Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 1351/2012. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1351/2012 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 24-07-2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.243
Ședința publică din 24 iulie 2012
Președinte C. V. L.
Judecător M. C.
Judecător I. F.
Grefier L. T.
S-a luat în examinare, recursul declarat de inculpatul V. Ș., împotriva sentinței penale, nr. 1351 din 23 mai 2012, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._ .
Ministerul Public este reprezentat de procuror D. Vidreanu, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
La apelul nominal se prezintă apărătorul inculpatului, avocat M. A., din Baroul de Avocați A., lipsă fiind inculpatul și partea vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată recursul în stare de soluționare și se acordă cuvântul în dezbaterea cauzei.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul de a se da eficiență dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, și aplicarea unei amenzi penale, întrucât inculpatul în fața primei instanțe a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor.
Procurorul solicită respingerea recursului declarat de inculpat, apreciind că, în cauză nu se poate aplica dispozițiile art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, atâta vreme cât, în fața primei instanței s-au administrat probe. De asemenea, solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului;
Constată că prin sentința penală nr. 1351 din 23 mai 2012, pronunțată de Judecătoria A., în dosar nr._, în baza art. 180 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul V. D. - fiul lui G. și E., născut la data de 14.06.1980 în ., cetățean român, fără studii, necăsătorit, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în ., jud. A., posesor a C.I. . nr._, CNP 1.80.06.14._, fără antecedente penale, la 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, inculpatului i s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 81, 82 Cod Penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod Penal.
În baza art. 346 Cod procedură penală raportat la art.14 alin. 3 lit. b) Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă B. V. F., cu domiciliul în . Secusigiu, nr. 243, și în consecință a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 4.000 lei (patrumiilei) cu titlu de daune morale. S-au respins restul pretențiilor civile.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în dimineața zilei de 11 septembrie 2011, partea vătămată însoțită de martorii D. A., I. I. și P. D. I. se aflau în trenul personal nr._ deplasându-se spre localitatea S. G., după cum a rezultat din declarațiile părții vătămate de la fila 7 dosar.
În același tren se afla și inculpatul, care pe fondul consumului de alcool a generat un conflict verbal cu martorul I. I., aspect confirmat atât de inculpat în declarația de la fila 6 dosar cât și de martorul sus-menționat în declarația de la fila 14 dosar.
Partea vătămată B. V. F. intervine în disputa celor doi, fapt care determină o reacție violentă a inculpatului care îl apucă cu mâinile de gât și ulterior îi aplică o lovitură cu pumnul în zona ochiului stâng după cum rezultă din declarațiile inculpatului de la fila 6 dosar coroborate cu declarațiile părții vătămate de la fila 7 dosar și ale martorilor D. A. (fila 12-13 dosar urmărire penală), I. I. (fila 14 dosar) și P. D. I. (fila 21 dosar).
Deși martorul B. E., în declarația de la fila 13 dosar, a arătat că, de fapt, conflictul ar fi fost început chiar de partea vătămată, care l-a lovit primul pe inculpat, prima instanță a înlăturat această declarație, ea fiind contrazisă de restul probatoriului administrat în cauză. Astfel martorul Ilual I. a declarat că: „Arăt că primul a lovit inculpatul pe B. F. cu pumnul în ochi” (fila 14 dosar); similar, martorul P. D. I. în declarația de la fila 21 dosar a precizat că: „… l-am văzut pe V. lovindu-l primul pe B. cu pumnul în zona ochiului stâng”. Deși martorul D. A. în declarația în fața instanței a arătat că nu a văzut conflictul, în declarația de la fila 13 dosar urmărire penală acesta menționa: „V. D. zis B. l-a lovit cu pumnul pe B. F. care a picat în stare de inconștiență”.
Din toate aceste probe instanța a apreciat că vinovăția inculpatului a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În urma agresiunii, partea vătămată și-a pierdut cunoștința, din certificatul medico-legal nr.688/A2 din 14.09.2011 de la fila 8 dosar urmărire penală rezultând că aceasta a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Partea vătămată B. V. F. s-a constituit parte civilă, în procesul penal, cu suma 2.000 euro, reprezentând daune morale, potrivit declarației sale de la fila 10 dosar urmărire penală.
În dosar s-a constituit parte civilă partea vătămată B. V. F., care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 2,000 Euro cu titlu de daune morale (fila 11 dosar urmărire penală).
În ceea ce privește daunele morale solicitate, prima instanță a constatat că acestea sunt parțial întemeiate. Instanța a reținut că, după producerea agresiunii, partea civilă a fost afectată atât fizic cât și pe plan emoțional. În aceste condiții, instanța a cuantificat prejudiciul moral suferit de către partea civilă la suma de 4000 lei.
Pentru toate aceste considerente, prima instanță în baza art. 346 Cod procedură penală raportat la art.14 alin. 3 lit. b) Cod procedură penală, a admis, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă B. V. F., cu domiciliul în . și în consecință a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 4.000 lei (patrumiilei) cu titlu de daune morale și a respinge restul pretențiilor civile.
Împotriva sentinței de mai sus, a declarat recurs inculpatul, solicitând, în fața instanței, prin apărător ales, aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală și aplicarea unei amenzi penale.
Analizând recursul declarat în cadrul dat de dispozițiile art. 385/14 Cod procedură penală, prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, conform art. 385/6 alin.3 Cod procedură penală, tribunalul constată că acesta este nefundat.
Astfel, din starea de fapt, corect reținută de prima instanță, a rezultat că în dimineața zilei de 11.09.2011, părțile se aflau pe terenul, proprietate personală a părții civile, B. V. F., din localitatea S. G.. Pe fondul unui conflict spontan cu martorul I. I., generat de inculpat care era în stare de ebrietate, partea civilă a intervenit între cei doi, ceea ce l-a determinat pe inculpat să îl lovească cu pumnul, în zona, ochiului stâng, lovitură care i-a cauzat părții vătămate leziuni care au necesitat pentru vindecare, un număr de 7-8 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendare condiționată, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, fiind obligat, totodată, și la daune morale în sumă de 4.000 lei.
Probele administrate în cauză, au dovedit, fără nici un dubiu, vinovăția inculpatului.
Pedeapsa aplicată, de 6 luni închisoare, este în limitele legale, prevăzute de art. 180 alin. 2 Cod penal, care prevăd limitele de pedeapsă între 3 luni și 2 ani închisoare, sau amenda.
Inculpatul, prin apărător ales, susține în fața instanței, că, prima instanță nu a dat eficiență dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, deși inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Analizând conținutul încheierii de ședință din 4.04.2012, ( fila 8 dosar fond), tribunalul costată că, prima instanță a pus în vedere inculpatului dispozițiile referitoare la împăcare și că „are posibilitatea de a solicita ca, judecată să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală”, inculpatul declarând că nu dorește acest lucru.
Coroborând cele consemnate în practicaua încheierii, cu declarația dată de inculpat în fața instanței de fond ( fila 6), tribunalul constată că, inculpatul nu a recunoscut fapta.
Față de cele de mai sus, în mod legal și temeinic, prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei, dând eficiență și motivând și suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel încât, în baza art. 38515, pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V. D., împotriva sentinței penale nr. 1351, din data de 23 mai 2012, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe condamnat la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515, pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V. D., fiul lui G. și E., născut la data de 14.04.1980, în loc. ., CNP_, domiciliat în .. Secusigiu, jud. A., împotriva sentinței penale nr. 1351, din data de 23 mai 2012, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe condamnat la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24 iulie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. V. L. M. C. I. F.
Grefier
L. T.
red. M.C.
tehnored L.T.
2 ex/26.07.2012
Sentința pen. L. B.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 54/2012.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
