Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 262/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 262/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 20-08-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 262/2015
Ședința publică din 20 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. M. S.
Grefier: D. H.
Parchetul de pe lângă Tribunalul A. este reprezentat prin procuror
A. D.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de inculpatul P. P. D., împotriva Încheierii de ședință din data de 11 august 2015, pronunțată în dosarul nr._ 15 al Judecătoriei S..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. J. L. cu delegație avocațială depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Fiind întrebat, inculpatularată că își menține contestația formulată, solicitând cercetarea sa în stare de libertate. Arată că nu a săvârșit fapta, astfel cum susține persoana vătămată. De asemenea, arată că se află arestat preventiv de 4 luni. M. arată că are doi copii minori, că a fost pus sub măsura controlului judiciar, dar ulterior a fost din nou arestat întrucât a fost admisă contestația formulată de P.. Învederează instanței că a fost eliberat în anul 2013 și nu în anul 2014, astfel cum s-a reținut în rechizitoriu, iar timp de doi ani și jumătate nu a mai comis nicio faptă., astfel că nu se poate reține o stare de recidivă.
Nefiind formulate cereri, instanța acordă cuvântul în susținerea contestației.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea contestației, desființarea încheierii penale atacate și cercetarea inculpatului contestator în stare de libertate. Arată că acesta este arestat de 4 luni, astfel că termenul rezonabil prevăzut de CEDO s-a epuizat. Solicită revocarea măsurii arestării preventive pentru a i se acorda inculpatului contestator șansa de a-și pregăti apărarea și de a-și angaja un apărător ales, precum și de a munci, întrucât acesta are în întreținere trei copii minori, situați familială a acestuia fiind grea. Arată că temeiurile avute în vedere la luarea, respectiv prelungirea măsurii nu mai subzistă, astfel că procesul penal se poate desfășura și cu inculpatul cercetat în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai puțin restrictivă, respectiv măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea contestației, ca nefondată, și menținerea încheierii penale din 18.08.2015 a Judecătoriei S. ca legală și temeinică, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare, nu s-au schimbat, iar măsura este necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Arată că instanța de fond în mod corect a menținut măsura arestării preventive față de acesta, raportat la dispozițiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală privind gravitatea faptei inculpatului, suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit fapta, circumstanțele și modul de comitere a faptei, anturajul și mediul din care provine și perseverența infracțională a acestuia, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar. Apreciază că termenul rezonabil stabilit de CEDO este respectat, inculpatul fiind arestat preventiv doar de 4 luni. Față de cele expuse, solicită respingerea contestației ca nefondată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței.
TRIBUNALUL
Asupra contestației penale de față;
Prin încheierea din data de 11.08.2015 s-a constatat, în baza art. 362 Cod procedură penală raportat la art. 208 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului P. P. D..
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin încheierea din data de 24.06.2015 s-a luat față de inculpat măsura arestării preventive.
Starea de fapt reținută de judecătorul de drepturi și libertăți a fost aceea că, împreună cu P. V. A. și încă o persoană rămasă necunoscută, dintr-un grup de trei, în data de 25.03.2015, orele 20.40 (pe timp de noapte ), în apropierea . . S., jud. A. au prins cu mâna de gură și apoi au împins persoana vătămată O. S. E., concomitent cu smulgerea de pe umărul stâng al acesteia a unei genți de culoare neagră, în care se aflau mai multe obiecte personale, în valoare de 200 lei, după care au fugit.
Aceste aspecte rezultă din materialul probator administrat în cauză, respectiv, procesul verbal de recunoaștere a inculpatului după planșe foto, de către persoana vătămată și declarația unui martor ocular.
Analizând dispozițiile art. 223 CPP, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că, potrivit prevederilor art. 202 Cod procedură penală, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, cu mențiunea prevăzută de alin. 3 al articolului arătat, în sensul că măsura preventivă trebuie să respecte criteriul proporționalității acesteia cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și al necesității dispunerii sale pentru realizarea scopului urmărit.
Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat existența indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul este presupusul autor al faptelor pentru care este cercetat, și anume tâlhărie calificată.
Conform prevederilor art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Astfel cum s-a menționat și încheierea de arestare nr. 29/2015, fiind avute în vedere natura și gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat, modalitatea de comitere a acestora, caracterul repetitiv al actelor materiale, impactul negativ în rândul societății civile, ce creează un sentiment de nesiguranță și incertitudine, circumstanțele ținând de persoana inculpatului care este specializat în infracțiuni de furt și nu are loc de muncă, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat și reținut că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, temeiurile ce au fundamentat inițial arestarea inculpatului nemodificându-se într-un termen foarte scurt de numai o zi, fiind în continuare actuale și prezente, situație față de care se impune confirmarea mandatului de arestare preventivă, neexistând argumente care ar putea justifica revocarea sau înlocuirea acestei măsuri.
S-a precizat că, în dosar, nu a început cercetarea judecătorească, astfel, în cauză nu au intervenit elemente noi care să conducă la o altă concluzie, decât cea a menținerii măsurii arestării preventive.
În acest context, arestarea preventivă a inculpatului s-a circumscris exigențelor art. 223 CPP, inculpatul fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 alin. 1 raportat la art. 234 alin. 1 lit. d din CP cu aplicarea art. 41 alin. 1 CP, pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani și, având în vedere antecedentele penale, precum și gravitatea acuzelor ce planează asupra acestuia, se apreciază că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
S-a reținut de către instanța de fond că potrivit art.208 alin. (2) și (4) C. proc. pen., instanța de judecată verifică din oficiu, periodic, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive.
Analizând măsura preventivă luată față de inculpat, s-a apreciat că aceasta este legală si temeinică, întrucât in cauză au fost încuviințate probele testimoniale cu martorii M. I. F., C. N., O. S., M. R. –propusi de reprezentantul Parchetului și a martorilor inculpatului: P. P. și P. A. M., iar temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpatului se mențin și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.
De asemenea, s-a reținut că menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal, a prevenirii săvârșirii unei noi infracțiuni, în sensul că deși inculpatul solicită măsura controlului judiciar, arătând că are în întreținere doi minori, încă nu are un loc de muncă care să susțină afirmația acestuia cum că și-ar putea întreține familia.
Pe de altă parte, s-a apreciat că măsura preventivă este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației - în sensul că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de tâlhărie, faptă care se caracterizează în concret, printr-o periculozitate semnificativă, astfel că sunt îndeplinite, în continuare, condițiile prevăzute de art. 202 alin. (3) C. proc. pen.
Față de considerentele expuse, s-a apreciat că măsura preventivă a arestului preventiv dispusă față de inculpat este legală si temeinică, raportat la subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art.362 alin. (2) raportat la art.208 C. proc. pen. .
De asemenea, s-a mai reținut că detenția provizorie a inculpatului rămâne legitimă și sub aspectul termenului rezonabil, menținerea arestării preventive corespunzând exigențelor art.5 CEDO.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul apreciază că încheierea atacată este legală și temeinică pentru următoarele considerente:
1. Din actele dosarului rezultă cu valoare de presupunere rezonabilă că inculpatul P. P. D., împreună cu P. V. A. și încă o persoană rămasă necunoscută, dintr-un grup de trei, în data de 25.03.2015, orele 20.40 (pe timp de noapte ), în apropierea . . S., jud. A. au prins cu mâna de gură și apoi au împins persoana vătămată O. S. E., concomitent cu smulgerea de pe umărul stâng al acesteia a unei genți de culoare neagră, în care se aflau mai multe obiecte personale, în valoare de 200 lei, după care au fugit, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 alin. 1 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 1 Cod penal.
2. Se poate observa că inculpatul are în cazierul judiciar un număr mare de infracțiuni de acest tip, fiind recidivist.
3. Temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, respectiv referitoare la faptă, gravitate și pedeapsă legate de persoana inculpatului prevăzute de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală se mențin și impun în continuare menținerea arestării preventive a inculpatului.
4. Lăsarea în libertate a inculpatului ar tulbura liniștea și ordinea publică, având în vedere antecedența sa vastă în comiterea de infracțiuni de furt cu violență și ar crea un sentiment de ineficacitatea organelor statului de a reprima acest tip de fapte care au luat amploare în ultimii ani.
5. Nu se poate considera că s-ar fi depășit durata rezonabilă a arestării preventive, inculpatul fiind arestat de 4 luni, întrucât în cauză s-a finalizat urmărirea penală, dosarul a ajuns în camera preliminară, care la rândul ei a fost finalizată, astfel că s-a dezbătut primul termen în fața judecătorului de fond, cercetarea judecătorească fiind la început. În acest interval nu au intervenit elemente noi care să modifice sau să înlăture aspectele care au condus la arestarea preventivă, aceasta fiind necesară pentru protejarea ordinii publice și asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
6. Inculpatul a invocat motive de natură socială, necesitatea de a fi lângă familia sa pentru a le asigura traiul, însă acest element nu este unul nou, necunoscut cu ocazia luării măsurii arestării preventive, element care nici la acest moment procesual nu poate prima în fața celorlalte aspecte ce țin de gravitatea faptei și antecedența vastă a inculpatului și nu poate să conducă la luarea unei măsuri mai ușoare.
În consecință, în baza art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b va respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul P. P. D. împotriva Încheierii de ședință din data de 11 august 2015, pronunțată de J. S. în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în contestație, în sumă de 230 lei, din care suma de 130 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi virat în contul Baroului A. din fondurile Ministerului de Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul P. P. D., născut la data de 10.10.1982, aflat în prezent în Penitenciarul Aiud, împotriva Încheierii de ședință din data de 11 august 2015, pronunțată de J. S. în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în contestație, în sumă de 230 lei, din care 130 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi virat în contul Baroului A. din fondurile Ministerului de Justiție.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.08.2015.
Președinte
D. M. S.
Grefier
D. H.
Redactat: D.M.S.
Tehnoredactat: DH./2 ex./20.08.2015
Judecător fond: S. R.
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
COPIA MINUTEI DECIZIEI PENALE NR.262/2015
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul P. P. D., născut la data de 10.10.1982, aflat în prezent în Penitenciarul Aiud, împotriva Încheierii de ședință din data de 11 august 2015, pronunțată de J. S. în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în contestație, în sumă de 230 lei, din care 130 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi virat în contul Baroului A. din fondurile Ministerului de Justiție.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.08.2015.
Președinte,
ssindescifrabil
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 141/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Hotărâre din... → |
|---|
