Traficul de minori (art.211 NCP). Sentința nr. 139/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 139/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 7765/118/2014
DOSAR PENAL NR._
TRIBUNALUL CONSTANTA
SECȚIA PENALA
-SENTINTA PENALĂ NR.139.-
Ședința publică din data de 14.04.2015
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: I. R.
GREFIER: C. B.
- cu participare PROCUROR: M. Ț.
Pe rol, pronunțare asupra cauzei penale privind pe inculpatii
- M. Șolo, zis "C."- fiul lui A. și A., născut la data de 30.11.1952 în București, domiciliat în M., . C 12, ., jud. C., fără forme legale în C., ., jud. C., CNP_, în prezent detinut în P. Slobozia, fiind arestat în altă cauză, trimis în judecată prin rechizitoriul nr.7/D/P/2008 al D. S. Teritorial Constanta, sub aspectul săvârsii infracțiunilor prev. de:
- art.211 alin.l C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.210 alin.l lit.a C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.210 alin.l lit.a C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.210 alin.l lit.c C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.210 alin.l lit.a C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.213 alin.l C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.213 alin.l C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- toate cu aplic.art.38 alin. 1 C.pen.
- G. A. G. - fiica lui G. și D., născută la data de 18.04.1973 în loc. N. V., jud. C., domiciliată în M., ., ., ., CNP_, în prezent detinută în P. Tîrgșor, fiind arestată în altă cauză, trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.7/D/P/2008 al D. S. Teritorial Constanta, sub aspectul săvârsii infracțiunilor prev. de:
- art. 211 alin.l C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.210 alin.l Iit.a C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.210 alin.l lit.a C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.213 alin.l C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.213 alin.l C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- toate cu aplic.art.38 alin. 1 C.pen.
- S. M. zis "L." - fiul lui Șolo și G., născut la data de 13.06.1971, în M., jud. C., domiciliat în M., . legale în M., ., jud. C., CNP_, trimis în judecată prin rechizitoriul nr.7/D/P/2008 al D. S. Teritorial Constanta, sub aspectul săvârsii infracțiunii prev. de:
-art.210 alin.l lit.c C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- G. F., zis "N." - fiul lui G. și D., născut la data de 17.08.1968, în oraș N. V., jud.C., domiciliat în M., ., ., ., fară forme legale în C., ., Jud.C., CNP_, în prezent detinut în P. Slobozia, fiind arestat în altă cauză, trimis în judecată prin rechizitoriul nr.7/D/P/2008 al D. S. Teritorial Constanta, sub aspectul săvârsii infracțiunilor prev. de:
- art. 211 alin.l C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art. 210 alin.l lit.a C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- art.213 alin.l C.pen. cu aplic, art.5 C.pen.
- toate cu aplic.art.38 alin. 1 C.pen.
-
Dezbaterile au avut loc în ședință publică din data de 16.03.2015 si au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta încheiere iar completul de judecată potrivit disp.art.391 alin.1 cod procedură penală a stabilit termen pentru deliberare si pronunțare la data de 23.03.2015 si a amânat pronunțarea la data de 31.03.2015, 07.04.2015 si 14.04.2015, pentru când a pronunțat prezenta sentință.
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii penale de față:
Prin rechizitoriul cu nr.7/D/P/2008, din data de 20.10.2014 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. Șolo, arestat în altă cauză, pentru infracțiunile prev. de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.c Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal; G. A. G., arestată în altă cauză, pentru infracțiunile prev. de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal; G. F., arestat în altă cauză, pentru infracțiunile prev. de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal și S. M. pentru infracțiunea prev. de art.210 alin.1 lit.c Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal.
Prin actul de inculpare s-a reținut următoarea situație de fapt:
Începând cu anul 2004, la diverse structuri de poliție de pe raza județului C., în special Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate, au început să apară informații despre unele persoane de etnie turco-tătară cu legături de rudenie între ele, care au avut sau aveau atunci domiciliul în localitatea M. și se ocupau cu racolarea unor femei tinere, chiar minore, în scopul exploatării lor sexuale în afara României.
Pe baza acestora s-au constituit dosare penale, într-unul dintre ele fiind cercetați și trimiși în judecată M. Șolo, M. Rufat, M. Sezghin, G. A. G., N. L. R.(fost M. Iașar) și G. F., reținându-se în sarcina lor că în cursul anilor 2003 – 2004 s-au asociat într-un grup infracțional organizat în scopul obținerii de foloase materiale prin traficarea și exploatarea sexuală a unor femei majore și minore, în Spania și Olanda.
Inițial, aceștia au fost trimiși în judecată la data de 02 iulie 2004 prin rechizitoriul 216/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C..
Acest dosar a fost restituit, pentru refacererea urmăririi penale pe considerentul invocat de către inculpați, că victimelor nu le-au fost respectate de către procuror drepturile procesuale, mai precis că în cursul urmăririi penale audierea lor s-a făcut fără asistarea de către un avocat din oficiu, situație care în opinia instanței a fost apreciată ca obligatorie, indiferent de calitatea procesuală a acestora, respectiv martor sau persoană vătămată, conform dispozițiilor atunci în vigoare din Legea nr.678/2001.
După ce au fost reaudiate toate victimele, dar și altele identificate după restituire, prin rechizitoriul 125/D/P2009 din data de 11 iulie 2011 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C., dosarul a fost retrimis pentru judecată.
Prin decizia penală nr.1/17.01.2014 dată în dosarul nr._ Curtea de Apel C. a admis apelul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a majorat tuturor inculpaților pedepsele aplicate în primă instanță de către Tribunalul C., stabilind pedepse rezultante cuprinse între 3 ani și 6 luni și 7 ani cu executare în penitenciar. În prezent dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru judecarea recursului declarat de inculpați.
În timpul urmăririi penale și judecării acestei cauze inculpații au continuat să comită același gen de infracțiuni, cu mențiunea că după ce au avut probleme judiciare în primele două țări unde exploatau femeile, Spania și Olanda, s-au orientat către alte țări din Europa, Norvegia și Danemarca, unde să ducă alte femei pentru practicarea prostituției în beneficiul lor.
În acest timp, în România, s-au constituit și alte dosare penale la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală cât și la S. Teritorial C., toate fiind reunite în dosarul nr. 677/D/P/2005 al D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.
La data de 27.04.2007, ca urmare a declinării competenței de cercetare a infracțiunilor investigate, dosarul a fost trimis la S. Teritorial C., unde a fost înregistrat la nr. 107/D/P/2007.
Acesta privea comiterea infracțiunilor de asociere într-un grup infracțional organizat, trafic de persoane majore și minore de către M. Șolo, G. A. G., G. F., M. Rufat, Mustan A., M. Orhan, N. L. R., I. Raim, S. Negimedin, Iusein O., A. M., A. N., B. A. E., I. A., S. Enver, S. Amar, R. Negimedin, I. Onasis, Hasan Amet, A. Ealcin, S. Iusein Sinan, S. Iusein Negeatin, R. Redivan, P. R. și S. Schiru, constând în aceea că începând cu anul 2002, cei enumerați s-au constituit în cadrul unui grup organizat și au recrutat din România un număr mare de persoane de sex feminin, dintre care unele minore, pe care le-au dus în Spania, în scopul exploatării lor sexuale.
Din dosarul nr. 107/D/P/2007 prin rezoluția din 17.08.2012 s-a dispus disjungerea față de M. Șolo, G. A. G., G. F., M. Rufat, Mustan A., M. Orhan și N. L. R., formându-se dosarul penal nr. 278/D/P/2012 care prin rezoluția din 07.10.2013 a fost reunit la dosarul nr. 7/D/P/2008.
Dosarul nr.7/D/P/2008 privea pe M. Șolo, G. A. G. și S. M., acesta fiind înregistrat la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C., ca urmare a transferului de procedură în materie penală inițiat de autoritățile judiciare din Norvegia care s-au sesizat față de mai mulți cetățeni români, printre care și cei trei, pentru că în anul 2006 au recrutat din România mai multe persoane de sex feminin pe care le-au transportat în Norvegia, în scopul exploatării lor sexuale.
La dosarul 7/D/P/2008 la data de 23.07.2012 a fost reunit și dosarul nr. 417/D/P/2011 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C. privindu-i pe S. M. și soția sa S. Sabrie, față de care existau indicii că au lipsit de libertate o persoană majoră de sex feminin pe care au transportat-o în Danemarca, în scopul exploatării sexuale.
Astfel, pe parcursul efectuării cercetărilor în dosarele menționate au fost identificate mai multe femei tinere, dintre care unele minore la data recrutării, care au declarat că au fost traficate, respectiv exploatate de către unii dintre inculpați, fiecare dintre acestea relatând ceea ce știau despre relațiile dintre inculpați și despre preocupările lor comune.
Cronologic, activitatea infracțională ce a făcut obiectul cercetărilor în toate dosarele reunite în dosarul nr. 7/D/P/2008 se constată că a fost în cea mai mare parte contemporană cu activitatea infracțională a acelorași inculpați care au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 125/D/P/2009 din 11.07.2011 al D.I.I.C.O.T. – S. Teritorial C., M. Șolo, M. Rufat, M. Sezghin, G. A. G., N. L. R. (fost M. Iașar) și G. F., în dosarul de față fiind vorba însă de alte victime.
În plus, în legătură cu acești inculpați au reieșit date și despre activitatea infracțională a altor persoane, S. M., S. Sabrie, Mustan A., M. Orhan, dar având aceleași preocupări. Aceștia din urmă sunt rude cu primii, astfel: S. M. este fiul lui M. Șolo, S. Sabrie este soția lui S. M., iar Mustan A. și M. Orhan sunt fiii lui M. Rufat.
Inculpații ce au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 125/D/P/2009 din 11.07.2011 sunt rude între ei, după cum urmează: M. Șolo este frate cu M. Rufat, G. A. G. este sora lui G. F. și concubina lui M. Șolo, iar M. Sezghin și N. L. R. sunt fiii lui M. Rufat.
Țările în care inculpații au transportat femeile pentru prostituție au fost în ordine cronologică Spania, Olanda, din nou Spania, Norvegia și apoi Danemarca.
În anul 2002 în Spania au fost exploatate persoana vătămată Lefterică G. V. de către M. Rufat, Mustan A., M. Orhan și N. L. R. și persoana vătămată A. V. de către M. Șolo, G. A. G. și G. F.. (declarațiile persoanelor vătămate Lefterică G. V. și A. V. date în această cauză). În același timp și loc cu acestea, de către aceiași inculpați au fost exploatate și alte femei ce au fost audiate în dosarul nr. 125/D/P/2009 (declarațiile date de C. Tudorița, V. Birghiul, V. Nurgian).
La data de 23 octombrie 2002 (după cum reiese din răspunsul parțial nr.243/2010 din 27.07.2010 al Judecătoriei de Instrucție nr.30 din Barcelona la comisia rogatorie adresată autorităților judiciare din Spania de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C. la data de 18.06.2010 în dosarul nr. 107/D/P/2007, precum și din declarațiile persoanei vătămate Lefterică G. V. date în acest dosar și declarațiile lui C. Tudorița date în dosarul nr. 125/D/P/2009) poliția din Barcelona i-a arestat pe Mustan A. și M. Orhan, iar tatăl acestora, M. Rufat a reușit să fugă la fel ca și celălalt fiu al său, M. Iașar (N. L. R.).
Urmare acestei arestări, începând cu anul 2003 și până spre sfârșitul acestuia, inculpații au traficat femei pe care le-au exploatat sexual în Olanda, în principal în orașul Amsterdam dar și în orașele Roterdam și Haga (declarațiile date de A. E., D. G. M., C. N. L., A. R., N. D., G. D., C. N. R., I. F., Ț. C. M., M. L., în dosarul nr. 125/D/P/2009).
În anul 2003, aproximativ până în luna septembrie au fost exploatate în Olanda persoanele vătămate G. S., A. V. și A. G. M. de către M. Șolo, G. A. G. și G. F..
Tot în cursul anului 2003, după luna septembrie, persoanele vătămate G. S. și A. V. au fost exploatate și în Spania de către M. Șolo și G. A. G..
M. Șolo le-a adus din Olanda înapoi în Spania, pentru a continua să le exploateze, datorită unui incident petrecut aproximativ în luna septembrie, când fiind în Amsterdam, împreună cu G. S., A. V. și A. G. M., ultima a fost depistată de poliție în timp ce se prostitua, a fost cazată într-un centru special de protecție și returnată în România.
Relativ, în aceeași perioadă din anul 2003 M. (fostă G.) L., una dintre victimele audiate în dosarul nr. 125/D/P/2009, care a fost traficată și exploatată tot de către M. Șolo, s-a adresat poliției din Amsterdam și a sesizat tot ce i s-a întâmplat, indicând persoanele implicate.
Asemănător s-a întâmplat și cu A. (fostă R.) E. care a fost audiată în dosarul nr. 125/D/P/2009, aceasta fiind depistată în Amsterdam în timp ce întreținea relații sexuale cu un client și returnată în România, fără a recunoaște însă poliției olandeze că se prostitua pentru M. Șolo și G. A. G..
La fel s-a mai întâmplat cu A. R. ce a fost audiată în dosarul nr. 125/D/P/2009, despre aceasta stabilindu-se că s-a prostituat pentru N. L. R. (fost M. Iașar).
Toate aceste incidente au condus la temerea inculpaților de a nu fi reținuți de poliția olandeză și implicit i-a determinat să părăsească teritoriul acestei țări, unii dintre ei întorcându-se în Spania începând chiar cu sfârșitul lunii septembrie 2003 unde și-au continuat activitatea infracțională.
Apoi, începând cu anul 2004, pe baza informațiilor obținute de la cei reținuți și cercetați în anul 2002 (M. Orhan și Mustan A.), între timp puși în libertate, considerând că în Spania s-au terminat investigațiile, toți inculpații și-au reorientat activitatea infracțională către Barcelona (declarațiile persoanei vătămate C. M., martorei T. E., conținutul răspunsului autorităților spaniole la comisia rogatorie formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C. în dosarul nr. 181/D/P/2009 privindu-l pe M. Enver).
În Barcelona unii dintre aceștia (M. Șolo, G. A. G. și S. M.) au continuat să exploateze femei până spre sfârșitul lunii septembrie 2006 când au plecat în Norvegia, iar alții (M. Rufat, Mustan A., M. Orhan și N. L. R.) până la mijlocul lunii noiembrie 2006 când poliția din Barcelona a demarat o operațiune împotriva unor cetățeni români originari în mare parte din orașul M., județul C., despre care existau date că sunt implicați în activități de trafic de persoane și proxenetism fiind arestați S. Iusein Sinan, S. Iusein Negeatin, R. Redivan, P. R., A. M., A. N., care au fost inculpați împreună cu S. Schiru, C. Ghiunaidîn, T. Turgai precum și a altor cetățeni români dar și cetățeni de etnie pakistaneză, rezidenți în Spania care le facilitau primilor exploatarea femeilor.
În acest fel începând cu data de 22.09.2006 și până în 10.10.2006 au ajuns în orașul Bergen din Norvegia inculpații M. Șolo, G. A. G., S. M., persoanele vătămate B. (fostă Boșneanu) N., D. (fostă B.) N. L., T. N., C. (fostă Agiveli) C. R., C. M., împreună cu T. M. Bobico, B. A., T. L. și I. Negeatin dar și fetele exploatate de cei din urmă, M. S. A., C. M., V. A. și T. E..
În perioada 12.10.2006 – 17.10.2006 ca urmare a unei operațiuni desfășurate de poliția din Bergen au fost prinși, cercetați, arestați preventiv, apoi judecați și condamnați definitiv T. M. Bobico, B. A., T. L. și I. Negeatin, dar între timp, respectiv la data de 13.10.2006 au reușit să părăsească teritoriul Norvegiei, fără a fi prinși, M. Șolo, G. A. G. și S. M..
Pentru cei trei care au reușit să scape autoritățile norvegiene au transferat autorităților române procedura de urmărire penală inițiată în Norvegia, astfel, după cum am mai arătat, formându-se dosarul nr. 7/D/P/2008 la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C..
În continuare, inculpații au persistat în aceeași activitate infracțională, existând date din care rezultă că unii dintre aceștia s-au întors totuși din nou în Spania. Astfel, după cum reiese din răspunsul parțial nr. 243/2010 din 27.07.2010 al Judecătoriei de Instrucție nr. 30 din Barcelona la comisia rogatorie adresată autorităților judiciare din Spania de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C. la data de 18.06.2010 în dosarul nr. 107/D/P/2007, M. Rufat a fost arestat preventiv în Madrid la data de 17.11.2007, M. Șolo a fost de asemenea arestat preventiv în Madrid la data de 13.02.2008, iar G. A. G. și N. L. R. figurează că au fost cercetați pentru prostituție în Barcelona la data de 18.02.2008.
După anul 2008 cunoscând tot ce li s-a întâmplat în Olanda, Spania și Norvegia, evident datorită faptului că țineau legătura între ei și cunoșteau fiecare situația celorlalți, inculpații și celelalte persoane din anturajul lor cu aceleași preocupări și-au îndreptat atenția către Danemarca pentru exploatarea femeilor, dar și aici în anul 2013 unii au avut probleme cu organele judiciare.
Astfel, au fost cercetați pentru infracțiunea de trafic de persoane, unii chiar în stare de arest preventiv, printre alții, M. Rufat, S. (fost M.) M., M. E. și C. (fost M.) Ghiunaidîn (fiii lui M. Șolo, respectiv nepoții lui M. Rufat), Mustan Raim, M. E., (fiul lui M. Șolo și nepotul lui M. Rufat), Giumali Ghiulaidîm, A. (fostă Giumalî) Ghiulsevin și S. Iusein Negeatin.
Persoana vătămată Lefterică G. V. a declarat că în luna ianuarie 2002, în timp ce se afla în vizită la niște prieteni din localitatea C., județul C., l-a cunoscut pe Mustan A.. Acesta i-a propus să meargă cu el în Spania, promițându-i că îi va găsi un loc de muncă ca ospătăriță. Acesta a întrebat-o ce vârstă are și a aflat că avea doar 17 ani.
Deoarece Lefterică G. V. nu avea bani să-și obțină pașaportul și nici pentru a-și plăti transportul până în Spania, Mustan A. și tatăl acestuia M. Rufat au ajutat-o.
Până la plecarea efectivă a purtat mai multe discuții cu Mustan A. și M. Rufat, cei doi asigurând-o de fiecare dată că locul și natura muncii din Spania sunt cele promise iar câștigul material va fi suficient pentru a duce o viață decentă atât ea cât și familia ei.
După aceste discuții, Lefterică G. V. s-a mutat la locuința celor doi, unde l-a cunoscut pe M. Șolo, pe doi dintre fiii lui M. Rufat, M. Orhan și N. L. R., precum și pe G. A. G. și fratele acesteia, G. F., zis N.. Tot aici a mai cunoscut încă cinci fete despre care mai târziu a văzut că se prostituau, trei pentru M. Șolo, una pentru N. L. R. și alta pentru G. F..
După ce cu sprijinul lui M. Rufat i-a fost eliberat pașaportul, Mustan A. și M. Rufat i-au spus persoanei vătămate că ei vor merge în Bulgaria unde o vor aștepta și pe ea, stabilind să se întâlnească acolo în ziua următoare.
Astfel, după ce a ajuns în Bulgaria s-a întâlnit cu M. Rufat care mai erau însoțit de G. F., N. L. R. și de încă trei fete din cele cinci pe care le cunoscuse la locuința lui M. Rufat și cu toții s-au deplasat la aeroportul din S. pentru a călători cu avionul spre Spania.
La controlul de frontieră Lefterică G. V. a fost oprită de poliție, deoarece era minoră, dar susține că după ce M. Rufat i-a dat polițistului bulgar o sumă de bani, a fost lăsată să urce în avion.
După ce au ajuns în Barcelona, la aeroport au fost așteptați de M. Șolo, fratele lui M. Rufat și concubinul lui G. A. G.. Acesta era însoțit de o fată F., neidentificată, despre care Lefterică G. V. a aflat ulterior că practica prostituția în folosul lui M. Șolo și care ulterior ar fi fost vândută unui cetățean indian.
M. Șolo i-a condus în cartierul ”RAMBLA DE RAVAL”, unde s-au cazat într-un hotel.
După ce au ajuns la hotel, M. Rufat i-a luat pașaportul, iar a doua zi dimineața, i-a spus să se îmbrace mai sumar, pentru că urmează să meargă la muncă. Lefterică G. V. a solicitat din nou lămuriri cu privire la locul de muncă, dar i s-a răspuns că o să vadă ea ce trebuie să facă.
Conform celor declarate de persoana vărămată, atunci a fost momentul în care a realizat ca s-a profitat de naivitatea vârstei sale și sub pretextul de a i se oferi un loc de muncă decent în Spania, a fost transportată și găzduită în scopul în scopul de a practica prostituția.
Întrucât a fost amenințată de M. Rufat că dacă nu se va prostitua o s-o vândă la albanezi și le va da foc casei părinților, Lefterică G. V. a început să practice prostituția la stradă laolaltă cu fetele lui M. Șolo, G. F. și N. L. R..
După o perioadă s-au mutat într-o casă închiriată de M. Șolo unde a venit și G. A. G. și au continuat să se prostitueze de maniera expusă, cu mențiunea că în mai multe rânduri a fost constrânsă de M. Rufat să întrețină cu acesta relații sexuale rămânând chiar însărcinată.
A fost lăsată să se întoarcă singură în România pentru a face avort, dar a fost atenționată că va trebui să se ducă acasă la M. Rufat unde soția acestuia o va ajuta, după care o va trimite înapoi.
La scurt timp, după întreruperea de sarcină a fost trimisă din nou în Spania împreună cu Mustan A. și o fată blondă poreclită ”Muta”, neidentificată, care urma să se prostitueze pentru acesta. A fost cazată din nou împreună cu M. Rufat, Mustan A. și N. L. R., scoasă la stradă pentru a-și recruta clienți, unde le-a reîntâlnit pe fetele lui M. Șolo și G. A. G.. De această dată l-a cunoscut pe un alt fiu al lui M. Șolo, despre care a aflat că se numește S. M. zis ”L.” și acesta având o fată ce se prostitua în folosul său.
La începutul lunii septembrie 2002 Lefterică G. V. s-a reîntors în România împreună cu Mustan A. și soția lui M. Rufat care între timp venise în Spania, dar tot timpul a fost ținută închisă la locuința lui M. Rufat.
La sfârșitul lunii septembrie 2002 a fost dusă din nou în Spania de Mustan A. împreună cu o altă fată M., neidentificată. În Barcelona a fost așteptată și cazată de M. Rufat la aceeași locuință ca și ultima dată, iar la scurt timp acolo a venit și M. Orhan, un alt fiu de-al lui M. Rufat.
A continuat să practice prostituția ca mai înainte, dar de această dată poliția le-a reținut pe toate fetele precum și pe M. Orhan și Mustan A.. M. Rufat a reușit să fugă la fel ca și N. L. R..
Lefterică G. V. le-a recunoscut din fotografii pe unele dintre fetele care s-au prostituat în Spania, în aceeași perioadă cu ea și anume pe A. V., V. Birghiul și Ț. C. A. zisă P.. Aceasta a mai declarat că A. V. practica prostituția pentru M. Șolo, iar V. Birghiul și Ț. C. A. pentru M. Rufat. Lefterică G. V. a pus la dispoziția organelor judiciare un număr de 11 fotografii care îi aparțin și care au fost realizate în anul 2002 în Barcelona, reprezentând-o pe aceasta împreună cu V. Birghiul și sora acesteia, V. Nurgian, cu Ț. C. A. zisă P., cu A. V., cu alte femei românce care se prostituau pentru M. Șolo, dar pe care nu a reușit să le identifice ori să le recunoască.
Cele relatate de către Lefterică G. V. nu se coroborează decât parțial cu alte probe administrate în cauză.
Astfel, din răspunsul nr. 243/2010 din 27.07.2010 al Judecătoriei de Instrucție nr. 30 din Barcelona, la comisia rogatorie adresată autorităților judiciare din Spania de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial C. la data de 18.06.2010 rezultă că M. Orhan și Mustan A. au fost arestați în Barcelona, Spania la aceeași dată 23.10.2002 pentru aceleași infracțiuni.
Din baza de date a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind intrările/ieșirile în/din România rezultă că:
- Lefterică G. V. împreună cu Mustan A. au ieșit din România la data de 11.06.2002, prin Punctul de trecere a frontierei Nădlac cu mijlocul de transport auto_ .
- Lefterică G. V. împreună cu Mustan A. și M. Sarfe au ieșit din România la data de 08.09.2002 prin Punctul de trecere a frontierei Nădlac cu mijlocul de transport auto_ .
- Lefterică G. V. împreună cu Mustan A. au ieșit din România la data de 22.09.2002, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, cu mijlocul de transport auto_ .
O fotografie existentă la dosarul cauzei o înfățișează pe Lefterică G. V. împreună cu G. A. G..
Declarația dată de C. Tudorița în dosarul nr. 125/D/P/2009 confirmă, printre altele, preocupările și legăturile dintre M. Rufat, M. Orhan, N. L. R. (fost M. Iașar), Mustan (fost M.) A. și G. F. zis ”N.”, precum și faptul că poliția spaniolă i-a arestat pe M. Orhan și Mustan (M.) A. .
În același sens este și declarația lui V. Birghiul, dată tot în dosarul nr. 125/D/P/2009.
Probele care se coroborează cu cele declarate de Lefterică G. V. dovedesc doar faptul că aceasta a ieșit de mai multe ori din România, împreună cu Mustan A., precum și că la data de 23.10.2002 acesta din urmă și Mustan A. au fost arestați în Barcelona, dar nu sunt suficiente pentru a dovedi cine a recrutat-o pe Lefterică G. V., modalitatea de recrutare, precum și scopul urmărit. În acest sens, se are în vedere faptul că niciuna din persoanele care au fost traficate și exploatate în Spania, în aceeași perioadă cu Lefterică G. V., persoane care au fost audiate în dosarul nr.125D/P/2009, nu fac vreo referire la aceasta.
Totodată, se remarcă faptul că declarațiile date în această cauză de Lefterică G. V. sunt în anumite privințe contradictorii. Astfel, referitor la implicarea lui M. Rufat și a celor trei fii ai săi în traficarea și exploatarea ei, într-o primă declarație Lefterică G. V. îl indică pe Mustan A. ca fiind cel care alături de M. Rufat a exploatat-o, iar în cea de-a doua pe M. Iașar cât și pe M. Orhan.
Coroborând toate probele administrate în cauză, referitoare la traficarea și exploatarea lui Lefterică G. V., se constată că acestea nu sunt suficiente pentru a dovedi implicarea efectivă și rolul lui M. Rufat, M. Iașar și M. Orhan, iar în ceea ce-l privește pe Mustan A., acesta a fost deja cercetat în Spania pentru aceleași fapte, urmând a se dispune în consecință.
Această situație nu lipsește de credibilitate cele declarate de Lefterică G. V., referitoare la preocupările infracționale ale celorlalți inculpați, M. Șolo, G. A. G., G. F. și S. M., care se coroborează cu alte mijloace de probă.
Persoana vătămată A. V. a declarat că în anul 2002, prin intermediul unei fete pe nume M., a cunoscut-o pe G. A. G. (G.), care i-a spus că împreună cu soțul ei Șolo o poate ajuta să își găsească un loc de muncă în străinătate. Cu această ocazie G. A. G. i-a spus că ea și soțul ei îi vor plăti taxele necesare eliberării pașaportului, costul transportului, a altor cheltuieli ocazionate de plecare și i-a dat părinților martorei suma de 1.000 lei.
A. V. a plecat la locuința lui G. A. G., acolo cunoscându-l de fapt pe M. Șolo despre care a aflat că ar fi soțul acesteia, în realitate cei doi fiind doar concubini.
Ulterior, împreună cu G. A. G., s-a deplasat pentru a depune actele necesare eliberării pașaportului, care a fost ridicat după trei zile
După obținerea pașaportului Șolo și G. i-au spus lui A. V. că de fapt în Spania urmează să practice prostituția, iar aceasta a fost de acord, motivând că avea o situație financiară precară, dar și pentru că cei doi deja cheltuiseră bani cu ea.
Astfel, la data de 01.05.2002, împreună cu G. A. G. și o altă fată pe nume B. M., despre care susține că și ea practica prostituția în folosul lui G. și Șolo, au plecat în Spania cu microbuzul din A.. La plecarea din C., Șolo le-a spus că va veni și el în Spania cu avionul.
În Spania a fost dusă în orașul Barcelona și cazată într-un apartament din cartierul Rambla de Raval, iar după câteva zile acolo a sosit și M. Șolo.
Timp de aproximativ trei luni de zile a fost dusă de Șolo și G. să practice prostituția într-un club situat în apropiere.
Împreună cu ea mai era dusă și B. M. și alte două fete.
Când ajungeau acasă, banii câștigați erau împărțiți cu G. A. G. și M. Șolo.
La sfârșitul lunii iulie 2002, împreună cu G. A. G. și B. M. au revenit în România, iar pe 10 august s-au întors în Spania, s-au fost cazat în același loc și au fost duse să practice prostituția în același club timp de aproximativ încă trei luni de zile.
S-a reîntors în România la sfârșitul lunii octombrie 2002 împreună cu mai multe persoane printre care G. A. G., fratele acesteia G. F. și o femeie P. ce se prostitua pentru acesta.
În luna ianuarie 2003 a revenit în Spania împreună cu o altă fată A., neidentificată, care practica prostituția pentru un frate de-al lui Șolo, M. și a continuat să practice prostituția aproximativ trei luni de zile.
La mijlocul lunii aprilie 2003 s-a întors singură în țară și i-a povestit surorii sale A. G. M. despre ce a făcut în Spania și i-a făcut cunoștință acesteia cu fratele lui G. A. G., G. F., care i-a propus să practice prostituția în Olanda și să împartă banii câștigați.
A. V. susține că sora sa A. G. M. a fost de acord, deși avea vârsta de 17 ani, lucru cunoscut atât de F., Șolo și G..
La sfârșitul lunii septembrie 2003 împreună cu sora sa, o altă fată pe nume S. (identificată G. S. V.) și G. F. au plecat în Olanda unde au fost așteptați de M. Șolo și G. A. G., fiind cazați într-un apartament cu mai multe persoane necunoscute, iar de a doua zi au fost duse să practice prostituția în zona unui parc din Amsterdam.
Banii câștigați din prostituție de către A. V. și G. S. V. erau împărțiți cu M. Șolo și G. A. G. iar cei câștigați de sora sa A. G. M. erau împărțiți cu G. F..
După aproximativ două-trei săptămâni de când au ajuns în Olanda, A. V. susține că sora sa A. G. M. a fost implicată într-o altercație cu un polițist și urmare acestuia fapt a fost returnată în România. Ea a continuat să mai practice prostituția aproximativ două săptămâni, după care împreună cu G. S. V. au plecat în Spania unde au practicat prostituția pe cont propriu până în luna septembrie 2004 când s-au întors în România și au aflat că între timp M. Șolo și G. A. G. fuseseră arestați preventiv și ulterior puși în libertate, dar nu a mai luat legătura cu ei.
A. V., cu ocazia prezentării pentru recunoaștere în cauză, i-a recunoscut, printre alții, pe M. Șolo, G. F. și pe G. A. G. ca fiind persoanele ce au fost implicate în traficarea și exploatarea sa sexuală în Spania și Olanda.
Declarațiile date de A. V. sunt apreciate ca veridice coroborându-se cu declarațiile date de A. G. M. și G. S. V..
Totodată, declarațiile lui A. V. se coroborează cu declarațiile date în dosarul nr. 125/D/P/2009 de către Z. C. și G. L. și Ț. C. M. care au relatat în declarațiile lor despre faptul că G. F. a ieșit din România în noaptea de 30.09.2003/ 01.10.2003 prin punctul de trecere a frontierei T. împreună cu cinci fete circulând în mai multe autoturisme a căror circulație a fost implementată în baza de date în zile diferite întrucât ieșirea s-a făcut la miezul nopții. Cu autoturismul înmatriculat_ au ieșit din țară G. F. și Ț. C. M., cu autoturismul_ au ieșit G. S. V., G. L. și cu autoturismul_ surorile A. V. și A. G. M..
Din baza de date a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind intrările/ieșirile în/din România rezultă că:
- A. V. împreună cu G. A. G., M. Rufat și B. M. au ieșit din România la data de 01.05.2002, prin Punctul de trecere a frontierei Nădlac cu mijlocul de transport auto_ .
- A. V. împreună cu G. A. G. și M. E., B. M. și V. Nurgian au intrat în România la data de 25.07.2002, prin Punctul de trecere a frontierei Nădlac cu mijlocul de transport auto_ .
- A. V. împreună cu M. Orhan și M. E. au ieșit din România la data de 10.08.2002, prin Punctul de trecere a frontierei Nădlac cu mijlocul de transport auto_ .
- A. V. împreună cu G. F. au intrat în România la data de 31.10.2002, prin Punctul de trecere a frontierei Nădlac cu mijlocul de transport auto_ .
- A. V. împreună cu A. G. M. au ieșit din România la data de 30.09.2003, prin Punctul de trecere a frontierei T. cu mijlocul de transport auto_ .
Persoana vătămată A. (actualmente P.) G. M. i-a cunoscut pe M. Șolo și G. A. G., prin intermediul unei vecine din . M., atunci când a fost racolată sora sa A. V..
La mijlocul anului 2002, aceasta din urmă început să plece frecvent în străinătate cu cei doi și cu G. F., zis N..
A. G. M. a mers frecvent la M. Șolo și G. A. G. acasă deoarece când venea și pleca din străinătate sora sa locuia la cei doi. În timpul cât a locuit la aceștia susține că A. V. nu i-a povestit cu ce se ocupa, dar din discuțiile purtate a înțeles că practica prostituția.
La un moment dat, a fost întrebată și ea de M. Șolo dacă vrea să meargă în afara României și deși inițial nu a fost de acord, în urma insistențelor lui G. A. G. care i-a promis că o să câștige bani mulți, a fost de acord.
Într-o zi a asistat la o discuție purtată de M. Șolo cu fratele concubinei sale G. F., zis N. în care acesta îi cerea primului să o lase pe A. G. M. să practice prostituția în folosul lui, iar M. Șolo a fost de acord.
Conform celor declarate de A. G. M., dar și de sora sa A. V., M. Șolo, G. A. G. cât și G. F., cunoșteau că aceasta nu împlinise vârsta de 18 ani.
G. F. i-a plătit taxele pentru eliberarea pașaportului și a însoțit-o pentru a depune actele necesare. Cu această ocazie N. a apelat la ajutorul unei cunoștințe și astfel într-o săptămână a fost eliberat pașaportul.
Astfel, la sfârșitul lunii septembrie 2003, împreună cu G. F., sora sa A. V. și o altă fată G. S. au plecat spre A.. În momentul în care au ajuns la A., M. Șolo și G. A. G. erau deja în Olanda și îi așteptau deoarece plecaseră cu avionul înaintea lor.
În A., G. F. a plătit biletele de călătorie până în Olanda, iar pentru a părăsi România s-au împărțit. Surorile A. G. M. și V. au ieșit împreună din România cu un autoturism, iar G. F. și G. S. au ieșit cu altul. Ulterior s-au reunit pe teritoriul Ungariei, de unde cu un microbuz au continuat împreună călătoria până în Olanda.
În Amsterdam, conform înțelegerii, au fost așteptați de Șolo și G. care i-au cazat într-un apartament de . erau și alte fete.
Începând cu a doua zi au fost duse în zona unui parc unde racolau clienți cu care întrețineau relații sexuale contra unor sume de bani care erau luați de G. F..
După aproximativ trei zile A. G. M. a fost luată de un polițist în civil care i-a cerut în limba engleză să o însoțească iar ea neînțelegând cine este și ce dorește l-a îmbrâncit și s-a refugiat într-un bar în apropriere. În cele din urmă, au mai sosit acolo și alți polițiști și a fost dusă la sediu pentru audiere după care a fost cazată timp de aproximativ o săptămână într-un centru de protecție până când i-a fost eliberat un titlu de călătorie provizoriu, deoarece pașaportul îi fusese oprit de G. F. și a fost returnată în România.
Cele declarate de A. G. M. sunt confirmate de aceleași probe pe care le-am expus în cazul surorii sale A. V., respectiv declarațiile celeilalte persoane vătămate G. S., a situației intrărilor/ieșirilor în/din România, precum și a declarațiilor date în dosarul nr. 125/D/P/2009 de G. L., Ț. C. M. și Z. C., victime ale acelorași inculpați M. Șolo, G. A. G. și G. F..
Din declarația persoanei vătămate G. (actualmente P.) S. V. rezultă că în luna septembrie 2003, prin intermediul lui A. V. care îi era vecină, a făcut cunoștință cu M. Șolo și G. A. G.. Aceștia i-au propus să meargă în străinătate pentru a munci și a câștiga bani iar ea a acceptat deoarece avea o situație materială precară, lucru care de altfel era cunoscut de M. Șolo și G. A. G..
Cei doi nu i-au precizat ce activitate urma să desfășoare și nici nu a fost întrebată ce știe să muncească. Totuși, după ce și-a dat acordul de a pleca la muncă, după ce s-a mutat împreună cu M. Șolo și G. A. G. în locuința acestora, asistând la unele discuții dintre inculpați dar și de la A. V., a aflat că de fapt va trebui să se prostitueze, împrejurarea ce nu a determinat-o să își schimbe consimțământul deja dat pentru plecare.
În acest timp l-a cunoscut și pe G. F., zis N., despre care a aflat că este fratele lui G. A. G..
Deoarece nu avea banii necesari pentru eliberarea unui pașaport și pentru transport, cheltuielile au fost suportate de M. Șolo și G. A. G.. Pentru depunerea documentelor în vederea eliberării pașaportului cât și pentru eliberarea acestuia a fost însoțită de G. F. și M. Șolo.
A mai aflat că M. Șolo și G. A. G. urmau să plece în Amsterdam – Olanda și că îi vor aștepta acolo.
Astfel, la sfârșitul lunii septembrie 2003, împreună cu G. F., A. V. și A. G. M., despre aceasta din urmă aflând că urma să practice prostituția în folosul lui G. F., au plecat la A..
În A., G. F. a plătit biletele de călătorie pentru cele trei fete cu bani primiți de la M. Șolo.
În Amsterdam au fost așteptați de M. Șolo și G. A. G. care i-au cazat într-un apartament în care mai erau și alte fete care practicau prostituția pentru cei doi.
Pentru a racola clienți în scopul practicării prostituției, au fost scoase toate trei în fața unui parc iar banii câștigați la sfârșitul zilei ea îi preda toți lui G. A. G., la fel ca și A. V., iar A. G. M. îi preda lui G. F..
După aproximativ două zile, M. Șolo le-a luat pe G. S. și pe A. V. și au plecat în Spania, fără să le spună motivul plecării.
De fapt, motivul l-a constituit după cum am arătat reținerea de către poliție a lui A. G. M. și returnarea acesteia în România fapt ce a determinat temerea lui M. Șolo dar și a lui G. A. G. și G. F. de a nu fi reținuți, aceștia necunoscând ce va declara poliției A. G. M.. Nu reiese unde au fugit G. A. G. și G. F..
În Spania, M. Șolo le-a dus pe G. S. și A. V. în orașul Barcelona, le-a cazat într-un apartament din cartierul Rambla de Raval. Aici sub directa îndrumare și controlul lui M. Șolo, acestea se deplasau la un bar din apropiere de unde racolau clienți cu care mergeau într-un hotel din imediata vecinătate a barului. La finalul fiecărei zile, banii obținuți erau predați de cele două direct lui M. Șolo.
După aproximativ o săptămână de la sosirea în Spania, G. S. a decis să fugă, ceea ce a reușit cu ajutorul unui client de origine marocană care a luat-o la el acasă și a învățat-o să solicite un document provizoriu de călătorie la Ambasada României din Spania, întrucât pașaportul îi fusese oprit de M. Șolo.
Cele relatate de G. S. V. sunt reale și se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză și anume cu declarațiile date de A. G. M. și A. V., cu declarațiile date în dosarul nr. 125/D/P/2009 de G. L., Ț. C. M. și Z. C. precum și cu situația intrărilor/ieșirilor în/din România din baza de date a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, existentă în acea perioadă, despre care am mai arătat.
În plus, în același sens, verificând rezultatul interogării acelorași baze de date astfel cum este consemnat în procesele verbale aflate la dosar rezultă următoarele:
- M. Șolo a intrat în România la data de 01.09.2003 prin Punctul de Trecere al Frontierei Vama V., județul C., călătorind pe jos și la fel a ieșit din România la data de 26.09.2003 prin același punct de frontieră, ceea ce înseamnă că în luna septembrie, când susține G. S. V. că acesta a recrutat-o, se afla în România;
- la fel G. F. a intrat în România la data de 30.08.2003 prin Punctul de Trecere al Frontierei T., județul A. și a ieșit din țară după cum am mai arătat la 01.10.2003 prin același punct împreună cu unele dintre victime;
- G. A. G. a ieșit din România la data de 29.05.2003 prin Punctul de Trecere al Frontierei T., județul A. cu autoturismul . s-a întors în România la data de 16.10.2003 prin același punct de trecere cu autoturismul_, ceea ce înseamnă că în luna septembrie când G. S. susține că aceasta a participat la recrutarea ei împreună cu M. Șolo nu se afla în România, dar că s-a întors în țară la scurt timp după ce la începutul lunii octombrie, în Amsterdam s-a întâmplat să fie reținută și returnată în țară A. G. M..
Din acest motiv, se va dispune clasarea față de G. A. G. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane având-o ca victimă pe G. S. V..
Din declarația persoanei vătămate M. F. rezultă că în cursul anului 2005 a ajuns să practice prostituția în folosul unor persoane din M., respectiv P. R., S. Schiru, S. Iusein Sinan care au fost cercetați pentru aceste fapte în dosarul nr. 107/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. - S. Teritorial C..
După ce a plecat de la aceștia, l-a cunoscut la începutul anului 2006 pe M. Rufat și familia acestuia, la care a locuit o perioadă în M..
În luna februarie 2006 susține că M. Rufat a constrâns-o să meargă în Spania pentru a practica prostituția. A fost transportată de fiul acestuia M. Orhan, cu trenul până la A. și de acolo cu un microbuz până în Spania, oprindu-se în orașul Barcelona, unde l-a întâlnit pe Mustan A..
La o zi după ce a ajuns în Barcelona acolo a venit și M. Rufat care o obligat-o să se prostitueze și o supraveghea împreună cu fiii săi M. Orhan, Mustan A. și ulterior M. Iașar (N. L. R.) care aveau și alte femei ce practicau prostituția în folosul lor, dar care nu au fost identificate.
La un moment dat, a reușit să fugă, ajutată de un prieten ecuadorian, împreună cu o fată pe nume G. care se prostitua pentru N. L. R. (M. Iașar) dar acesta din urmă le-ar fi sunat și le-ar fi cerut să se întoarcă, promițându-le că le va trimite în România.
M. F. susține că a fost determinată în acest fel să se întoarcă în România, dar că N. L. R. (M. Iașar) nu s-a ținut de promisiune iar M. Rufat a constrâns-o în continuare să practice prostituția, precum și că la un moment dat a vrut să o cumpere de la acesta fiul său Mustan A..
În final, cu ajutorul unui cetățean marocan, de această dată, a reușit să fugă și de atunci nu a mai avut nici o legătură cu cei despre care a declarat.
În total M. F. a declarat că s-a prostituat în Barcelona timp de aproximativ două luni.
Cele declarate de M. F. nu au fost confirmate de nici un alt mijloc de probă, motiv pentru care în ceea ce o privește pe aceasta se va dispune clasarea față de M. Rufat, Mustan A., M. Orhan și N. L. R. (M. Iașar).
Din declarația persoanei vătămate C. M., poreclită “P.”, rezultă că în anul 2005 i-a cunoscut pe M. Șolo și G. A. G., prin intermediul unei rude de-a acestora, S. Beinar. M. Șolo și G. A. G. au întrebat-o pe aceasta dacă vrea să meargă în Spania să muncească iar ea a fost de acord, dar le-a precizat celor doi că nu vrea să se prostitueze.
M. Șolo și G. A. G. i-au răspuns că e greu să găsească altceva de muncă decât prostituția, dar în cazul în care ar accepta să facă așa ceva, ar câștiga foarte mulți bani, iar C. M. a fost de acord.
M. Șolo și G. A. G. i-au împrumutat banii necesari pentru transport, i-au cumpărat haine și mâncare, fără să-i spună cât au cheltuit.
Încă din România M. Șolo și G. A. G. au convenit cu C. M. că în Spania va urma să împartă banii ce îi va câștiga din prostituție jumătate-jumătate după ce, pentru început, toți banii îi vor fi luați de ei în contul cheltuielilor făcute cu aceasta.
A plecat împreună cu G. A. G., cu microbuzul, și au ajuns în orașul Barcelona din Spania, unde s-au cazat într-un apartament.
G. i-a arătat unde trebuie să practice prostituția, a instruit-o câți bani trebuie să ceară clienților, cum să îi atragă pe aceștia și i-a atras atenția că în cazul în care va fi luată de poliție să nu spună nimic despre ei și despre locul în care stă.
Astfel, C. M. a început să practice prostituția la stradă, între orele 09:00 și 02:00, acceptând doar sexul normal, lucru care a deranjat-o pe G. A. G. ce îi reproșa că ar putea câștiga mult mai bine dacă ar fi de acord și cu altfel de relații sexuale.
Detalii despre locul în care trebuia să se prostitueze, despre clienți și despre tarife susține că i le-a dat o altă fată poreclită ”P.”, care era concubina unui fiu de-a lui M. Șolo, altul decât L. (M. S.) și care, în trecut, se prostituase și ea pentru M. Șolo.
Înainte de a ieși la stradă, G. A. G. i-a luat pașaportul lui C. M. și i-a dat o copie pe care să o folosească invocându-i că originalul s-ar putea să i-l ia poliția, să îi fie furat sau să îl piardă.
După aproximativ o săptămână a sosit în Spania și M. Șolo, care i-a comunicat că datoria sa față de ei este mult mai mare și în plus, trebuie să le plătească chiria apartamentului în care stăteau cu toții precum și să contribuie la cheltuielile pentru mâncare.
Cu această ocazie, M. Șolo i-a mai spus că îi datorează în plus 300 de euro, bani pe care i-ar fi plătit lui S. Beinar ca să o cumpere, fapt pe care ea nu l-a cunoscut.
Deși a sesizat că pretențiile materiale din câștigul realizat ca urmare a practicării prostituției s-a mărit în Spania, a continuat totuși să se prostitueze pentru M. Șolo și G. A. G., care îi luau în continuare toți banii, zicându-i că partea care i se cuvine o va calcula și i-o va da în România.
C. M. a declarat că a călătorit cu M. Șolo și G. A. G. în Spania de trei ori, iar de fiecare dată a stat câte trei luni de zil și a practicat prostituția în condițiile arătate.
În această perioadă, a mai cunoscut alte fete care practicau prostituția în folosul lui M. Șolo și G. A. G., respectiv pe T. N., zisă “B.” sau ”Bețiva”, B. N., zisă “M.” și pe D., fostă B., N. L., poreclită “C.”.
Tot în Spania l-a cunoscut și pe unul din fiii lui Șolo și anume M. S. zis “L.”, despre care C. M. știa că avea o fată, Agiveli C. R., care practica prostituția în folosul lui.
De asemenea, în Spania i-a revăzut pe M. Rufat și M. Iașar (N. L. R.), despre primul știa din România că este fratele lui M. Șolo, iar cel de-al doilea nepot, fiind fiul lui M. Rufat, ambii având aceleași preocupări ca M. Șolo.
Aceasta i-a mai cunoscut în Spania și pe alți apropiați de-a lui M. Șolo și anume, pe T. M. Bobico (Bobi), I. Negeatin (Șapte), B. A. și alte două fete, V. A. care se prostitua pentru I. Negeatin și C. M. care nu știe pentru cine se prostitua.
Astfel, declarațiile acesteia sunt susținute de declarațiile date în această cauză de persoanele vătămate B. N., D. (fostă B.) N. L., de martorii T. M.-Bobico și B. A., precum și de declarațiile date în alte cauze de T. E. (declarația din dosarul nr.11D/P/2006 al D.I.I.C.O.T.- S. Teritorial C.), de actele efectuate de autoritățile judiciare norvegiene care ulterior au fost transferate pentru continuarea urmăririi penale către D.I.I.C.O.T.- S. Teritorial C., precum și de rezultatul verificărilor efectuate în baza de date a I.G.P.F. privind intrările/ieșirile în/din România din care reiese că la data de 06.06.2006 G. A.-G. împreună cu M. Șolo și C. M. au ieșit din România prin Punctul de Trecere a Frontierei Otopeni, cu o aeronavă aparținând companiei KLM, ceea ce indică faptul că într-adevăr cei trei călătorit împreună.
Din declarația persoanei vătămate B. (fostă Boșneanu) N., poreclită ”Macarena”, rezultă că în anul 2006, în timp ce se afla la domiciliu, în localitatea Techirghiol, prin intermediul unei prietene a cunoscut-o pe G. A. G., care i-a propus să meargă la muncă în Spania, la curățenie sau debarasatoare într-un restaurant. Aceasta a fost de acord cu propunerea primită și, urmare a consimțământului exprimat, G. A. G. a și luat-o la ea acasă, în C., unde i-a făcut cunoștință cu un bărbat care i l-a prezentat a fi soțul ei, M. Șolo, zis “C.”.
B. N. a locuit la cei doi acasă aproximativ o săptămână, timp în care i-a fost eliberat pașaportul. Din discuțiile avute cu cei doi în această săptămână, referitor la locul de muncă din Spania, nu i s-a spus nici măcar o dată că în realitate v-a trebui să practice prostituția.
După aproximativ două zile de când a fost cazată în locuința lui G. A. G. și M. Șolo, acolo a mai fost adusă o fată, despre care a aflat că este poreclită ”C.” și se numește B. (actualmente D.) N. L., despre care G. i-a spus că o să meargă împreună cu ei să muncească în Spania.
G. A. G. și M. Șolo au plecat mai înainte cu avionul în Spania, iar B. N., zisă “M.” și D. (fostă B.) N. L. au plecat până la A. și de acolo în Spania, respectând instrucțiunile date de Șolo și G..
Când cele două ajuns în Barcelona, erau așteptate de G. A. G. și M. Șolo, care le-au dus într-un apartament, unde după aproximativ două zile a mai fost adusă o altă fată, căreia i se spunea “Bety” și “Bețiva”, identificată T. N.. După sosirea acesteia, G. A. G. le-a spus tuturor că nu mai sunt locuri în barul unde trebuiau să lucreze și că nu mai au bani să stea în Spania, iar în consecință, toate trei vor trebuie să practice prostituția până vor strânge banii necesari să se întoarcă în România.
Deși, inițial, nu a fost de acord cu acest lucru, ulterior B. N. a acceptat și a fost învățată de G. cum să se îmbrace pentru a fi cât mai atrăgătoare, spunându-i-se totodată că este bine să întrețină orice fel de relații sexuale pentru a câștiga mai mulți bani.
Tot G. A. G. a învățat-o pe ea, dar și pe celelalte fete ce tarife să perceapă pentru anumite tipuri de raporturi sexuale. Au mai fost instruite pentru ca în situația în care vor fi întrebate ceva de poliție, trebuie să spună că sunt pe cont propriu. Apoi, au fost scoase la stradă, iar G. A. G. le supraveghea de peste drum, pentru a ști câți clienți au avut. Toți banii le erau luați de aceasta la sfârșitul zilei și le-a promis că la sfârșit o să le dea fiecăreia partea sa, ceea ce nu s-a mai întâmplat.
În timpul cât a practicat prostituția în acest fel, pe lângă celelalte două fete care erau acolo împreună cu B. N., adică ”Bețiva” (T. N.) și ”C.”(B. N. L.), acolo a mai venit încă o fată, care practica prostituția tot pentru M. Șolo și G. A. G. și care era poreclită ”P.” (C. M.), precum și fiul lui Șolo, zis ”L.” (M. S.), care la rândul său era însoțit de o altă fată ce se prostitua pentru acesta, identificată ca fiind Agiveli C. R..
După aproximativ o lună M. Șolo a decis că trebuie să plece din Spania, în Norvegia și s-au oprit în orașul Bergen. Aici au fost scoase din nou la stradă să-și racoleze clienți pentru prostituție.
Întrucât Agiveli C.-R. a fost reținută de poliție, M. Șolo a trimis-o pe T. N., care cunoștea mai bine limba engleză, să se intereseze de soarta acesteia, dar nici ea nu s-a mai întors, ceea ce i-a determinat pe M. Șolo și G. A. G. să părăsească Norvegia, luându-le cu ei și pe B. N. L. (C.) și B. N. (Macarena) și să se ducă în orașul Copenhaga din Danemarca.
Aici, G. A. G. le-a scos pe cele două la stradă pentru a practica prostituția, iar într-o zi B. N. a fost depistată de autoritățile daneze și returnată în România.
Cele declarate de B. N. sunt veridice, coroborându-se cu alte probe administrate în cauză.
Astfel, declarațiile acesteia sunt întru-totul susținute de declarațiile date în această cauză de persoanele vătămate T. N. și D. (fostă B.), N. L., de martorii T. M.-Bobico și B. A., precum și de declarațiile date în alte cauze de T. E. (declarația din dosarul nr. 11/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. - S. Teritorial C.), de C. M. (declarația din comisia rogatorie adresată de autoritățile norvegiene, înregistrată la D.I.I.C.O.T.- S. Teritorial C. cu nr. 846/II/5/2006), de actele efectuate de autoritățile judiciare norvegiene care ulterior au fost transferate pentru continuarea urmăririi penale către D.I.I.C.O.T.- S. Teritorial C., precum și de rezultatul verificărilor efectuate în baza de date a I.G.P.F. privind intrările/ ieșirile în/din România din care reiese că la data de 06.06.2006 G. A.-G. împreună cu M. Șolo și C. M. au ieșit din România prin Punctul de Trecere a Frontierei Otopeni, cu o aeronavă aparținând companiei KLM, ceea ce indică faptul că într-adevăr cei doi au plecat spre Spania, împreună și le-au așteptat acolo pe B. N. și B. N. L..
D. (fostă B.) N. – L. (zisă ”C.”) a fost audiată în cauză de două ori, prima dată în calitate de martor, când a făcut declarații mincinoase cu privire la relația dintre ea, M. Șolo și G. A.-G. și a doua oară în calitate de învinuită pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, când a recunoscut că în prima declarație a mințit și a relatat ce s-a întâmplat cu adevărat între ea și cei doi.
În linii mari, în prima declarație dată la S. de Combatere a Criminalității Organizate V., D. N. L., deși i-a recunoscut pe toți cei cu privire la care a fost întrebată, inclusiv M. Șolo și G. A. G., a susținut că a fost împreună cu aceștia în mai multe țări, Spania, Norvegia, Danemarca, la furat și că în nici o împrejurare nu a practicat prostituția.
Abia în cea de-a doua declarație, dată la D.I.I.C.O.T.- S. Teritorial C., a recunoscut că s-a prostituat în țările menționate, în folosul lui M. Șolo și G. A. G..
Astfel, din declarația acesteia reiese că în cursul anului 2006 i-a cunoscut în orașul C. pe M. Șolo și G. A. G., iar aceștia i-au propus să meargă în Spania, unde să se ocupe cu furtul din magazine.
M. Șolo a ajutat-o cu bani pentru a-și obține pașaportul și a cazat-o împreună cu G. A. G. la locuința lor, unde a stat până la plecarea în Spania.
Nu i s-a spus că în Spania urmează să practice prostituția, lucru de altfel confirmat și de persoana vătămată B. N., în declarația sa.
La locuința celor doi a cunoscut-o pe B. N., zisă “M.” cu care a plecat în spre Spania. După ce au ajuns în Barcelona a aflat de la Șolo și G. că de fapt va trebui să se prostitueze, ceea ce ea a refuzat dar într-un final constrânsă fiind a început să facă.
A fost scoasă la stradă de către G. pentru a-și racola clienți, fiind supravegheată de aceasta și de Șolo, iar la sfârșitul zilei banii îi erau luați de aceștia.
De același tratament a avut parte și B. N., zisă “M.”.
La fel ca lui “Macarena”, și ei i-a fost luat pașaportul și a fost instruită ca în cazul în care va fi întrebată de poliție ce face acolo, să spună că se află pe cont propriu.
Într-o zi, D. (fostă B.) N. L. a încercat să fugă cu ajutorul unui client, dar acesta a dat-o jos din mașină și a fost găsită de M. Șolo și G. A. G., care au înjurat-o și au bătut-o.
Cât timp a stat în Spania, le-a mai cunoscut pe C. M. poreclită “P.” și T. N., poreclită “Bety” sau ”Bețiva”, care, de asemenea, practicau prostituția în folosul lui M. Șolo și G. A. G..
Tot aici l-a mai cunoscut și pe S. M., fiul lui M. Șolo, care era cu o fată ce practica prostituția în folosul său, pe nume Agiveli (actualmente C.) C. R., precum și pe T. M. Bobico (zis B.), concubina acestuia B. A. și două fete V. A. și C. M., care se prostituau pentru cei doi concubini.
După o perioadă, Șolo și G. au hotărât că trebuie să plece în Norvegia, motivându-le că acolo se câștigă mai bine din practicarea prostituției.
B. N. L. a plecat spre Norvegia cu avionul, cu T. N. și M. S. A., fiind însoțite de M. Șolo și T. M. Bobico.
Cu toții au ajuns în orașul Bergen, unde, pe rând, au venit și ceilalți: G. A. G., C. M., Boșneanu N., S. M. și C. (Agiveli) C. R., T. M. Bobico, B. A. și alți doi frați de-ai lui Bobi, pe care nu i-a văzut în Spania și despre care a aflat că sunt porecliți “Șapte” și “S.“, iar cu ocazia audierii i-a recunoscut a fi I. Negeatin, respectiv T. L..
A fost scoasă la stradă, împreună cu celelalte fete și au continuat să practice prostituția până într-o zi, când M. Șolo și G. A. G. le-a spus că trebuie să plece, deoarece T. N. a fost reținută de poliție și le era teamă să nu spună despre toți.
Cele declarate de D. (fostă B.) N. L. sunt reale, coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză, în principal, cu cele ce rezultă din declarațiile date de persoanele vătămate B. (fostă Boșneanu) N., T. N., declarațiile date de către C. M., T. E., precum și cu declarațiile martorilor T. M. Bobico și B. A..
De asemenea, declarațiile date de aceasta se coroborează cu cele ce rezultă din cercetările efectuate de către autoritățile judiciare din Bergen, care au avut ca urmare trimiterea în judecată și condamnarea pentru asociere într-un grup organizat și trafic de persoane a lui T. M. Bobico, B. A., I. Negeatin și T. L. precum și transferul de procedură în scopul continuării urmăririi penale inițiate față de M. Șolo, G. A. G. și S. M..
Totodată, declarațiile date de B. N. L. se coroborează și cu cele ce reies din declarația dată de o victimă a traficului de persoane, în calitate de martor cu identitate protejată, la Judecătoria de Instrucție nr. 2 din Barcelona, în dosarul penal privindu-i pe S. Iusein Sinan, S. Iusein Negeatin, S. Schiru, C. Ghiunaidîn, P. R. ș.a., declarație care a fost transmisă către D.I.I.C.O.T. – S. Teritorial C. ca urmare a unei cereri de asistență judiciară internațională în dosarul penal nr. 181/D/P/2009, privindu-l pe M. Enver.
Astfel, din declarația martorului cu identitate protejată B/14/06-R reiese că o fată poreclită G., partenera sentimentală a lui M. Șolo, de aproximativ 30-35 ani, de constituție normală, păr negru și lung, exercita funcția de control asupra a trei fete, care lucrează pentru M. Șolo, numele uneia dintre fete fiind N., precum și că în Barcelona exista o rețea de români, de origine turcă, originari din zona Constanței și a Mangaliei, care se ocupau cu aducerea fetelor pentru a practica prostituția, făcând referire, printre alții, la M. Rufat poreclit “P.“ și fratele acestuia, Șolo, de aproximativ 45 ani, constituție mare, de aproximativ 1,75 m înălțime și păr castaniu deschis, pentru care lucrau trei fete, numele uneia dintre ele fiind N..
Același martor cu identitate protejată B/14/06-R, dar și alții B/15/06-R și B/13/G1/07-R, în cuprinsul declarațiilor date în același dosar fac referire ca ocupându-se cu exploatarea sexuală a femeilor în Barcelona și la M. Orhan, M. Iașar (N. L. R.), M. A. (Mustan A.), S. M. zis L., E. (M. E.), B. A., Bobi (T. M. Bobico), Șapte (I. Negeatin), C. Ghiunaidîn, P. R., S. Iusein Sinan, Negimedin (S. Iusein Negimedin) și M. Enver.
Din declarația persoanei vătămate T. N. zisă “B.” sau “Bețiva” reiese că în vara anului 2006 a fost vândută de T. L. lui M. Șolo, zis “C.”, pentru suma de 450 euro.
A stat timp de trei zile la locuința lui Șolo, după care a plecat cu trenul, împreună cu un bărbat neidentificat, până la A., de unde a continuat călătoria singură, cu microbuzul, până în Barcelona – Spania. Pe timpul călătoriei pașaportul a fost reținut de șoferul microbuzului, la indicațiile acelui bărbat neidentificat.
La sosirea în Barcelona T. N. a fost așteptată de M. Șolo și concubina acestuia G. A. G., care au plătit costul călătoriei și i-au luat pașaportul acesteia de la șofer.
Toți trei s-au cazat într-un apartament, într-o zonă numită Piața Spaniei, iar de-a doua zi a fost scoasă să practice prostituția pe . clienți îi ducea într-o cameră închiriată de B. A., concubina lui T. M. Bobico. Pentru a avea controlul asupra numărului de clienți aduși de fete, G. A. G. le dădea acestora prezervative, respectiv 10 înainte de ora 14:00 și 10 după ora 14:00.
În fiecare seară trebuia să predea banii câștigați de ea lui G. A. G., care împreună cu M. Șolo i-au spus ce tarife să ceară pentru prestațiile sale sexuale.
T. N. a relatat că, în afară de ea, M. Șolo și G. A. G. mai aveau încă două fete care se prostituau în folosul lor și anume pe Boșneanu N. zisă “M.” și B. N. L. zisă “C.”.
În jurul datei de 15-16 septembrie 2006 T. N. a reușit să fugă și a locuit la un client timp de 4 zile.
În urma amenințărilor primite de la M. Șolo și G. A. G., care i-au spus că o taie, o bagă într-o geantă și o aruncă în mare, de frică s-a întors, dar a fost bătută de M. Șolo și ținută închisă într-un apartament, timp de o săptămână.
T. N. arată că i-a fost frică de amenințările lui M. Șolo și G. A. G., deoarece a fost martoră în momentul în care Boșneanu N. (“Macarena”) a refuzat să mai lucreze la stradă, iar Șolo a lovit-o cu umbrela peste tot corpul, a târât-o pe podea, a luat un cuțit și a amenințat-o că o taie bucăți mici, dacă nu mai vrea să se prostitueze.
T. N. susține că la data de 28.09.2006, împreună cu B. N. L., M. Șolo, T. M. Bobico și M. S. au plecat cu autobuzul către Hamburg, iar de acolo către Norvegia.
În Norvegia s-au stabilit în orașul Bergen, unde au locuit la un hotel numit Apartamentele Jacobs, acolo venind ulterior și ceilalți.
M. Șolo le-a impus fetelor să iasă imediat la stradă, dar T. N. i-a zis că nu este normal să facă așa ceva după o călătorie așa de lungă.
Totuși, a doua zi a ieșit la stradă împreună cu B. N. L. (C.), dar au avut o altercație cu 7-8 prostituate albaneze care le-au gonit de pe stradă.
M. Șolo a aflat despre incident și le-a învățat atât pe ea cât și pe B. N. L. să nu le fie frică și să riposteze cu prostituatelor albaneze.
După câteva zile, Șolo a fost sunat de fiul său, S. M., zis “L.”, care se afla în Danemarca și în data de 03.10.2006, acesta împreună cu o fată care practica prostituția în folosul său, pe nume Agiveli C. R., au sosit în Norvegia, orașul Bergen și s-au cazat în același apartament cu ei.
În aceeași zi susține că au sosit în Bergen, dar venind cu avionul din Spania – Barcelona, G. A. G., Boșneanu N. (Macarena) și C. M. (P.), dar aceasta din urmă, la scurt timp de la sosirea în Norvegia, a plecat înapoi în Spania, cu un client care devenise iubitul ei.
T. N. susține că pentru a putea fi lăsată să plece, C. M. a trebuit să-i plătească lui M. Șolo suma de 300 de euro.
După sosirea lui G. A. G. în Norvegia, aceasta a continuat să se ocupe de fetele care se prostituau pentru ea și M. Șolo, în sensul că le supraveghea.
T. N. a văzut că S. M., zis “L.” era o persoană foarte violentă și o bătea des pe Agiveli C. R. obligând-o să se prostitueze fără prezervativ pentru a câștiga mai mulți bani.
La data de 11.10.2006 a aflat despre Agiveli C. R. că a fost depistată de poliție și condusă la secție pentru audiere, iar de frică, în urma acestei rețineri, M. Șolo, G. A. G., M. S., B. N. L. și Boșneanu N. au părăsit Norvegia pentru a nu fi arestați.
Cele relatate de T. N. sunt veridice și se coroborează cu alte probe administrate în cauză și anume cu declarațiile persoanelor vătămate D. fostă B. N. L., B. fostă Boșneanu N., C. fostă Agiveli C. R., C. M., declarațiile martorilor T. E., T. M. Bobico și B. A..
După cum au declarat persoanele vătămate B. N. L. și Boșneanu N., după ce Agiveli C. R. a fost luată de poliție de pe stradă, M. Șolo a trimis-o pe T. N., care cunoștea cel mai bine limba engleză să se intereseze ce s-a întâmplat, dar nici aceasta nu s-a mai întors.
Acest aspect este confirmat de datele transmise de autoritățile norvegiene din care rezultă că T. N. a cerut și obținut protecție ca victimă a traficului de persoane în Norvegia.
Din aceleași date rezultă că la fel s-a întâmplat și cu Agiveli C. R., motiv pentru care cele două nu au putut fi audiate în România, dar declarațiile lor originale au fost transmise către S. Teritorial C. din cadrul D.I.I.C.O.T., odată cu transferul de procedură pentru continuarea urmăririi penale față de M. Șolo, G. A. G. și S. M..
Din declarația persoanei vătămate Agiveli (actualmente C.) C. R. reiese că s-a prostituat în perioada iunie – august 2006, în Barcelona, în folosul lui A. (Mustan A.), care i-a transferat-o tatălui său M. M. zis “P.“, despre care știe că este fratele lui Șolo (M. Șolo) și care mai are un fiu, Orhan (M. Orhan), toți având și alte femei care se prostituau în folosul lor, ce le-a descris după semnalmente, dar nu au putut fi identificate.
Despre M. M. zis “P.“ susține că a fost arestat de poliția spaniolă, astfel că ea a trebuit să plece în România și s-a dus la A. (Mustan A.), care a interogat-o dacă a spus ceva despre tatăl lui, bănuind-o că a colaborat cu poliția, după care a fost vândută de A. cu suma de 10 milioane lei vechi, lui L. (S. M.).
La începutul lunii octombrie 2006, împreună cu S. M. a mers în Norvegia, în orașul Bergen, pentru a se întâlni cu M. Șolo.
Aici le-a cunoscut pe N. (B. N. L.), “Bety” (T. N.), “Macarena“ (Boșneanu N.), “M.“ (C. M.), E. (T. E.), Bobi (T. M. Bobico), nevasta lui Bobi (B. A.), nevasta lui Șolo (G. A. G.), S. (T. L. care este frate cu Bobi), M. (C. M.) și S. (M. S. A.).
Cât timp a practicat prostituția în Bergen a aflat că Bety (T. N.), “Macarena“ (Boșneanu N.) și N. (B. N. L.) se prostituau pentru M. Șolo, despre M. (C. M.) nu a aflat prea multe, doarece a plecat la scurt timp din Norvegia, despre M. (C. M.), că se prostitua pentru S. (T. L.), despre S. (M. S. A.) și E. (T. E.), că se prostituau pentru Bobi (T. M. Bobico) și A. (G. A. G.).
Agiveli C. R. a practicat prostituția în folosul lui S. M. timp de aproximativ opt zile, mai exact până la data de 11.10.2006, când a fost reținută de poliția din Bergen.
Pe perioada cât a practicat prostituția, susține că a fost bătută de S. M. și era permanent amenințată să nu spună ceva poliției, că altfel el se va întoarce în România înaintea ei și toata familia ei este în mâinile lui L..
De asemenea, Agiveli C. R. a mai văzut când tatăl lui L., M. Șolo, a bătut-o foarte tare pe “Macarena“ (Boșneanu N.), iar l-a rugat pe L. să intervină, acesta răspunzându-i că dacă una din fete se îndrăgostește de vreun client, o să moară chiar de mâna lui și a atenționat-o că ce a pățit “Macarena“ este nimic, în comparație cu ce va putea să pățească ea.
A mai aflat despre S. M. zis L., că a fost foarte violent și în Spania cu o prostituată pe care o exploata, fapte pentru care ar fi fost arestat în Spania.
Cele relatate de Agiveli C. R. sunt veridice și se coroborează cu alte probe administrate în cauză și anume cu declarațiile persoanelor vătămate B. N. L., Boșneanu N., T. N., C. M., declarațiile martorilor T. E., T. M. Bobico și B. A. .
Din declarația persoanei vătămate C. S. M. reiese că în anul 2007, prin intermediul prietenului său R. Ș. a cunoscut un bărbat din M., cu care a locuit timp de aproximativ două săptămâni, la o căsuță dintr-o stațiune din sudul litoralului Mării N..
În această perioadă, bărbatul respectiv i-a spus că urmează să meargă în Danemarca unde o să lucreze într-un club.
În jurul datei de 21.09.2007 a plecat cu acesta până la Timișoara, cu trenul și ulterior au luat avionul până la Copenhaga, Danemarca.
Abia după ce a ajuns în Danemarca, C. S. M. a aflat de la o altă fată că acestui bărbat i se spune L.. A fost cazată la hotelul Turist, într-o cameră în care se mai afla o cumnată de-a lui L., pe nume A., de la care a aflat numele lui S. M..
A doua zi a mers împreună cu A. la stradă și a început să practice prostituția în folosul lui L.. Acesta o suna periodic pe C. S. M. să o controleze și să-i transmită că el este în zonă și vede tot ce face ea.
Banii obținuți din practicarea prostituției de către C. S. M. îi erau luați la sfârșitul zilei de L., care îi lăsa doar 100 - 200 de coroane daneze cât să-i ajungă pentru mâncare.
C. S. M. susține că erau zile în care din practicarea prostituției câștiga 5.000 -7.000 de coroane daneze. A practicat prostituția timp de doi ani de zile pentru L., fiindu-i frică să fugă, deoarece era într-o țară străină și nu cunoștea nici o limba străină.
În vara anului 2009 a venit în Coopenhaga și soția lui L. și au stat cu toții într-un apartament închiriat. Soția lui L. a venit pentru a prelua responsabilitățile acestuia, respectiv pentru a o supraveghea și colecta banii, deoarece L. trebuia să plece în Spania unde avea un proces.
Pe timpul audierii lui C. S. M. i-au fost prezentate mai multe fișe de evidență a persoanei cu fotografii, aceasta indicând fără ezitare pe S. M., ca fiind L. și pe S. Sabrie ca fiind soția acestuia.
La sfârșitul anului 2009 C. S. M. împreună cu S. Sabrie au venit în România, S. M. fiind deja în țară, întorcându-se din Spania de mai mult timp. A locuit timp de o lună în M., la locuința acestora de pe . doi își construiseră o casă.
A fost lăsată să își viziteze mama și copilul, dar, fiindu-i frică, nu i-a spus mamei sale ce a făcut cât timp a fost plecată.
Apoi a plecat din nou în Danemarca, cu avionul de pe aeroportul Otopeni, însoțită doar de S. Sabrie și a continuat să practice prostituția în aceleași condiții ca mai înainte.
După aproximativ o lună a venit în Danemarca și S. M..
O mare parte din banii obținuți din practicarea prostituției de către C. S. M. erau pierduți la jocuri electronice de S. M., care, dorindu-și din ce în ce mai mulți bani, a început să o amenințe pe C. S. M. să producă mai mult, iar într-una din zile, fiind nemulțumit de suma adusă, a bătut-o cu o țeavă metalică.
Deși în urma acestor lovituri C. S. M. a avut nevoie de îngrijiri medicale, susține că nu le-a primit, deoarece a fost ținută închisă în casă de către S. M..
La data de 21.09.2010 a fost depistată prostituându-se de către poliția din Copenhaga, sancționată cu amendă și reținută trei zile. După ce a fost eliberată, C. S. M. a intrat în grija unei organizații pentru protecția victimelor traficului de persoane din Copenhaga, unde a povestit ce i s-a întâmplat și a fost ajutată să revină în România.
La sfârșitul verii anului 2011 a fost sunată de mama sa, care i-a dat-o la telefon pe S. Sabrie. Aceasta i-a cerut să se întâlnească C., la DORALLY MALL și cu toate că, inițial, nu a vrut să meargă la această întâlnire, în cele din urmă a acceptat. Acolo a văzut-o pe mama sa, care era însoțită de S. Sabrie și împreună au stat la o terasă.
La scurt timp după ce a ajuns, mama sa a plecat și imediat a venit S. M. care împreună cu S. Sabrie au luat-o cu forța, au băgat-o într-o mașină și au dus-o la locuința lor din M., unde i-au luat geanta în care avea actele și telefoanele mobile, spunându-i că trebuie să meargă din nou în Danemarca să practice prostituția pentru ei, amenințând-o că dacă li se va opune, o vor duce pe câmp și o vor bate până o vor omorî.
De frică, C. S. M. a acceptat și a primit înapoi geanta cu actele și telefoanele. A reușit să trimită de pe unul din telefoane un mesaj către un psiholog din cadrul organizației A.D.P.A.R.E. cu textul “m-au prins”. Nu a reușit să mai transmit și alte mesaje sau să sune deoarece a fost observată de fiica cea mare a lui S. M. care i-a spus acestuia.
La data de 16.10.2011 a plecat din nou, împreună cu S. Sabrie în Danemarca, tot cu avionul de pe aeroportul Otopeni. A practicat prostituția timp de cinci zile, după care a fugit cu ajutorul unui client și s-a întors în România.
În timpul cât a practicat prostituția în Danemarca pentru S. M., l-a cunoscut și pe tatăl acestuia M. Șolo care era însoțit de concubina sa G. A. G. și de două fete care practicau prostituția în folosul lor. Din câte își aduce aminte pe una din ele o chema S., care nu a putut fi identificată.
Cu ocazia audierii, C. S. M. a pus la dispoziția organelor de anchetă mai multe înscrisuri, în copie, în limba daneză, care au fost traduse în limba română și din care rezultă că la data de 21.09.2010 a fost sancționată contravențional pentru că nu a respectat interdicția poliției de a circula înainte și înapoi ori să staționeze în piața bisericii M. și pe o rază de 100 de metri de la aceasta (loc în care probabil C. S. M. își racola clienții pentru prostituție), precum și că la data de 23.09.2010 a fost încunoștințată de către Biroul pentru copii și reședință – Centrul pentru azil și reîntregirea familiei că poate face contestație împotriva deciziei Serviciului de Imigrație care a dispus îndepărtarea sa din Danemarca.
Contestația putea fi motivate, prin aceea că s-ar putea admite că este o victimă a traficului de ființe umane, așa cum rezultă din declarațiile pe care le-a dat reprezentanților centrului respectiv și anume că a venit în Danemarca cu o persoană, căreia îi preda banii câștigați și împreună cu care locuia .
Deși credibile, cele relatate de C. S. M. nu se coroborează cu cele ce rezultă din restul probelor administrate în cauză, context în care doar declarația sa referitoare la faptul că a fost într-o perioadă destul de mare, de câțiva ani, traficată și exploatată de către S. M. zis L. și ulterior și împreună cu soția acestuia, S. Sabrie, nu este suficientă pentru tragerea lor la răspundere penală, motiv pentru care se va dispune clasarea față de cei doi.
Declarația lui C. S. M. va fi avută în vedere totuși la stabilirea profilului personal al lui S. M., despre care există date că, într-adevăr, s-a ocupat cu traficul și exploatarea sexuală a mai multor femei, într-un caz cum este cel al lui C. (fostă Agiveli) C.-R., existând chiar probe suficiente în acest sens.
Din declarația dată de T. E. în calitate de martor, în dosarul nr. 11D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. - S. Teritorial C., reiese cum a ajuns să se prostitueze în anul 2006, în Spania și Norvegia, în folosul lui T. M.-Bobico și B. A., aceasta făcând referiri și la M. Șolo, G. A. - G. și S. M., inculpați în această cauză.
A fost recrutată de B. V., fratele lui B. A. și o perioadă în care a locuit la acesta acasă, i-a cunoscut pe “Șapte” (Igant Negeatin) și ”S.” (T. L.).
A acceptat propunerea A., de a se prostitua în Spania și astfel, a ajuns în această țară, în orașul Barcelona, împreună cu B. A. și o altă fată, C. E., precum și cu T. L., care era însoțit de o fată, M. (C. M.), care s-a prostituat pentru acesta din urmă.
În timp ce practica prostituția în Spania, T. E. susține că B. A. a primit un telefon de la soțul ei, Bobi (T. M.-Bobico), în care i s-a spus să vină în Norvegia, unde din prostituție se câștiga mult mai bine ca în Spania.
Astfel, la începutul lunii octombrie 2006, ea împreună cu B. A. au plecat spre Norvegia, iar pe aeroport a constatat că A. s-a mai întâlnit cu niște persoane cunoscute, dintre care reține că una se numea G. (G. A.-G.) și alta era poreclită ”P.” (C. M.), ambele având aceeași destinație ca și ele.
Toate au ajuns în Norvegia, în orașul Bergen, unde au fost așteptate de Bobi, care le-a luat și le-a dus într-un apartament din hotelul Ibis, unde a constatat că se mai aflau și alte persoane pe care atunci le-a văzut pentru prima dată. Este vorba de Șolo, soțul sau concubinul lui G., care avea mai multe fete ce se prostituau pentru el și anume pe: N., poreclită ”C.” (B. N.-L.), N. zisă ”B.” sau ”Bețiva” (T. N.), Macarena (Boșneanu N.), L. (S. M.), despre care a aflat că era fiul lui Șolo, R. (Agiveli C.-R.), Bobi ( T. M.-Bobico) și M. S..
La câteva zile după ce a ajuns în Bergen, acolo au venit și alții din cei care rămăseseră în Spania și anume S. (T. L.), împreună cu M. zisă ”M.” (C. M.). A început să practice prostituția la stradă, așa cum făcuse anterior și în Barcelona.
După aproximativ o săptămână susține că Șolo a început să spună că lui nu îi convine cu cât contribuie fiecare la cheltuielile comune și că o să plece în altă parte, astfel că acesta împreună cu G., N., ”Beti” și ”Macarena” s-au mutat, tot în orașul Bergen, la o altă locuință, iar M. (P.) a plecat înapoi în Spania.
În continuare, în hotel au rămas T. E., B. A.,T. M. Bobico, T. L., C. M., S. M. și Agiveli C.-R.. Și după ce s-au mutat, N., Beti și Macarena au continuat să iasă la stradă, în același loc ca mai înainte, pentru a-și racola clienți, astfel că ea le vedea pe celelalte fete. Într-una din zile, când se aflau la stradă, poliția a luat-o pe R. și atunci Bobi l-a sunat pe un turc, care avea cetățenie norvegiană, numit Nuredin, pe care l-a rugat să îi primească la el acasă. Acesta a venit și i-a luat pe toți, mai puțin pe L., care a zis că el se teme pentru ce ar putea declara R. și este mai bine să plece în Germania.
A doua zi, după ce s-au mutat la Nuredin acasă, T. M. Bobico, B. A. și M. S. s-au dus la hotelul în care au locuit, să predea cheile și să plătească cazarea, dar nu s-au mai întors, iar Nuredin i-a anunțat pe cei care au mai rămas la el, adică pe T. E., T. L. și C. M., să plece în altă parte.
T. L. a luat legătura telefonic cu M. Șolo și i-a povestit despre persoanele ce au fost reținute de poliție și i-a cerut să-i primească pe ceilalți la el. Așa au ajuns să locuiască din nou cu M. Șolo, cu G. și fetele acestora. Cât timp au stat aici, nici una dintre fete nu au mai fost scoasă la stradă pentru prostituție, deoarece proxeneților le era frică să nu fie prinși cu toții.
Cât timp au stat împreună cu M. Șolo, din România a mai sosit un alt frate de-al lui Bobi și S., poreclit ”Șapte” (I., fost T., Negeatin), însoțit de o fată V. A., pe care T. E. o cunoștea din M..
Deoarece ”Bety” a fost trimisă la poliție să se intereseze despre ce s-a întâmplat cu ceilalți și nu s-a mai întors, fiind și ea reținută, Nuredin i-a dus cu mașina în orașul Voss, pe Igant Negeatin,V. A., T. L., C. M., M. Șolo, G. A.-G., B. N. L. și Boșneanu N..
După ce s-au mutat în acest oraș, M. Șolo și G. A. G. le-au luat pe N. și pe Macarena și au spus că pleacă la Oslo. În Voss au rămas doar ceilalți, dar a doua zi, toți au fost reținuți de poliție.
Cu ocazia audierii sale, T. E. a recunoscut din fotografiile ce i-au fost prezentate, toate persoanele la care s-a referit în cuprinsul declarației.
Martorul T. M. Bobico a declarat că în anul 2006, în timp ce se afla în Barcelona împreună cu B. A., s-au întâlnit cu M. Șolo și G. A. G., aceștia la fel ca și ei având fete ce practicau prostituția la stradă.
T. M. Bobico susține că pe una dintre acestea știe că o chema T. N., zisă “B.” sau “Bety”, dar nu cunoaște cum a ajuns să se prostitueze în folosul lui M. Șolo.
Martorul a mai arătat că a plecat din Spania în Germania și de acolo în Norvegia, împreună cu M. S. A. care practica prostituția în folosul său, precum și cu Șolo, T. N. și B. N. L., care se prostituau în folosul lui M. Șolo.
După aproximativ 3-4 zile, de la sosirea în orașul Bergen, acolo a venit și S. M., zis “L.”, împreună cu o fată Agiveli C. R., care a practicat prostituația în folosul acestuia.
Ulterior, au mai sosit B. A. și T. E., precum și concubina lui Șolo, G. A. G., aceasta din urmă însoțită de alte două fete, Boșneanu N., zisă “M.” și C. M., zisă “P.”.
La data de 12.10.2006, T. M. Bobico, B. A. și M. S. A. au fost reținuți de poliția norvegiană, după ce cu o zi înainte fusese reținută Agiveli C. R.. Ulterior au mai fost reținuți și frații săi I. Negeatin și T. L.. A fost inculpat alături de B. A., I. Negeatin și T. L. pentru trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat, toți fiind trimiși în judecată, condamnați și executând pedepsele cu închisoarea în Norvegia.
B. A. a declarat că a cunoscut-o în Barcelona pe G. A. G., căreia îi spunea “G.” și despre care știa că este concubina lui M. Șolo, ea fiind cea care supraveghea fetele care se prostituau la stradă. Totodată, le-a cunoscut și pe unele dintre fetele care practicau prostituția în folosul lui M. Șolo și G. A. G. și anume pe “Macarena” (Boșneanu N.) și “P.” (C. M.).
B. A. a confirmat cele declarate de T. M. Bobico, arătând că acesta din urmă a plecat din Spania în Norvegia cu M. Șolo, ultimul însoțit de două fete ce se prostituau în folosul său, “C.“ (B. N. L.) și “Bețiva” sau “Bety” (T. N.). A mai declarat că ulterior și ea a plecat cu avionul spre Bergen, împreună cu G. A. G. care era însoțită de “Macarena” (Boșneanu N.) și “P.” (C. M.). La sosirea în Bergen, după ce s-au cazat l-a cunoscut și pe fiul lui M. Șolo, S. M., care era însoțit de o fată ce s-a prostituat pentru el, Agiveli C. R..
Aproximativ la o săptămână după ce B. A. a ajuns acolo, unele dintre fetele care se prostituau au fost reținute de poliție. În final a fost reținută și B. A., T. M. Bobico și frații săi, I. Negeatin și T. L., trimiși în judecată și condamnați la pedepse cu închisoarea pe care le-au executat în Norvegia pentru asociere într-un grup infracțional organizat și trafic de persoane.
Din declarația dată de C. M. I. în calitate de parte vătămată, în dosarul nr.677D/P/2005 al D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, reiese că la începutul anului 2003 a fost recrutată de Iusein O., zis S., în scopul practicării prostituției în Spania. Acesta a primit bani de la S. Iusein Sinan, care se afla în Spania și împreună cu Iusein O. au plecat către această țară. Au ajuns în orașul Barcelona, unde au fost așteptate de un individ, Șolo (M. Șolo), care le-a cazat într-un apartament unde acesta locuia împreună cu alte patru fete. A început să practice prostituția în folosul lui Iusein O. și S. Iusein Sinan, întrucât a fost constrânsă de aceștia.
După ceva timp, întrucât S. Iusein Sinan era căutat de poliție acesta a hotărât să se întoarcă în țară, împreună cu ea, fratele său (S. Iusein Negeatin) și Iusein O..
La sfârșitul lunii martie 2003 C. M. I. s-a reîntors în Spania împreună cu Iusein O. și alte fete necunoscute de aceasta, unde ea a continuat să practice prostituția.
La sfârșitul lunii mai 2003 a fost luată de către Iusein O. și M. Șolo, împreună cu alte patru fete și duse în Olanda la Amsterdam, tot pentru a se prostitua. Aici erau puse să-și racoleze clienți într-o parcare, fiind supravegheate în permanență de Iusein O., zis S. și M. Șolo, toți banii câștigați fiind-le luați de cei doi.
A reușit să scape cu ajutorul unui client, pe care l-a rugat să o ducă la poliție, unde însă nu a relatat faptul că a fost constrânsă să se prostitueze deoarece îi era frică că Iusein O., S. Iusein Sinan, S. Iusein Negeatin și M. Șolo îi pot face rău ei sau familiei sale.
Cele declarate de C. M. I. vor fi luate în considerare ca probe în sprijinul faptului că în anul 2003, în Barcelona(Spania) și Amsterdam(Olanda), M. Șolo a fost implicat în exploatarea sexuală a unor femei, întrucât sub acest aspect se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
În cursul urmăririi penale, inculpații fie nu au dat declarații, fie dacă au dat declarații ca învinuiți, nu au recunoscut că au fost implicați în traficarea și/sau exploatarea sexuală a vreunor femei în afara României.
Spre exemplu, inculpații M. Șolo, G. A. G. și S. M. au negat că ar fi fost vreodată în Norvegia și au susținut că nu le cunosc și nu le-au văzut niciodată pe nici una dintre femeile care au declarat că au fost victime ale acestora.
În cauză s-a dispus clasarea față de inculpații M. Șolo, M. Rufat, M. Sezghin, G. A. G., N. L. R. (fost M. Iașar) și G. F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5 C.pen., întrucât au fost deja trimiși în judecată pentru această infracțiune prin rechizitoriul nr.125 D/P/2009 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism– S. Teritorial C..
De asemenea, s-a dispus clasarea și față de inculpații M. Orhan și Mustan A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5 C.pen., întrucât în ceea ce îi privește pe aceștia nu există probe suficiente că au făcut parte ori au sprijinit grupul infracțional organizat format din ceilalți inculpați menționați mai sus.
Potrivit celor expuse mai sus, în sarcina inculpaților s-au reținut următoarele:
- pentru inculpatul M. Șolo: în anul 2003, în România, împreună cu G. A. G., a recrutat-o pe A. G. M., minoră la acea dată, pe care ulterior i-a transferat-o lui G. F., pentru a fi exploatată sexual în Olanda; în anul 2003, în România, împreună cu G. A. G., a recrutat-o pe G. S., prin false promisiuni de oferire a unui loc de muncă în străinătate, în scopul exploatării sexuale în Olanda și Spania, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în anul 2006, împreună cu G. A. G., a recrutat-o, prin inducerea în eroare, pe D., fostă B., N. L., în scopul exploatării sexuale în Spania și Norvegia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în vara anului 2006 i-a oferit bani lui T. L., care avea autoritate asupra lui T. N., în scopul exploatării sale sexuale în Spania și Norvegia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în anul 2006, împreună cu G. A. G. a recrutat-o pe B. N. prin false promisiuni de oferire a unui loc de muncă în străinătate, a cazat-o la locuința lor, i-a organizat transportul spre Spania, în scopul exploatării sexuale a acesteia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în Spania și Norvegia, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în perioada 2002–2003, împreună cu G. A. G., a determinat-o pe A. V. să practice prostituția în afara țării, iar ulterior i-a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta în Olanda și Spania; în anul 2005, împreună cu G. A. G., a determinat-o pe C. M. să practice prostituția în afara țării, iar ulterior i-a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta în Spania și Norvegia;
- pentru inculpata G. A. G.: în anul 2003, împreună cu M. Șolo, a recrutat-o pe A. G. M., minoră la acea vreme, pe care ulterior i-a transferat-o lui G. F., pentru a fi exploatată sexual la stradă, în Olanda; în anul 2006 a recrutat-o pe B. N., prin false promisiuni de oferire a unui loc de muncă în străinătate, apoi împreună cu M. Șolo a cazat-o la locuința lor din România și i-a organizat transportul în scopul exploatării sale sexuale în Spania și Norvegia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în anul 2006, împreună cu M. Șolo, prin inducerea în eroare, a recrutat-o pe D. N. L., în scopul exploatării sexuale în Spania și Norvegia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în perioada 2002–2003, împreună cu M. Șolo, a determinat-o pe A. V. să practice prostituția în afara țării, iar ulterior i-a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta în Olanda și Spania; în anul 2005 împreună cu M. Șolo, a determinat-o pe C. M. să practice prostituția în afara țării, iar ulterior i-a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta în Spania și Norvegia;
- pentru inculpatul G. F.: în luna septembrie 2003 a primit-o de la M. Șolo și G. A. G. pe A. G. M., minora la acea vreme, și a transportat-o în Olanda, în scopul exploatării ei sexuale, iar ulterior i-a înlesnit acesteia practicarea prostituției, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în luna septembrie 2003, din România a transportat-o în Olanda pe G. S., cunoscând că aceasta fusese recrutată prin inducere în eroare pentru exploatarea ei sexuală de către M. Șolo și G. A. G., și apoi a înlesnit practicarea prostituției în Olanda de către aceasta în folosul lui M. Șolo și G. A. G.; în luna septembrie 2003, după ce A. V. a fost recrutată și determinată de către M. Șolo și G. A. G. să practice prostituția în Olanda, i-a înlesnit acest lucru, transportând-o din România în Olanda, alături de minora A. G. M. și G. S.;
- pentru inculpatul S. M.: în anul 2006 a oferit bani unei persoane care avea autoritate asupra lui C. (fostă Agiveli) C. R. pe care apoi a transportat-o în Norvegia, în scopul exploatării ei sexuale, iar acolo a constrâns-o pe aceasta la practicarea prostituției, obținând foloase patrimoniale de pe urma acestei activități.
Cele expuse mai sus se susțin cu următoarele mijloace de probă: documentele privind interogatoriul acuzatei T. N. din data de 23.10.2006, declarația martorei T. N., declarațiile martorei Agiveli C. R., interogatoriul acuzaților B. A. și T. M. Bobico, declarația persoanei vătămate B. N., declarațiile martorilor C. M., T. E., T. M. Bobico, B. A., A. V., D. N. L., declarațiile părții vătămate Lefterică G.-V., procesul verbal privind recunoașterea din fotografii, din data de 30.05.2014, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere după fotografii din data de 11.05.2006, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere după fotografii din data de 13.11.2006, declarația numitei T. Iordana, declarația olografă dată de C. I., declarația olografă dată de C. N., declarația persoanei vătămate C. M. I., procesul verbal din 07.09.2005 de prezentare planșe fot pentru recunoaștere, declarația martorei A. G. M., declarațiile date G. S. V., A. G. M. și A. V., procesele verbale de prezentare planșe foto pentru recunoaștere din data de 13.04.2006, declarațiile date de A. R., G. L., I. F., D. G. M., D. G., C. Tudorița, G. D., B. G. M., Z. C., C. N. L., C. N. R., Ț. C. M., declarații de învinuit G. A. G., declarații de învinuit M. Șolo, declarație învinuit S. M., înscrisuri enumerate în opisul anexă la rechizitoriu.
La termenul de judecată din data de 16.03.2015, după ce instanța le-a adus la cunoștință dispozițiile art.374 alin.4 Cod.proc.pen., în ședință publică și în prezența apărătorilor, inculpații au învederat că doresc să se prevaleze de aceste dispoziții legale.
Astfel, fiind ascultați, aceștia au arătat că recunosc infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, că își însușesc probele care au fost administrate în cursul urmăririi penale și doresc ca judecata să aibă loc doar pe baza acestor probe, întrucât nu doresc administrarea altor probe.
Dispozițiile art.374 alin.4 Cod.proc.pen. prevăd că în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin.10 Cod.proc.pen., potrivit cărora atunci când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
În cauză fiind îndeplinite cerințele prev. de art.374 alin.4 Cod.proc.pen. instanța a admis cererile inculpaților și a dispus ca judecata să aibă loc potrivit dispozițiilor art.375 Cod.proc.pen.
Având în vedere că inculpații au săvârșit infracțiunile sub incidența codului penal din 1969 și a Legii nr.678/2001, iar la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare actualul cod penal și Legea nr.678/2001 a suferit modificări prin Legea nr.187/2012, se pune problema stabilirii legii penale mai favorabile aplicabile în ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, potrivit art.5 Cod penal.
Dispozițiile art.5 Cod.pen. prevăd că „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.”
Pentru determinarea legii penale mai favorabile, se examinează mai întâi condițiile de incriminare (elemente constitutive ale infracțiunii, condiții de începere a urmăririi penale, cauze de imputabilitate, cauze care înlătură răspunderea penală), apoi regimul sancționator, dar raportat la cazul concret cu scopul aplicării legii care conduce la o situație mai blândă pentru făptuitor.
Astfel, se constată că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului M. Șolo, conform actualului cod penal, respectiv art.211 alin.1 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal, art.210 alin.1 lit.c Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal, art.213 alin.1 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal erau prevăzute în Codul penal din 1969 și în Legea nr.678/2001 anterior modificărilor intervenite prin Legea nr.187/2012 la art.13 alin.1 și 3, art.12 alin.1, art.12 alin.1 și alin.2 lit.a, art.12 alin.1, art.12 alin.1 și alin.2 lit.a toate din Legea nr.678/2001 și art.329 alin.1 și art.329 alin.1 din Codul penal din 1969.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatei G. A. G., conform actualului cod penal, respectiv art.211 alin.1 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal, art.213 alin.1 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal erau prevăzute în Codul penal din 1969 și în Legea nr.678/2001 anterior modificărilor intervenite prin Legea nr.187/2012 la art.13 alin.1 și 3, art.12 alin.1 și alin.2 lit.a, art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 și art.329 alin.1 și art.329 alin.1 din Codul penal din 1969.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului G. F., conform actualului cod penal, respectiv art.211 alin.1 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal erau prevăzute în Codul penal din 1969 și în Legea nr.678/2001 anterior modificărilor intervenite prin Legea nr.187/2012 la art.13 alin.1 și 3 și art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 și la art.329 alin.1 din Codul penal din 1969.
Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului S. M., conform actualului cod penal, respectiv art.210 alin.1 lit.c Cod penal era prevăzută în Legea nr.678/2001 anterior modificărilor intervenite prin Legea nr.187/2012 la art.12 alin.1.
Sub aspectul limitelor de pedeapsă se constată că în actualul cod penal sunt prevăzute următoarele limite de pedeapsă: pentru art.211 alin.1 de la 3 ani la 10 ani închisoare; pentru art.210 alin.1 lit.a de la 3 ani la 10 ani închisoare, pentru art.210 alin.1 lit.c de la 3 ani la 10 ani închisoare, în timp ce Legea 678/2001 anterior modificărilor aduse prin Legea nr.187/2012 erau prevăzute următoarele limite de pedeapsă: pentru art.13 alin.1 și 3 de la 5 ani la 15 ani închisoare, pentru art.12 alin.1 de la 3 ani la 10 ani închisoare, pentru art.12 alin.1 și alin.2 lit.a de la 5 ani la 15 ani închisoare.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art.213 alin.1 din actualul cod penal și infracțiunea prev. de art.329 alin.1 corespondentă din codul penal 1969, se constată că sunt prevăzute aceleași limite de pedeapsă, de la 3 ani la 10 ani închisoare.
De asemenea, se mai constată că legiuitorul a prevăzut aceleași limite de pedeapsă și pentru infracțiunile prev. de art.210 alin.1 lit.a și art.210 alin.1 lit.c din actualul cod penal cu corespondență în art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.187/2012.
Sub aspectul pedepsei complementare legea penală mai favorabilă este actualul cod penal, în condițiile în care, potrivit art.66 alin.1, interzicerea exercitării unor drepturi se dispune pe o perioadă de la unu la 5 ani.
Prin actul de inculpare inculpații M. Șolo și G. A. G. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unui număr de șapte, respectiv 5 infracțiuni, deși unele dintre ele au fost săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, avându-se în vedere dispozițiile art.35 alin.1 din actualul cod penal.
Potrivit acestor dispoziții legale infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
În codul penal din 1969 infracțiunea continuată era reglementată de dispozițiile art.41 alin.2, care prevăd că „Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
Potrivit acestor dispoziții legale, reținem că inculpații M. Șolo și G. A. G. au săvârșit la diferite intervale de timp, în baza aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni care fiecare în parte prezintă conținutul aceleiași infracțiunii, dar împotriva unor persoane diferite.
În acest sens avem în vedere infracțiunile reținute ca fiind săvârșite de inculpatul M. Șolo în anul 2006, respectiv art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 anterior modificării (parte vătămată D. N.), art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 anterior modificării (parte vătămată T. N.) și art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 anterior modificării (parte vătămată B. N.), precum și în anii 2002 – 2005, respectiv art.329 alin.1 Cod penal 1969 (parte vătămată A. V.) și art.329 alin.1 Cod penal 1969 (parte vătămată C. M.)
Pentru inculpata G. A. G. avem în vedere infracțiunile reținute ca fiind săvârșite în anul 2006, respectiv art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 anterior modificării (parte vătămată B. N.) și art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 anterior modificării (parte vătămată D. N.), precum și în anii 2002 – 2005, respectiv art.329 alin.1 Cod penal 1969 (parte vătămată A. V.) și art.329 alin.1 Cod penal 1969 (parte vătămată C. M.).
În privința concursului de infracțiuni, dispozițiile art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1969 prevăd că atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor până la 3 ani, în timp ce art.39 alin.1 lit.b din actualul Cod penal prevede că atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse; întrucât adăugarea sporului de pedeapsă este obligatorie în reglementarea noului cod penal, și din acest punct de vedere legea penală mai favorabilă este vechiul cod penal.
Prin urmare, comparând dispozițiile legale mai sus menționate prevăzute de Codul penal din 1969 și cele prevăzute de actualul Cod penal, referitoare la încadrarea juridică, la limitele de pedeapsă, la incidența dispozițiilor privind infracțiunea continuată, la cuantumul pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni, mult mai mare în condițiile art.39 alin.1 lit.b din actualul Cod penal, instanța consideră că legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză este Codul penal din 1969 precum și dispozițiile Legii nr.678/2001 anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.187/2012.
Având în vedere cele expuse, în baza art.386 alin.1 Cod.proc.pen. va schimba încadrarea juridică pentru inculpatul M. Șolo din infracțiunile prev. de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.c Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal în infracțiunile prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal, art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal, art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal și art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.5 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal.
În baza art.386 alin.1 Cod.proc.pen. va schimba încadrarea juridică pentru inculpata G. A. G. din infracțiunile prev. de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal în infracțiunile prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal, art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal și art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal.
În drept
Fapta inculpatului M. Șolo care în anul 2003, în România, împreună cu G. A. G., a recrutat-o pe A. G. M., minoră la acea dată, pe care ulterior i-a transferat-o lui G. F., pentru a fi exploatată sexual în Olanda întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001.
Fapta inculpatului M. Șolo care în anul 2003, în România, împreună cu G. A. G., a recrutat-o pe G. S., prin false promisiuni de oferire a unui loc de muncă în străinătate, în scopul exploatării sexuale în Olanda și Spania, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001.
Faptele inculpatului M. Șolo care în anul 2006, împreună cu G. A. G., a recrutat-o, prin inducerea în eroare, pe D., fostă B., N. L., în scopul exploatării sexuale în Spania și Norvegia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în vara anului 2006 i-a oferit bani lui T. L., care avea autoritate asupra lui T. N., în scopul exploatării sale sexuale în Spania și Norvegia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta; în anul 2006, împreună cu G. A. G. a recrutat-o pe B. N. prin false promisiuni de oferire a unui loc de muncă în străinătate, a cazat-o la locuința lor, i-a organizat transportul spre Spania, în scopul exploatării sexuale a acesteia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în Spania și Norvegia, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969.
Faptele inculpatului M. Șolo care în perioada 2002–2003, împreună cu G. A. G., a determinat-o pe A. V. să practice prostituția în afara țării, iar ulterior i-a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta în Olanda și Spania, iar în anul 2005, împreună cu G. A. G., a determinat-o pe C. M. să practice prostituția în afara țării, iar ulterior i-a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta în Spania și Norvegia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969.
Fapta inculpatei G. A. G. care, în anul 2003, împreună cu M. Șolo, a recrutat-o pe A. G. M., minoră la acea vreme, pe care ulterior i-a transferat-o lui G. F., pentru a fi exploatată sexual la stradă, în Olanda, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001.
Faptele inculpatei G. A. G. care în anul 2006 a recrutat-o pe B. N., prin false promisiuni de oferire a unui loc de muncă în străinătate, apoi împreună cu M. Șolo a cazat-o la locuința lor din România și i-a organizat transportul în scopul exploatării sale sexuale în Spania și Norvegia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta și în anul 2006, împreună cu M. Șolo, prin inducerea în eroare, a recrutat-o pe D. N. L., în scopul exploatării sexuale în Spania și Norvegia, iar ulterior a determinat-o să practice prostituția în țările respective, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969.
Faptele inculpatei G. A. G. care în perioada 2002–2003, împreună cu M. Șolo, a determinat-o pe A. V. să practice prostituția în afara țării, iar ulterior i-a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta în Olanda și Spania, iar în anul 2005 împreună cu M. Șolo, a determinat-o pe C. M. să practice prostituția în afara țării, iar ulterior i-a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta în Spania și Norvegia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969.
Fapta inculpatului G. F. care în luna septembrie 2003 a primit-o de la M. Șolo și G. A. G. pe A. G. M., minora la acea vreme, și a transportat-o în Olanda, în scopul exploatării ei sexuale, iar ulterior i-a înlesnit acesteia practicarea prostituției, obținând foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001.
Fapta inculpatului G. F. care în luna septembrie 2003, din România a transportat-o în Olanda pe G. S., cunoscând că aceasta fusese recrutată prin inducere în eroare pentru exploatarea ei sexuală de către M. Șolo și G. A. G., și apoi a înlesnit practicarea prostituției în Olanda de către aceasta în folosul lui M. Șolo și G. A. G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001.
Fapta inculpatului G. F. care în luna septembrie 2003, după ce A. V. a fost recrutată și determinată de către M. Șolo și G. A. G. să practice prostituția în Olanda, i-a înlesnit acest lucru, transportând-o din România în Olanda, alături de minora A. G. M. și G. S., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art.329 alin.1 Cod penal 1969.
Având în vedere că inculpații M. Șolo, G. A. G. și G. F. au săvârșit infracțiunile ce li se rețin în sarcină mai înainte de a fost condamnați definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt incidente dispozițiile art.33 lit.a Cod penal 1969, privind concursul de infracțiuni.
Fapta inculpatului S. M. care în anul 2006 a oferit bani unei persoane care avea autoritate asupra lui C. (fostă Agiveli) C. R. pe care apoi a transportat-o în Norvegia, în scopul exploatării ei sexuale, iar acolo a constrâns-o pe aceasta la practicarea prostituției, obținând foloase patrimoniale de pe urma acestei activități, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001.
Constatând că probele administrate în cauză au demonstrat dincolo de orice dubiu existența infracțiunilor, precum și comiterea acestora de către inculpații din prezenta cauză, care s-au prevalat de dispozițiile art.374 alin.4 Cod.proc.pen. și au solicitat judecarea numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța, având în vedere că rezultă cu certitudine vinovăția inculpaților, va dispune condamnarea acestora.
În cadrul criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal 1969, se va ține seama la stabilirea gradului de pericol social al infracțiunilor săvârșite, de modul concret de comitere a acestora, prin participarea mai multor persoane, caracterul de repetabilitate al actelor materiale, numărul acestora, perioada de timp în care au fost săvârșite, de natura și importanța activităților cu care a contribuit fiecare inculpat la realizarea activității infracționale, de faptul că una dintre persoanele vătămate era minoră, de urmările faptelor – produse ori care s-ar fi putut produce, de conduita procesuală a inculpaților și de circumstanțele personale ale acestora.
Reținem că inculpații M. Șolo, G. A. G. și G. F. au mai fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C..
În raport de cele expuse și ținând cont și de dispozițiile art.396 alin.10 Cod.proc.pen, inculpații vor fi condamnați după cum urmează:
- inculpatul M. Șolo la pedepsele de 4(patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen; 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen; 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.; 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de baza art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.;
- inculpata G. A. G. la pedepsele de 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.; 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.; (trei) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.;
- inculpatul G. F. la pedepsele de 4(patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.; 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.; 3(trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.;
- inculpatul S. M. la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de un an, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.
Aplicarea pedepselor complementare se impune fiind întrunite condițiile prevăzute de lege atât cu privire la obligativitatea aplicării pedepsei interzicerii unor drepturi în cazul infracțiunilor deduse judecății, cât și cu privire la pedepsele principale, care sunt mai mari de 2 ani, astfel cum impune art.65 Cod penal.
Având în vedere că infracțiunile pentru care inculpații M. Șolo, G. A. G. și G. F. au fost condamnați prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C. sunt concurente cu infracțiunile din prezenta cauză, se constată incidența dispozițiilor art.36 alin.1 Cod penal 1969, cu privire la aceștia.
Prin urmare, se va descontopi pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, aplicată inculpatului M. Șolo prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în componentele sale după cum urmează:
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
- 7(șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969;
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal 1969.
În baza art.36 alin.1 Cod penal 1969 rap. la art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1969 și art.35 alin.3 Cod penal 1969 se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului M. Șolo prin prezenta hotărâre cu pedepsele aplicate acestuia prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în pedeapsa cea mai grea; în final inculpatul M. Șolo va executa pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
Se va descontopi pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, aplicată inculpatei G. A. G. prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în componentele sale după cum urmează:
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
- 7(șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969;
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal 1969.
În baza art.36 alin.1 Cod penal 1969 rap. la art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1969 și art.35 alin.3 Cod penal 1969, se vor contopi pedepsele aplicate inculpatei G. A. G. prin prezenta hotărâre cu pedepsele aplicate acesteia prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în pedeapsa cea mai grea; în final inculpata G. A. G. va executa pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
Se va descontopi pedeapsa de 6(șase) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, aplicată inculpatului G. F. prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în componentele sale după cum urmează:
- 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
- 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969;
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 alin.1 și alin.3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal 1969;
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.329 alin.1, 2 și 3 Cod penal 1969.
În baza art.36 alin.1 Cod penal 1969 rap. la art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1969 și art.35 alin.3 Cod penal 1969, se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului G. F. prin prezenta hotărâre cu pedepsele aplicate acestuia prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în pedeapsa cea mai grea; în final, inculpatul G. F. va executa pedeapsa de 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
Pedepsele principale aplicate inculpaților M. Șolo, G. A. G. și G. F. se vor executa în regim de detenție potrivit art.57 Cod penal, urmărindu-se atât reeducarea acestora, cât și prevenirea comiterii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
În conformitate cu art.71 Cod penal, se va aplica și pedeapsa accesorie în sensul că se va interzice inculpaților M. Șolo, G. A. G. și G. F. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei.
În baza art.36 alin.3 Cod penal 1969 se va deduce din pedepsele rezultantă aplicate inculpaților perioada executată cu începere de la data de 07.05.2004 la data de 02.07.2004 și de la data de 21.10.2014 la zi, pentru inculpatul M. Șolo, de la data de 07.05.2004 la data de 21.09.2004 și de la data de 21.10.2014 la zi, pentru inculpata G. A. G. și de la data de 20.10.2014 la zi, pentru inculpatul G. F..
Va constata că inculpații M. Șolo, G. A. G. și G. F. sunt arestați în altă cauză.
Se va dispune anularea mandatelor de executare a pedepselor, emise de Tribunalul C., în baza sentinței penale nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., cu nr.360/2013/20.10.2014 pentru inculpatul M. Șolo, cu nr.362/2013/20.10.2014 pentru inculpata G. A. G. și cu nr.363/2013/20.10.2014 pentru inculpatul G. F. și emiterea unor noi mandate de executare la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C..
În ceea ce-l privește pe inculpatul S. M., având în vedere aceleași criterii prevăzute de art.72 Cod penal 1969, precum și dispozițiile art.396 alin.10 Cod.proc.pen., instanța îi va aplica pedeapsa de 2(doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de un an, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen.
Aplicarea pedepsei complementare se impune fiind întrunite condițiile prevăzute de lege atât cu privire la obligativitatea aplicării pedepsei interzicerii unor drepturi în cazul infracțiunilor deduse judecății, cât și cu privire la pedeapsa principală, care este mai mare de 2 ani, astfel cum impune art.65 Cod penal.
În conformitate cu art.71 Cod penal, se va aplica și pedeapsa accesorie în sensul că se va interzice inculpatului S. M. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II a, b și e Cod penal pe durata executării pedepsei.
Întrucât limitele de pedeapsă prevăzute atât pentru art.210 alin.1 lit.c din actualul Cod penal, cât și pentru art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.187/2012 sunt aceleași, instanța consideră că sub aspectul individualizării pedepsei, în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor privind suspendare, legea penală mai favorabilă este codul penal din 1969.
Prin urmare, cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate, cu respectarea dispozițiilor art.396 alin.10 Cod.proc.pen., având în vedere toate elementele care circumstanțiază persoana și atitudinea inculpatului S. M., atât anterior comiterii infracțiunii, cât și ulterior, acesta este la primul conflict cu legea penală și a avut o atitudine sinceră, recunoscând infracțiunea reținută în sarcina sa și prevalându-se de dispozițiile art.374 alin.4 Cod.proc.pen., considerăm că aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, în condițiile art.81 Cod penal 1969, este în măsură să contribuie la reeducarea acestuia, aplicarea unei pedepse neprivative de libertate fiind în măsură să-i ofere șansa de a se reintegra în colectivitate.
Astfel, în baza art.81 Cod penal 1969 se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului S. M..
În baza art.82 Cod penal 1969 se va stabili termen de încercare de 4(patru) ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate inculpatului S. M. la care se va adăuga un interval de timp de 2(doi) ani.
Se va atrage atenția inculpatului S. M. asupra dispozițiilor art.83 Cod penal 1969 care prevăd consecințele ce decurg din săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art.71 alin.5 Cod penal 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se va suspenda și executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului S. M..
Referitor la acțiunea civilă a cauzei, reținem că în cursul urmăririi penale, persoanele vătămate D. N. Lilinana și B. N. au precizat că înțeleg să formuleze pretenții civile.
Astfel, din declarația persoanei vătămate B. N. reiese că aceasta se constituie parte civilă în procesul penal cu echivalentul în lei a sumei de 10.000 de euro, reprezentând daune materiale și morale, ce i-au fost cauzate de către inculpații M. Șolo și G. A. G., prin traficarea și exploatarea ei sexuală.
Din declarația persoanei vătămate D. N. L. reiese că aceasta se constituie parte civilă în procesul penal cu echivalentul în lei a sumei de 20.000 de euro, reprezentând daune materiale și morale, ce i-au fost cauzate de către inculpații M. Șolo și G. A. G., prin traficarea și exploatarea ei sexuală.
Instanța constată că solicitarea persoanelor vătămate de a obliga pe inculpații M. Șolo și G. A. G. la plata de despăgubiri materiale este neîntemeiată, în condițiile în care acestea nu au arătat care este cuantumul acestor despăgubiri materiale, ce reprezintă ele și ce probe au în dovedirea acestora.
În ceea ce privește însă daunele morale tribunalul apreciază că se justifică acordarea acestora, având în vedere motivația prezentată de cele două persoane vătămate, respectiv ca o compensare pentru suferințele fizice și psihice suferite ca urmare a traficării și exploatării lor sexuale.
Tribunalul constată că, într-adevăr, prin acțiunea ilicită a inculpaților, părților civile B. N. și D. N. L. li s-a cauzat un prejudiciu moral, constând în suferința provocată de traficarea și exploatarea lor sexuală, apreciindu-se că acordarea cu titlu de daune morale a sumei de câte 10.000 de lei pentru fiecare parte civilă, este în măsură să asigure o justă despăgubire a părților civile pentru prejudiciul moral suferit.
Astfel, se vor admite, în parte, pretențiile civile formulate de părțile civile D. N. L. și B. N..
Va obliga, în solidar, pe inculpații M. Șolo și G. A. G. la plata sumei 10.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile D. N. L..
Va obliga, în solidar, pe inculpații M. Șolo și G. A. G. la plata sumei 10.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile B. N..
În baza art.272 Cod.proc.pen. suma de 300 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu, în favoarea avocat R. E. se va avansa din fondurile M.J. către Baroul C..
În baza art.272 Cod.proc.pen. suma de 150 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu, în cursul urmăririi penale, în favoarea avocat R. N., se va avansa din fondurile M.J. către Baroul Constanta.
În baza art.274 alin.1 Cod.proc.pen. va obliga pe inculpații M. Șolo, G. A. G., G. F. și S. M. la plata sumei de câte 5200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.386 alin.1 Cod.proc.pen.
Schimbă încadrarea juridică pentru inculpatul M. ȘOLO - zis "C."- fiul lui A. și A., născut la data de 30.11.1952 în București, domiciliat în M., . C 12, ., jud. C., fără forme legale în C., ., jud. C., CNP_, în prezent detinut în P. Slobozia, fiind arestat în altă cauză, din infracțiunile prev. de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.c Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal în infracțiunile prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal, art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal, art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal și art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.5 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal.
În baza art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane:
Condamnă pe inculpatul M. ȘOLO la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane:
Condamnă pe inculpatul M. ȘOLO la pedeapsa de 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori:
Condamnă pe inculpatul M. ȘOLO la pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism:
Condamnă pe inculpatul M. ȘOLO la pedeapsa de 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
Descontopește pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, aplicată inculpatului M. Șolo prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în componentele sale după cum urmează:
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
- 7(șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969;
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal 1969.
În baza art.36 alin.1 Cod penal 1969 rap. la art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1969 și art.35 alin.3 Cod penal 1969:
Contopește pedepsele aplicate inculpatului M. Șolo prin prezenta hotărâre cu pedepsele aplicate acestuia prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în pedeapsa cea mai grea; în final inculpatul M. ȘOLO execută pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal 1969:
Interzice inculpatului M. Șolo exercițiul drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969.
Constată că inculpatul M. Șolo este arestat în altă cauză.
În baza art.36 alin.3 Cod penal 1969:
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M. Șolo perioada executată de la data de 07.05.2004 la data de 02.07.2004 și de la data de 21.10.2014 la zi.
Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii cu nr.360/2013/20.10.2014, emis de Tribunalul C. în baza sentinței penale nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C. și emiterea unui nou mandat de executare la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C..
În baza art.386 alin.1 Cod.proc.pen.
Schimbă încadrarea juridică pentru inculpata G. A. G. - fiica lui G. și D., născută la data de 18.04.1973 în loc. N. V., jud. C., domiciliată în M., ., ., CNP_, în prezent detinută în P. Tîrgșor, fiind arestată în altă cauză, din infracțiunile prev. de art.211 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.210 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.213 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal în infracțiunile prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal, art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal și art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal.
În baza art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane:
Condamnă pe inculpata G. A. G. la pedeapsa de 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori:
Condamnă pe inculpata G. A. G. la pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism:
Condamnă pe inculpata G. A. G. la pedeapsa de 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
Descontopește pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, aplicată inculpatei G. A. G. prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în componentele sale după cum urmează:
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
- 7(șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969;
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal 1969.
În baza art.36 alin.1 Cod penal 1969 rap. la art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1969 și art.35 alin.3 Cod penal 1969:
Contopește pedepsele aplicate inculpatei G. A. G. prin prezenta hotărâre cu pedepsele aplicate acesteia prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în pedeapsa cea mai grea; în final inculpata G. A. G. execută pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal 1969:
Interzice inculpatei G. A. G. exercițiul drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969.
Constată că inculpata G. A. G. este arestată în altă cauză.
În baza art.36 alin.3 Cod penal 1969:
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei G. A. G. perioada executată de la data de 07.05.2004 la data de 21.09.2004 și de la data de 21.10.2014 la zi.
Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii cu nr.362/2013/20.10.2014, emis de Tribunalul C. în baza sentinței penale nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C. și emiterea unui nou mandat de executare la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C..
În baza art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane:
Condamnă pe inculpatul G. F. - zis "N." - fiul lui G. și D., născut la data de 17.08.1968, în oraș N. V., jud.C., domiciliat în M., ., ., ., fară forme legale în C., ., Jud.C., CNP_, în prezent detinut în P. Slobozia, fiind arestat în altă cauză, la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori:
Condamnă pe inculpatul G. F. la pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.329 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism:
Condamnă pe inculpatul G. F. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
Descontopește pedeapsa de 6(șase) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, aplicată inculpatului G. F. prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în componentele sale după cum urmează:
- 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
- 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969;
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 alin.1 și alin.3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 Cod penal 1969;
- 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.329 alin.1, 2 și 3 Cod penal 1969.
În baza art.36 alin.1 Cod penal 1969 rap. la art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1969 și art.35 alin.3 Cod penal 1969:
Contopește pedepsele aplicate inculpatului G. F. prin prezenta hotărâre cu pedepsele aplicate acestuia prin sentința penală nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C., în pedeapsa cea mai grea; în final inculpatul G. F. execută pedeapsa de 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal 1969:
Interzice inculpatului G. F. exercițiul drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969.
Constată că inculpatul G. F. este arestat în altă cauză.
În baza art.36 alin.3 Cod penal 1969:
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G. F. perioada executată de la data de 20.10.2014 la zi.
Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii cu nr.363/2013/20.10.2014, emis de Tribunalul C. în baza sentinței penale nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C. și emiterea unui nou mandat de executare la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.137/25.03.2013 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.1/MP/17.01.2014 a Curții de Apel C..
În baza art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.5 Cod penal în ref. la art.396 alin.10 Cod.proc.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane:
Condamnă pe inculpatul S. M. - zis "L." - fiul lui Șolo și G., născut la data de 13.06.1971, în M., jud. C., domiciliat în M., . C 12, ., fără forme legale în M., ., jud. C., CNP_, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de un an, după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal 1969:
Interzice inculpatului S. M. exercițiul drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969.
În baza art.81 Cod penal 1969:
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului S. M..
În baza art.82 Cod penal 1969:
Stabilește termen de încercare de 4(patru) ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate inculpatului S. M. la care se adaugă un interval de timp de 2(doi) ani.
Atrage atenția inculpatului S. M. asupra dispozițiilor art.83 Cod penal 1969 care prevăd consecințele ce decurg din săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art.71 alin.5 Cod penal 1969:
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului S. M..
Admite, în parte, pretențiile civile formulate de părțile civile D. N. L. și B. N..
Obligă, în solidar, pe inculpații M. Șolo și G. A. G. la plata sumei 10.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile D. N. L..
Obligă, în solidar, pe inculpații M. Șolo și G. A. G. la plata sumei 10.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile B. N..
În baza art.272 Cod.proc.pen.
Suma de 300 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu, în favoarea avocat R. E. se avansează din fondurile M.J. către Baroul C..
În baza art.272 Cod.proc.pen.
Suma de 150 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu, în cursul urmăririi penale, în favoarea avocat R. N., se avansează din fondurile M.J. către Baroul Constanta.
În baza art.274 alin.1 Cod.proc.pen.
Obligă pe inculpații M. Șolo, G. A. G., G. F. și S. M. la plata sumei de câte 5200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. R. C. B.
Tehnored.jud.fond I.R.
27.05.2015
| ← Traficul de migranţi (art.263 NCP). Sentința nr. 160/2015.... | Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Sentința nr.... → |
|---|
