Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 943/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 943/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 24904/212/2013/a1
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
- DECIZIA PENALĂ NR.943 –
Ședința publică din data de 17 septembrie 2013
PREȘEDINTE – E. G.
JUDECĂTORI – C. D.
- L. I. B.
GREFIER – D. V.
Cu participare PROCUROR – Grațiela L.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C. împotriva încheierii din data din 16.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 13, privind pe inculpatul M. R. N. - fiul lui D. și I., născut la data de 29.04.1987 în mun. București, CNP_.
La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.297 alin.1 cod procedură penală, se prezintă intimatul inculpat M. R. N., în stare de deținere, asistat de apărătorul desemnat din oficiu I. Ghiulfer Aisun, în baza delegației pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.176-181 cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Recursul este declarat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.3852 cod procedură penală, în termenul prevăzut de art.3853 cod procedură penală, nemotivat.
În baza art.301 cod procedură penală, instanța întreabă dacă mai sunt cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile de formulat și având în vedere că nu sunt, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând, menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul M. R. N., urmând a fi respinsă cererea acestuia de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Solicită a se constata că în mod greșit prima instanță reține că nu mai subzistă în cauză temeiul prev. de art.148 lit. d cod procedură penală. Astfel, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că inculpatul, prin același mod de operare și prin folosirea numelui și funcției doamnei doctor G. G. din cadrul S.M.L. C., ar fi comis, în perioada 06.06.2013 – 10.06.2013, același tip de infracțiune, ce face obiectul unui alt dosar, unde, de asemenea, s-a formulat propunere de arestare preventivă, iar instanța a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea, măsură pe care inculpatul a încălcat-o.
În ceea ce privește condiția impusă de art.148 lit. f cod procedură penală, se observă că subzistă în continuare în cauză, față de modalitatea și împrejurările în care a fost comisă infracțiunea – inculpatul însușindu-și identitatea și statutul profesional al unui medic cu notorietate în mun. C. și, în special, în mediul medical, a indus în eroare mai multe persoane pentru a le determina să îi remită sume de bani; a dat dovadă de îndrăzneală deosebită, contactând unul din conducătorii unei instituții publice importante din mun. C., pentru a-l determina, de asemenea, să îi remită sume de bani, acest comportament infracțional derulându-se pe o durată de mai multe zile.
De menționat că un asemenea demers al inculpatului este de natură a afecta pe viitor și încrederea publicului în diferite campanii sociale de ajutorare a unor persoane cu reale probleme medicale și nu numai.
Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului, se observă că, deși nu are antecedente penale, este cercetat pentru același tip de infracțiune cu același mod de operare, aspect de natură a reflecta un anumit grad de specializare, care denotă pericolul de reiterare a comportamentului infracțional, inculpatul neavând loc de muncă, ocupație sau un domiciliu stabil.
Mai mult decât atât, în cauză sunt incidente și disp. art.148 lit.a1 cod procedură penală, față de motivul deja expus, în sensul că inculpatul nu a respectat măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu – Rădoiești, jud. Teleorman – dispusă față de acesta în dosarul penal menționat anterior.
Având cuvântul pentru intimatul inculpat, avocat I. Ghiulfer Aisun solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria C., apreciind încheierea instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Astfel, în mod corect prima instanță a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea de domiciliu, ținând seama de modalitatea concretă în care se reține că acesta a acționat, de vârsta inculpatului (26 de ani), neexistând pericolul ca acesta să reitereze comportamentul infracțional, întrucât perioada petrecută în arest preventiv l-a determinat să conștientizeze gravitatea și consecințele faptelor sale.
De asemenea, inculpatul are un domiciliu stabil, în .. Teleorman, într-o locuință socială.
Intimatul inculpat M. R. N., în ultim cuvânt, menționează că este de acord cu concluziile apărătorului său, precizând că a fost crescut într-o casă de copii și are nevoie de anumite sume de bani pentru a-și procura medicamente, întrucât suferă de astm. De asemenea, arată că își câștiga existența vânzând ziare și reviste.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 16.09.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 13, a fost admisă cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive formulată de avocatul inculpatului M. R. N..
În baza art 139 alin 1 c.pr.pen s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului M. R. N. ( fiul lui D. și I., născut la data de 29.04.1987, deținut în Arestul IPJ Constanta ) dispusă prin încheierea de ședință nr 225/22.08.2013 a Judecătoriei C. cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu ..Teleorman.
S-a dispus punerea acestuia în libertate, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr 209/22.08.2013 emis de Judecătoria C..
In baza art 145 alin 11c.pr.pen pe durata obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
-să se prezinte la instanța de judecată ori de cate ori este chemat
-să se prezinte la secția de poliție în a cărei raza teritorială locuiește conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat
-să nu își schimbe locuința făra încuviințarea instanței
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme
O copie de pe încheiere se comunică inculpatului, secției de poliție în a cărei raza teritorială locuiește acesta, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor de frontieră, organelor competente să elibereze pașaportul .
Măsura dispusa s-a comunicat administrației locului de deținere, devenind executorie la data rămânerii definitive a încheierii.
S-a atras atenția inculpatului că încălcarea cu rea-credință a obligațiilor impuse va atrage luarea măsurii arestării preventive.
A fost respinsă cererea formulată de avocatul inculpatului privind revocarea măsurii arestării preventive.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință nr.225/22.08.2013 ,definitivă, a Judecătoriei C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. R. N. pentru o durată de 29 de zile începand cu data de 22.08.2013 până la data de 19.09.2013 inclusiv, judecătorul constatând că în cauză sunt întrunite condițiile art. 143 C.pr.penală, apreciind totodată că există date și indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă în sensul că inculpatul ar fi săvârșit o infracțiune de înșelăciune pentru care este cercetat, apreciind totodată că este incident cazul prev. de art. 148 lit.f C.pr.penală raportat la modul și mijloacele de săvârșire a faptei precum și din împrejurările în care inculpatul este suspectat că ar fi comis infracțiunea și cazurile prevăzute de art.148 lit.a ind.1 lit.d C.pr.penală.
La data de 13.09.2013, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C., sub nr._ 13, rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. R. N. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă tentativei și în mod continuat, prev. de art.20 C.penal rap. la art.215 alin.1,2 C.penal cu aplic. art.41 alin.2 C.penal și înșelăciune prev. de art.215 alin.1,2 C.penal .
S-a reținut în sarcina inculpatului M. R. N. că în baza aceeași rezoluții infracționale ar fi indus în eroare pe numitul J. V., șeful ISU C., prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, în sensul că 1-a contactat telefonic, s-a prezentat drept medicul pneumolog A. O. C. din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftologie C. și motivând că dorește să ajute un pacient care nu dispune de mijloacele financiare necesare achiziționării unei rețete ce i-a fost prescrisă, a obținut de la acesta suma de 115 lei, bani strânși de angajații ISU C. în data de 15.08.2013. Pe data de 21.08.2013, s-a prezentat din nou la sediul ISU C. pentru a ridica restul sumei până la concurența sumei de 270 lei, ocazie cu care a fost prins în flagrant în timp ce a primit suma de 78 de lei, de asemenea s-a reținut că în același mod de operare în perioada 06.-07.06.2013 ar fi încercat să inducă în eroare alți medici pentru obținerea de foloase materiale.
Deși se constată cu privire la legalitatea măsurii de arestare preventivă a inculpatului M. R. N., că aceasta a fost luata cu respectarea dispozițiilor Codului de procedura penală incidente în materie, instanța apreciază că, în prezent, temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive a inculpatului s-au schimbat și nu mai pot fundamenta detenția preventivă a acestuia.
Astfel, deși în cauză există indicii temeinice care duc la presupunerea rezonabilă că inculpatul M. R. N. ar fi săvârșit faptele de a căror comitere este bănuit (art. 681 C.proc.pen.), raportat la probele administrate până la acest moment procesual- instanța constată ca în cauză nu mai subzistă necesitatea menținerii măsurii preventive privative de libertate față de inculpat, în vederea asigurării vreunuia dintre scopurile prev. de art. 136 C.proc.pen.
Instanța reține că în concret infracțiunile de a căror comitere este bănuit inculpatul – tentativă la înșelăciune și înșelăciune prin declararea calității de medic în situații diferite, cu scopul de a primi sume de bani, ținând cont și de circumstanțele personale ale inculpatului care are vârsta de 26 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, are domiciliu stabil, nu prezintă o asemenea gravitate încât să justifice privarea de libertate a acestuia.
Ținând seama de modalitatea în care inculpatul a înțeles să-și organizeze activitatea infracțională (apelând de pe propriul telefon mobil, diverși medici din mun. C. și pe șeful ISU C., declinându-și calitatea de medic, prezentându-se la telefon ca fiind o persoană de sex feminin, dar fără a-și distorsiona vocea în concordanță cu caracterul feminin atribuit, fiind dispus să se prezinte personal la cabinele medicale pentru a ridica sumele de bani pe care persoanele respective ar fi fost dispuse să le acorde, inculpatul chiar prezentându-se în fața martorului E. I., arătând și rețeta ce-i fusese prescrisă, dar și medicamentele pe care și le-a achiziționat, observându-se inclusiv împrejurarea că persoanele cu care inculpatul a discutat la telefon, nu au dat crezare susținerilor inculpatului și chiar s-au îndoit de faptul că inculpatul ar putea fi medic, coroborate cu gradul de educație și de instrucție al inculpatului, instanța apreciază că nu mai există pericolul reiterării activității infracționale întrucât perioada de izolare petrecută de inculpat în arest a fost suficientă pentru a-l conștientiza asupra consecințelor conduitei sale și imperativului respectării valorilor sociale, apreciind că scopul măsurii arestării preventive astfel cum s-a dispus prin încheierea de ședință nr. 225/2013 față de inculpat a fost atins; se poate aprecia că s-a diminuat rezonanta sociala negativa a infracțiunilor de a căror comitere este bănuit inculpatul și întrucat nu exista temeiuri noi care sa impuna concluzia ca se mentine starea de tulburare in comunitate, instanta concluzioneaza ca s-au schimbat temeiurile care au justificat initial luarea masurii arestarii preventive.
Deși cercetarea judecătorească nu a început, până la acest moment, raportat la atitudinea procesuală a inculpatului ,instanța apreciază că nu există pericol ca acesta să influențeze mijloacele de probă deja administrate ,astfel că măsura dispusă de instanță este conformă scopului bunei administrări a procesului penal.
În ceea ce priește cazurile prev. de art.148 lit.a ind.1 și d C.pr.penală reținut de judecător ca temei al arestării preventive instanța constată că acestea nu mai subzistă având în vedere privarea de libertate a inculpatului.
Împotriva încheierii de ședință expusă anterior a formulat recursParchetul de pe langa Judecatoria Constanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea încheierii și, rejudecând, să se dispună respingerea cererii de înlocuire a masurii obligarii de a nu parasi tara cu masura obligarii de a nu părăsi localitatea Rădoiești V. jud.Teleorman.
Examinând încheierea recurată atât prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu Tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu nu mai subzistă ci s-a schimbat asfel incat in mod corect instanta de fond a apreciat ca se impune inlocuirea aesteia cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu.
Se observa ca in prezenta cauza, desi cercetarea judecatoreasca nu a fost demarată, raportat la atitudinea procesuală a inculpatului, se poate aprecia că s-a diminuat rezonanta sociala negativa raportat la fapta pentru care este cercetat inculpatul si intrucat nu exista temeiuri noi care sa impuna concluzia ca se mentine starea de tulburare in comunitate, Tribunalul concluzioneaza ca s-au schimbat temeiurile care au justificat initial luarea masurii arestarii preventive si nu există pericol ca acesta să influențeze mijloacele de probă deja administrate, astfel că măsura dispusă de prima instanță este conformă scopului bunei administrări a procesului penal.
Astfel temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii arestarii preventive, fata de inculpat nu mai subzistă și nu mai pot fundamenta si justifica eficient restrangerea dreptului la libertate individuala.
Se apreciaza că nu mai există pericolul reiterării activității infracționale întrucât perioada de izolare petrecută de inculpat în arest a fost suficientă pentru a-l conștientiza asupra consecințelor conduitei sale și imperativului respectării valorilor sociale,
Totodată, rezonanța socială a faptei – unul din criteriile de apreciere a pericolului social concret – s-a estompat odată cu trecerea timpului, motiv pentru care se impune înlocuirea arestării preventive cu o măsură mai blândă, adecvate persoanei inculpatului la acest moment procesual.
Scopul măsurilor preventive astfel cum este conturat în art.136 Cod pr. penală, poate fi realizat prin măsura obligării de a nu părăsi localitatea măsură care la acest moment procesual poate asigura garanțiile necesare desfășurării în bune condiții a procesului penal prin instituirea unor obligații în sarcina inculpatului.
Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva încheierii din data din 16.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 13 este nefondat si va fi respins .
Vazand si art 192 alin 3 c.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, din care suma 100 lei reprezentand onorariu avocat oficiu catre Baroul Constanta se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei in favoarea avocat I. Ghiulfer Aisun.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit b c.p.p. ;
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva Încheierii din data din 16.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 13.
În baza art. 192 alin 3 c.p.p. ;
Cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, din care suma 100 lei reprezentand onorariu avocat oficiu catre Baroul Constanta se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei in favoarea avocat I. Ghiulfer Aisun.
Definitivă.
Pronunțată astăzi în ședință publică, azi 17.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. G. C. D. L. I. B.
GREFIER,
D. V.
Red. fond Jud. C.R.
Red./tehnored. dec. Jud. C.D.
2 ex./23.09.2013
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
