Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1315/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1315/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 27-12-2013 în dosarul nr. 34884/212/2013/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 1315
Ședința publică din data de 27 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A.
Judecător E. G.
Judecător L. I. B.
Grefier L. Ș.
Cu participare procuror N. Z.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul D. A. fiul lui G. și M., născut la data de 12.05.1961 CNP_, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 23.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar penal nr._/212/2013/a1.
La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.297 alin.1 Cod procedură penală, se prezintă recurentul inculpat – în stare de deținere, asistat de avocat oficiu N. A., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Întrebat fiind de către instanță, recurentul inculpat D. A. precizează că insistă în soluționarea recursului declarat.
Recursul este declarat în termenul prev.de art.3853 cod pr.penală, nemotivat.
Instanța, în baza art.301 cod pr.penală, întreabă părțile dacă au cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat și constatând că nu sunt, declară terminată cercetarea judecătorească, constată recursul în stare de judecată și, în baza art.38513 cod pr.penală, acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se revoce măsura arestării preventive.
Urmează a se înlătura aprecierile instanței de fond în sensul că lăsat în libertate, inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, să se rețină circumstanțele reale de săvârșire a faptei, relația de rudenie dintre inculpat și partea vătămată, care l-a provocat pe inculpat să reacționeze de maniera care s-a reținut în actul de inculpare.
Nu se cunoaște dacă a existat o stare de furie, sau dacă inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice. Apreciază că fapta reținută în sarcina clientului său nu este o faptă foarte gravă, aceasta a fost săvârșită la domiciliul inculpatului, iar acesta se află la primul conflict cu legea penală.
Raportat la circumstanțele sale personale, apreciază că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, pentru că nu există indicii din care să rezulte că aflat în libertate, inculpatul s-ar sustrage cercetării judecătorești, dar și raportat la poziția sa procesuală și la faptul că înainte de săvârșirea faptei, inculpatul avea un loc de muncă.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu consecința menținerii încheierii instanței de fond, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică.
În mod corect prima instanță a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare, raportat la natura și gravitatea faptelor. Urmează a se reține modalitatea de comitere a faptei, respectiv acesta a lipsit-o de libertate, fără drept, pe partea vătămată D. R., în sensul că nu i-a permis acesteia să părăsească locuința lui din Năvodari, legând-o totodată cu sfoară și un cablu tv de mâini, de picioare și de gât, a lovit-o de mai multe ori, dând dovadă de o brutalitate excesivă. În acest mod inculpatul i-a împiedicat părții vătămate libertatea de mișcare.
Pentru buna desfășurare a procesului penal dar și pentru protejarea ordinii publice, se impune păstrarea inculpatului în stare de arest preventiv.
În ultim cuvânt, recurentul inculpat D. A. precizează că regretă fapta săvârșită.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 23 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria C.,în dosar nr._/212/2013,s-a dispus:” În baza art. 3001 al. 1 C.pr.pen. constată legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului D. A..
În baza art. 3001 al. 3 C.pr.pen. menține arestarea preventivă a inculpatului D. A. – fiul lui G. și M., ns.la 12.05.1961 în ., domiciliat in or.Navodari, ., CNP_.
Respinge cererea privind revocarea/înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de către inculpat, prin apărător .
Măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere .”
Pentru a pronunța încheierea de ședință menționată,prima instanță asupra legalității și temeiniciei arestării preventive,a reținut următoarele:
La data de 20.12.2013 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. prin care a fost trimis în judecată inculpatul D. A. sub aspectul comiterii infracțiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prev. de art.189 al.1 C.pen.
S-a reținut în sarcina inculpatului ca la data de 29.11.2013, în intervalul orar 18.00-20.00, ar fi lipsit-o de libertate, fără drept, pe partea vătămată D. R., în sensul că nu i-ar fi permis acesteia să părăsească locuința lui din or.Năvodari, legând-o totodată cu sfoară și un cablu tv de mâini, de picioare și de gât,și în acest mod i-ar fi împiedicat părții vătămate libertatea de mișcare.
În cursul urmăririi penale, Judecătoria C., prin Încheierea nr. 326/din 30.11.2013 a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 30.11.2013 și până la data de 28.12.2013, inclusiv.
S-a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile prev.de art. 143 C.pr.pen., existând indicii care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis infracțiunea pentru care este cercetat. Instanța a mai considerat că este incident cazul prev. de art. 148 lit. f )c.pr.pen. raportat la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea față de care s-a dispus trimiterea în judecată precum și la împrejurările în care este suspectat inculpatul că ar fi comis faptele, dar și circumstanțele personale ale acestuia, apreciindu-se că s-ar crea pericol pentru ordinea publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a apreciat că măsura este legală, iar temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și la acest moment procesual .
Din actele de urmărire penală aflate la dosar rezultă suficiente elemente care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a luat-o cu forța pe nepoata sa pe care o suspectase că a încercat să-i i sustragă o găină, a introdus-o in casă, a lovit-o de mai multe ori, a legat-o de mâini, picioare si gât, a pus-o să se dezbrace pâna la brâu, a imobilizat-o cu fata la pământ intre pat si perete timp de 2 ore,producându-i suferințe de natura fizică si psihică.
Raportat la circumstanțele reale în care se presupune că inculpatul ar fi comis faptele, în condițiile în care cercetarea judecătorească nu a început, în raport și de reacția negativă a opiniei publice în situația în care persoane asupra cărora planează suspiciunea comiterii de infracțiuni cu grad sporit de periculozitate ar fi cercetate în stare de libertate, instanța a apreciat că prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea in continuare pericol pentru ordinea publică.
Măsura arestării preventive nu a depășit o durată rezonabilă raportat atât la intervalul de timp de la luarea măsurii arestării preventive, cât și la atitudinea organelor de urmărire penală care au desfășurat în mod continuu activități specifice, nefiind constatate perioade de inactivitate în derularea procedurilor.
Pentru considerentele expuse, instanța a apreciat că măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și proporțională cu scopul urmărit și cu gravitatea acuzației, astfel că in temeiul art.300 ind. 1 C.pr.pen.a menținut măsura arestării preventive a inculpatului D. A. și pe cale de consecință a respins cererea de revocare/înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva încheierii de ședință menționate,în termen legal, a declarat recurs inculpatul D. A.-deținut în Penitenciarul Poarta-Albă, invocând,prin apărător motivele prezentate pe larg în practicaua prezentei decizii penale.
Instanța de recurs în exercitarea controlului judiciar,prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu potrivit art.3856 al.3 c.pr.pen.și art.385 ind.14 al.1 c.pr.pen.verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că recursul declarat de către inculpat este nefondat și urmează a fi respins.
Inculpatul D. A. a fost trimis în judecată și este în prezent cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.189 al.1 C.pen.întrucât în data de 29.11.2013, în intervalul orar 18.00-20.00, ar fi lipsit-o de libertate, fără drept, pe partea vătămată D. R., în sensul că nu i-ar fi permis acesteia să părăsească locuința lui din oraș Năvodari,ar fi legat-o cu sfoară și un cablu tv de mâini, de picioare și de gât,și în acest mod i-ar fi împiedicat părții vătămate libertatea de mișcare.
În cursul urmăririi penale, Judecătoria C., prin încheierea de ședință nr. 326/din 30.11.2013 a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. și a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. A. pe o perioadă de 29 de zile, cu începere de la data de 30.11.2013 și până la data de 28.12.2013, inclusiv.
În prezent,la dosar continuă să există indicii temeinice concludente ale comiterii faptei de lipsire de libertate in mod ilegal pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și este cercetat în sensul art.68 ind.1 c.pr.pen,mai ales că faza de urmărire penală s-a finalizat,s-a întocmit rechizitoriul și s-a realizat trimiterea în judecată a inculpatului pe baza unui material probator apreciat a fi complet, .și totodată subzistă și cazul de arestare preventivă prevăzut de art.148 al.1 lit.f)c.pr.pen.cele două condiții impuse de acest text de lege fiind întrunite în mod cumulativ,în privința cuantumului de pedeapsă cât și referitor la existența unor date la dosar din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Raportat la circumstanțele reale în care se reține de către procuror că inculpatul ar fi comis infracțiunea de care este acuzat,precum sunt descrise și în rechizitoriu, (ar fi luat-o cu forța pe nepoata sa pe care o suspectase că ar fi încercat să îi sustragă o găină, ar fi introdus-o in casă, ar fi lovit-o de mai multe ori, ar fi legat-o de mâini, picioare și gât, ar fi pus-o să se dezbrace până la brâu, ar fi imobilizat-o cu fața la pământ timp de 2 ore,producându-i suferințe fizice și psihice,leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale ) la circumstanțele personale ale acestuia, care nu are ocupație și nici loc de muncă, cunoscut cu antecedente penale, valorile sociale lezate și ocrotite de normele penale, rezonanța socială negativă a faptei, ținând seama și de momentul procesual ,când cercetarea judecătorească încă nu a demarat, se apreciază că nu este oportună și prudentă punerea în libertate a inculpatului și pentru buna desfășurare în continuare a procesului penal se impune privarea de libertate a inculpatului ,deoarece lăsarea sa în libertate prezentă un pericol concret pentru ordinea publică,existând riscul ca acesta să revină în zona infracțională prin comiterea de fapte similare..
Față de cele expuse, ținând seama și de împrejurarea că în favoarea inculpatului nu au intervenit elemente noi din care să rezulte că temeiurile primare ale arestării preventive au dispărut ori s-au schimbat, modificat, în sensul disp.art.139 al.2 sau art.139 al.1 c.pr.pen, constatând că măsura arestării preventive are un caracter rezonabil, dar și necesar pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal, caracterul proporțional al măsurii în raport cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit,în mod corect conform disp. art. 3001 al. 3 c.pr.pen a fost menținută de către prima instanță măsura arestării preventive a inculpatului și, pe cale de consecință au fost respinge cererile privind revocarea / înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpat,prin apărător..
Instanța reține că sunt respectate și exigențele ce decurg din art. 5 par 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului având în vedere că durata măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat nu a depășit un termen rezonabil (inculpatul fiind arestat preventiv din data de 30.11.2013, deci de cca 27 zile,neexpirând nici durata inițială pe care s-a dispus arestarea preventivă ).
Găsind că hotărârea pronunțată de către prima instanță este legală și temeinică ,și din oficiu nu se constată cazuri de casare dintre cele prevăzute de art.385 ind.9 c.pr.pen.și în favoarea recurentului inculpat,în baza art.38515 pct.1 lit.b)c.pr.pen se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat D. A.-.deținut în penitenciarul Poarta-Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 23 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ 13.
În baza art.192 al.2 c.pr.pen va fi obligat recurentul inculpat la plata unei sume cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.38515 pct.1 lit.b)c.pr.pen;
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat D. A.- fiul lui G. și M., ns.la 12.05.1961 în .,, CNP_.deținut în penitenciarul Poarta-Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 23 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ 13.
În baza art.192 al.2 c.pr.pen;
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului .(din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului C.-av. N. A. se avansează din fondurile Min.Justiției).
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 27.12.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. Ardealeanu E. G. I. L. B.
GREFIER,
L. Ș.
Red.jud.fond. I.B.
Red.jud.recurs Em.G./27.12.2013/3ex/
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
