscut și regretat astfel că se impune cercetarea lui, în continuare, în stare de libertate.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii atacate prin prisma celor expuse, precum și din oficiu conform art. 385/6 C.pr.pen., Tribunalul constată că recursul formulat de inculpat este fondat.
În cauza de față inculpatul a fost arestat în temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală, fiind cercetat și ulterior trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art. 208 al. 1 Cod penal corob. cu art. 209, alin. 1 lit. a, g, și i Cod penal, în condițiile art. 41, alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 99 și urm. Cod. Penal, alături de inculpatul R. A. D., arestat preventiv.
În sarcina inculpatului s-a reținut că acesta, împreună cu inculpatul R. A. D. în noaptea de 25/26.10.2012, au pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor în curtea locuinței părții vătămate Romosan O., din Cugir, apoi folosind o scară au urcat pe acoperișul imobilului părții vătămate unde au decopertat o parte din țiglă și astfel au pătruns în interior, sustrăgând bunuri în valoare de aproximativ 3000 lei, iar în noaptea de 31.10/01.11.2012 au pătruns, prin forțarea ușii de acces, în sediul Grădiniței nr. 5 Cugir de unde au sustras bunuri în valoare de 2738 lei.
Analiza situației inculpatului A. D. V. în privința cererii sale de liberare provizorie sub control judiciar, Tribunalul constată următoarele:
Potrivit art. 1602 C.pr.pen. liberarea provizorie sub control judiciar se acordă inculpaților arestați pentru infracțiuni pedepsite cu închisoarea ce nu depășește 18 ani; inculpatul nu poate fi liberat provizoriu sub control judiciar dacă există date din care rezultă necesitatea împiedicării acestuia să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților, martorilor, experților ori prin alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă.
Nu există date din care să rezulte necesitatea împiedicării inculpatului să comită alte infracțiuni și nici că acesta va încerca zădărnicirea aflării adevărului câtă vreme acesta a recunoscut și regretat faptele comise.
Mai mult, timpul deja petrecut de inculpat în stare de arest coroborat cu gravitatea faptelor si recunoașterea lor formează convingerea instanței de recurs că inculpatul de față prezintă garanția ca poate fi judecat in stare de libertate prin liberarea provizorie și supunerea sa condițiilor speciale de control judiciar
În plus, analizând și durata petrecută de inculpat în stare de arest, Tribunalul apreciază că acesta a depășit termenul rezonabil având în vedere vârsta inculpatului, acesta fiind minor, iar legea procesual penală prevede durate mult mai scurte de arest preventiv pentru această categorie de inculpați, tocmai pentru că aceștia se află în plină dezvoltare psiho-emoțională și educațională iar o detenție excesivă ar putea afecta posibilitatea de reeducare și integrare în viața socială viitoare.
Față de cele expuse, Tribunalul va admite prezentul recurs, va casa Încheierea atacată doar sub aspectul dispoziției de menținere a stării de arest a inculpatului A. D. V. și a modului de soluționare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta și, procedând la rejudecare în limitele menționate: în baza art. 1608a alin. 2 C.pr.pen. va admite cererea inculpatului A. D. V. și va dispune punerea acestuia în libertate provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 56/03.11.2012 emis de Judecătoria A. I. în dosarul nr._, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
În baza art. 1602 alin. 3 C.pr.pen. pe timpul liberării provizorii va stabili în sarcina inculpatului următoarele obligații:
a) să nu depășească teritoriul țării;
b) să se prezinte la organele de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la organul de poliție din cadrul I.P.J. A., desemnat cu supravegherea de instanță, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
e)să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
În temeiul art.1602 al.31C.pr.pen.va pune în vedere inculpatuluisă nu intre în contact cu părțile vătămate, membrii familiilor acestora, persoana împreună cu care a comis fapta, martorii din prezentul dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Va desemna Poliția oraș Cugir cu supravegherea respectării obligațiilor impuse inculpatului A. D. V..
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.16010 C.pr.pen. referitoare la revocarea liberării provizorii sub control judiciar, precum și a faptului că în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin se va institui față de el măsura arestării preventive.
Va constata rămasă fără obiect dispoziția instanței de fond de menținere a măsurii arestării preventive a inculpatului A. D. V..
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia iar suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi virată în contul BCAJ A. din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul formulat de inculpatul A. D. V. împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria A. I. la data de 14.01.2013 în dosarul nr._ 12.
Casează încheierea atacată, doar sub aspectul dispoziției de menținere a stării de arest a inculpatului A. D. V. și a modului de soluționare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta și, procedând la rejudecare în limitele menționate:
În baza art. 160/8a al. 2 C.pr.pen. admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul A. D. V., fiul lui D. N. și M., născut la data de 31.12.1994, în Cugir, jud.A., CNP_, deținut în Penitenciarul Aiud.
Dispune punerea în libertate provizorie a inculpatului A. D. V. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 56/03.11.2012 emis de Judecătoria A. I. în dosarul nr._, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
În temeiul art.1602 al.3 C.pr.pen. impune inculpatului ca pe timpul liberării provizorii să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească teritoriul țării;
b) să se prezinte la organele de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la organul de poliție din cadrul I.P.J. A., desemnat cu supravegherea de instanță, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
e)să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
În temeiul art.1602 al.31C.pr.pen. pune în vedere inculpatuluisă nu intre în contact cu părțile vătămate, membrii familiilor acestora, persoana împreună cu care a comis fapta, martorii din prezentul dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Desemnează Poliția oraș Cugir cu supravegherea respectării obligațiilor impuse inculpatului A. D. V..
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.16010 C.pr.pen. referitoare la revocarea liberării provizorii sub control judiciar, precum și a faptului că în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin se va institui față de el măsura arestării preventive.
Constată rămasă fără obiect dispoziția instanței de fond de menținere a măsurii arestării preventive a inculpatului A. D. V..
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia iar suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi virată în contul BCAJ A. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică, azi 18.01.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D.-M. S. G. I. T.-M. Ț.
Grefier,
V. P.
Red.S.D.M./P.V/2 ex.
18 Ianuarie 2013
Jud.fond- O.T.
| ← Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 349/2012. Tribunalul ALBA | Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... → |
|---|
