Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 31/2012. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 31/2012 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-05-2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

T. D.

SECȚIA PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

SENTINȚA PENALĂ Nr. 31

Ședința publică de la 07 Mai 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE B. F. V.

Grefier G. D. V.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. B. din cadrul Parchetului de pe lângă T. D..

Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică de la 03 mai 2012 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre în cauza privind soluționarea procesului penal privind pe inculpații I. A., D. F. și B. C. G., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. D. nr.248 /P/2010, pentru:

- I. A., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. și dep.de art. 174,176 lit.d din C.p. și tâlhărie, prev.și ped.de art. 211 alin.2 lit.b și alin.2 ¹ lit.a,b din C.p., cea din urmă cu aplic.art.75 lit.c din C.p., în final cu aplic.art. 33 lit.a din C.p.;

- D. F., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.și ped.de art. 211 alin.2 lit.b și alin.2 ¹ lit.a,b din C.p., cu aplic.art. 99 și urm. C.p.;

- B. C. G., pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prev. și ped. de art. 221 C.p.

Asupra cauzei de față;

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. D. nr. 248/P/2010, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații I. A., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. și ped.de art. 174,176 lit.d din C.p. și tâlhărie, prev.și ped.de art. 211 alin.2 lit.b și alin.2 ¹ lit.a,b din C.p., cea din urmă cu aplic.art.75 lit.c din C.p., în final cu aplic.art. 33 lit.a din C.p. și D. F., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.și ped.de art. 211 alin.2 lit.b și alin.2 ¹ lit.a,b din C.p., cu aplic.art. 99 și urm. C.p.; iar în stare de libertate inculpatul B. C. G., pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prev. de art. 221 C.p.

În fapt, s-a reținut că, în anul 2010, partea civilă C. M. deținea o stână de oi și o suprafață de teren -pășune pe raza localității Teslui, în zona Valea Lungeni, la granița administrativă a județului D. cu județul O.. La stână avea o turmă formată din 320 de ovine, din care 226 proprietatea sa, iar restul de 94 de la cetățenii din zonă.

De îngrijirea turmei se ocupa personal împreună cu doi angajați, unchiul său C. G. și victima R. I..

În primăvara anului 2010, victima R. I. păștea turma de ovine în punctul" Pădurea de Salcâmi" de-a lungul Văii Lungeni, într-o zonă foarte izolată. Pe o rază de mai mulți kilometri se aflau doar două stâne de oi aparținând părții civile C. M. și martorului P. G., fiind un teritoriu foarte puțin tranzitat de alte persoane.

Cea mai apropiată localitate este satul Ciocănești, jud.D..

În această zonă mai veneau cu turmele de animale și persoane din satul B., ., printre aceste persoane aflându-se și inculpatul I. A., care a ajuns să cunoască foarte bine teritoriul respectiv.

Inculpatul I. A. în vârstă de 24 ani locuia împreună cu mama sa B. E., bunica sa B. E. și mătușa sa B. C. zisă D. într-un imobil pe raza satului B., . și toți membrii familiei se ocupau cu creșterea animalelor.

Pe aceeași stradă, la câteva case distanță locuia și minorul D. F., în vârstă de 16 ani împreună cu familia sa, care aveau ca principală ocupație tot creșterea oilor și caprelor.

Pentru a face rost de bani, în luna martie 2010, inculpatul I. A. și minorul D. F. au luat hotărârea de a sustrage mai multe oi aparținând lui C. M. din zona Valea Lungeni.

În anul 2010, Sărbătorile P. au fost celebrate în data de 04 aprilie 2010 iar Sărbătorile de F. au fost în data de 28 martie 2010.

Cu circa 2 săptămâni înaintea Sărbătorilor P., D. F. și I. A. s-au întîlnit în tîrgul săptămânal de la Osica cu inculpatul B. C. G. zis P. din com.Dobrosloveni, ., care, de asemenea, se ocupa cu creșterea și comercializarea animalelor, în special ovine.

Minorul D. F. i-a adus la cunoștință faptul că împreună cu I. A. intenționează să sustragă mai multe oi din turma bunicului său din satul B. și intențioează să le vândă. Cei trei s-au înțeles ca animalele să fie vândute lui B. C. G. cu suma de 1 milion lei vechi pe bucată.

În data de 25 martie 2010, ciobanul R. I. a scos la păscut în zona "Pădurii de salcâmi" de-a lungul Văii Cezieni cu o turmă cu 86 de ovine formată din oi de rasă țurcană, cu lână lungă, de culoare albă, oi care nu aveau miei. In turmă se aflau 5 berbeci maturi, 12 berbecuți și 69 de oi tineret.

C. M. a pășunat separat turma de oi care deja avea miei iar în zonă a pășunat și turma de oi aparținând martorului P. G..

În jurul orelor 12,30 P. G. a părăsit zona și și-a mânat turma spre stâna sa, ce este amplasată spre satul Ciocănești.

În jurul orelor 13,30-14,00 C. M. a plecat cu turma sa spre stână și 1-a lăsat în zonă pe R. I., acesta urmând să-și aducă turma la stână în jurul orelor 19,00-19,30.

În zona respectivă a mai fost și martorul J. V. împreună cu angajații săi, care efectuau lucrări de fertilizare la un teren agricol.

Conform declarației martorului J. V., în jurul orelor 14,30, ciobanul R. I. a trecut pe lângă terenurile sale cu turma de oi, îndreptându-se încet spre stâna care se afla la circa 2 km distanță spre Vest în direcția satului Țărțăl, acesta fiind practic ultima persoană care 1-a mai văzut în viață pe parcursul pășunatului.

În jurul orelor 17,00, martorul J. V. a încheiat lucrările de fertilizare din tarlaua respectivă și s-a îndreptat spre altă zonă.

În aceiași zi, 25 martie 2010, în jurul orelor 16,00, inculpații I. A. și D. F. s-au întîlnit în satul B. și au plecat pe jos, peste câmp, spre zona "Pădurii de salcâmi" aflată la o distanță de mai mulți kilometri cu intenția de a sustrage oi din turma păzită de R. I.. Inculpatul I. A. avea asupra sa un ciomag din lemn pe care intenționa să o folosească pentru a mâna turma.

De pe traseu, D. F. 1-a apelat telefonic pe inculpatul B. C. G. și a declarat că urmează să ia în câteva ore oile despre care au discutat și să fie pregătit cu suma de bani.

În jurul orelor 17,00-17,30, la amurg, inculpații I. A. și D. F. au ajuns în punctul "Pădurea de salcâmi" din zona Valea Lungeni, . R. I. păștea turma de ovine descrisă mai sus.

Inculpatul I. A. s-a îndreptat spre ciobanul R. I. și cu un ciomag pe care îl avea asuprsa sa a început să lovească victima în zona capului. Urmare loviturilor victima Ramblea I. s-a prăbușit la pământ, cu fața în sus iar I. A. i-a mai aplicat două lovituri cu ciomagul în zona capului, lăsându-1 inconștient, fără ca inculpatul D. F. să aibă vreo participație la această agresiune.

Imediat, pe timp de noapte, inculpații I. A. și D. F. au sustras întreaga turmă de oi și au îndreptat-o spre Valea Frăsinetului din jud.O..

Inculpatul D. F. 1-a apelat telefonic pe inculpatul B. C. G. declarându-i că împreună cu I. A. a reușit să sustragă oile și de comun acord, au stabilit să aducă oile în Valea Frăsinetului unde turma urma să fie cumpărată și preluată de B. C. G..

Pe parcursul convorbirilor telefonice, D. F. i-a mărturisit lui B. C. G. faptul că I. A. 1-a lovit în cap cu ciomagul pe cioban și i-a solicitat să aducă mai mulți bani întrucât au reușit să sustragă mai multe oi decât conveniseră, urmând să se întâlnească în câteva ore în punctul Valea Frăsinetului.

În momentul în care a fost sunat de inculpatul D. F., B. C. G. se afla pe raza satului Frăsinet împreună cu martorii I. L. și S. F. unde încercau să vândă o căruță cu lemne.

După ce au vândut lemnele B. C. G. 1-a trimis cu căruța acasă pe martorul I. L. iar el împreună cu S. F. au rămas în zona "Valea Frăsinetului" unde urma să ajungă cu turma de oi mânată de D. F. și I. A..

La rândul său, inculpatul B. C. G. i-a sunat pe martorii V. C. D. și P. V. pentru a-1 ajuta să transporte turma de oi din zona Valea Frăsinetului către pădurea Reșca, în zona unde B. C. G. avea și el stâne de oi, fără să le precizeze acestora e unde avea animalele respective.

Întrucât, inculpatul B. C. G. nu avea suma de bani solicitată de D. F., în speță 1 milion lei vechi/ovină, a întocmit un plan pentru a-i speria pe cei doi că a venit poliția și, astfel, să-i determine să abandoneze turma de oi furată.

Între timp, atât minorul D. F. cât și inculpatul B. C. G. l-au apelat telefonic pe martorul H. M. V., o cunoștință comună și i-au solicitat să vină cu o căruță în Valea Frăsinetului pentru a-i ajuta să transporte oile.

Cu ocazia acestor convorbiri telefonice, cei doi inculpați i-au declarat martorului H. M. V. faptul că D. F. împreună cu I. A. s-au dus să sustragă oi iar I. A. 1-a lovit pe ciobanul care le păzea cu un ciomag în cap.

Aceste discuții au fost auzite de martora N. M., fosta concubină a lui H. M. V. care a confirmat faptul că în ziua respectivă acesta a purtat mai multe convorbiri telefonice cu D. F. și B. C. G. în cursul cărora cei doi îl rugau să vină cu o căruță să-i ajute să transporte oile. în cursul acestor convorbiri D. F. a mărturisit că pentru a sustrage oile, I. A. 1-a lovit în cap cu un ciomag pe ciobanul care le păzea.

În jurul orelor 19,30, I. A. și D. F. au ajuns cu turma de oi în Valea Frăsinetului conform indicațiilor transmise de inculpatul B. C. G., moment în care în zonă a apărut un autoturism cu farurile aprinse din care au coborât mai multe persoane care au strigat "Stai.Poliția".

Inculpații I. A. și D. F. s-au speriat și au fugit pe jos spre locuințele lor abandonând turma de oi sustrasă de la ciobanul R. I..

În jurul orelor 19,00, partea civilă C. M. a observat că victima R. I. nu s-a întors cu turma de oi și a plecat să îl caute. Când s-a apropiat de punctul "Pădurea de salcâmi" a auzit gemete și s-a deplasat să vadă de unde provin.

La liziera pădurii 1-a descoperit pe R. I. în stare de inconștiență cu urme de sânge în zona capului . L-a apelat pe martorul J. V. a cărui soție era cadru medical și a fost anunțat și S. 112.

După circa 20 de minute familia J. s-a deplasat în zonă unde s-au întâlnit cu C. M., acesta indicându-le locul unde era căzută victima, care era în continuare în stare de inconștiență.

La scurt timp, victima a decedat iar în zonă au sosit și lucrătorii de poliție, precum și cadrele medicale de la S. SMURD, care au constatat decesul victimei.

Între timp, inculpatul B. C. G. a condus turma de oi în Pădurea Reșca într-un loc izolat din apropierea stației de apă, unde a improvizat o stână împreună cu martorii S. F., V. C. D. și P. V..

Prin intermediul martorului V. C. D., inculpatul B. C. G. a luat legătura cu martorul C. M. C. din mun.Caracal care deținea un autocamion marca Mercedes cu platformă și obloane înalte și care efectua diverse transporturi de marfa contra cost.

În data de 26.03.2010 martorul C. M. C. a transportat oile din Pădurea Reșca în mun. Caracal, unde inculpatul B. C. G. trebuia să vândă oile.

Întrucât nu a găsit cumpărător, turma de oi a rămas o zi în curtea locuinței martorului C. M. C. de lângă spălătoria pe care acesta o deține în mun.Caracal.

În data de 27.03.2010, prin intermediul martorului P. V., inculpatul B. C. G. a găsit doi cumpărători din . și anume martorii: I. M. și S. I. M..

În aceiași zi, martorul C. M. C. a transportat turma de oi în . martorului I. M., pentru care a primit suma de 120 milioane lei vechi, după care s-a întors în mun.Caracal și a înmânat suma de bani respectivă inculpatului B. C. G.. Suma de bani a fost împărțită între inculpatul B. C. G. și persoanele care l-au ajutat la valorificarea turmei de ovine.

S-a reținut că starea de fapt expusă este probată prin: proces –verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă, declarațiile părților civile, declarațiile inculpaților,declarațiile martorilor, raportul de constatare medico-legală nr.1180/A3/03.09.2010 al IM.L C., rapoarte de expertiză medico-legală psihiatrică nr.A_ și A_ întocmite de INML M. Minovici București, procese verbale de redare a unor convorbiri telefonice și în mediu ambiental, hărți relaționale întocmite de UTAI D., alte înscrisuri.

În cursul cercetării judecătorești au fost reaudiați inculpații, martorii J. V., P. G., H. M. V., C. M. C., V. D. C., V. D., V. M., V. C. D., S. I. M., I. M., P. V., S. F. C. și I. L. I..

Partea vătămată R. N. s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 lei, cheltuieli de înmormântare, precum și_ lei daune morale.

Partea vătămată B. E. s-a constituit parte civilă cu suma de 4000 lei, cheltuieli de înmormântare, suma de_ lei, reprezentând contravaloarea pomenilor pentru 7 ani, dar și suma de_ lei daune morale.

Partea vătămată J. T. s-a constituit parte civilă cu suma de_ lei reprezentând contravaloarea a 20 de oi, iar partea vătămată C. M. s-a constituit parte civilă cu suma de_ lei reprezentând contravaloarea a 66 de oi, dar și suma de 3000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare.

La termenul din data de 03.05.2012, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor de care au fost acuzați inculpații D. F. și I. A., în sensul că pentru fiecare dintre aceștia s-a reținut încadrarea corectă pentru infracțiunea de tâlhărie ca fiind cea prevăzută de art.211 al.1, al.2¹ lit.a,b Cp cu aplic.art.99 și următoarele Cp, respectiv art.211 al.1, al.2¹ lit.a,b Cp cu aplic.art.75 lit. c Cp, în sensul că nu s-a mai reținut că tâlhăria s-a comis în cursul nopții. La același termen s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul B. C. G. din infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art.221 Cp, în infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.a,e, g Cp.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt:

În cursul lunii martie a anului 2010, inculpații I. A. și D. F., ambii locuind în com.Cezieni, ., au luat hotărârea de a obține sume de bani sustrăgând oi ce se aflau în îngrijirea părții civile C. M..

De menționat este aspectul că C. M. deținea o stână de oi pe raza localității Teslui, în zona Valea Lungeni, la granița administrativă între județele O. și D.. Unul dintre angajații lui C. M. era și victima R. I., care în primăvara anului 2010 păștea o turmă de ovine în punctul "Pădurea cu salcâmi", pe Valea Lungeni, într-o zonă izolată. Întrucât erau crescători de animale, și inculpații I. A. și D. F. cunoșteau zona respectivă, păscând turme acolo.

La începutul lunii martie 2010, inculpații I. A. și D. F. s-au întâlnit la târgul săptămânal de la Osica cu inculpatul B. C. G., crescător de animale, și s-au înțeles ca inculpatul D. F. să-i vândă ultimului inculpat un număr de oi, pentru suma de 100 lei bucata, pe care urma să le ia de la bunicul său.

În data de 25.03.2010, inculpații I. A. și D. F. au pus în aplicare rezoluția infracțională, plecând către zona "Pădurea cu salcâmi", unde cunoșteau că victima R. I. se ducea cu oi la păscut. În ziua respectivă, victima ieșise la păscut cu o turmă formată din 86 ovine, din care 66 de oi aparțineau lui C. M., iar alte 20 aparțineau părții civile J. T..

Inculpatul I. A. avea asupra sa o bâtă, pentru a mâna oile sustrase. Acest aspect este însă relevant și cu privire la intenția inculpaților de a folosi violența pentru a sustrage oile, întrucât era previzibil că oile erau păzite de un cioban, care în mod firesc ar fi opus rezistență în fața acțiunii de luare desfășurată de către inculpați.

Victima a fost văzută de către martorul J. V. în jurul orelor 14.30, în timp ce își mâna oile pe lângă terenul proprietatea martorului.

În jurul orelor 17.00-17.30, cei doi inculpați au întâlnit turma păzită de victima R. I.. Imediat, inculpatul I. A. s-a apropiat de victimă și, folosind bâta pe care o avea asupra sa, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri în zona capului, iar după ce victima a căzut la pământ, i-a mai aplicat alte două lovituri tot în zona capului.

După exercitarea violențelor, inculpații I. A. și D. F. au mânat turma de oi către Valea Frăsinetului, jud.O.. Pe drum, inculpatul D. F. l-a apelat pe inculpatul B. C. G. și i-a comunicat că luase oile, stabilind ca punct de întâlnire zona Valea Frăsinetului, solicitându-i să vină cu banii acolo.

Între cei doi inculpați au avut loc mai multe convorbiri telefonice în seara respectivă, pentru a-și coordona acțiunile. Pe parcursul uneia dintre convorbiri, inculpatul D. F. i-a comunicat inculpatului B. C. G. ce se întâmplase, respectiv că sustrăseseră oile, iar inculpatul I. A. îl lovise pe ciobanul care le păzea.

La acel moment, inculpatul B. C. G. se afla în satul Frăsinet, jud.O., împreună cu martorii I. L. și S. F., pentru a vinde o căruță cu lemne. Inculpatul B. C. G. l-a trimis pe martorul I. L. cu căruța încărcată cu lemne la domiciliul său, rămânând în zonă împreună cu martorul S. F.. Inculpatul B. C. G. i-a apelat telefonic și pe martorii V. Comin D. și P. V., solicitându-le acestora să-l ajute să ia turma de ovine.

În acest interval de timp, atât inculpatul D. F. cât și inculpatul B. C. G. l-au apelat telefonic pe martorul H. M. V., solicitându-i acestuia să se deplaseze cu o căruță pe Valea Frăsinetului, pentru a transporta oile sustrase. În continuare, ambii inculpați i-au comunicat martorului că oile erau sustrase de la un cioban pe care inculpatul I. A. îl lovise cu o bâtă.

Întrucât nu avea banii necesari pentru cumpărarea oilor, inculpatul B. C. G., care între timp aflase, așa cum s-a arătat mai sus, modalitatea în care ceilalți doi inculpați intraseră în posesia ovinelor, a conceput un plan de a lua oile fără a le plăti.

Astfel, în jurul orelor 19.30, pe timp de noapte, în momentul în care turma condusă de inculpații I. A. și D. F. s-a apropiat de punctul de întâlnire de pe Valea Frăsinetului, în fața turmei a oprit un autoturism în care se afla și inculpatul B. C. G., mai multe persoane au coborât și au strigat către primii inculpați "Stai, poliția!". Instanța nu este în măsură să rețină cu certitudine care au fost persoanele ce au coborât din autoturism, cu excepția inculpatului B. C. G., întrucât nici acesta, nici martorii S. F., V. C. D. și P. V. nu au relatat această împrejurare; totuși, este indubitabil că astfel s-au desfășurat evenimentele având în vedere declarațiile inculpaților I. A. și D. F., care au arătat că au auzit strigătul respectiv, fără a observa persoana care a emis somația, iar fiind întuneric s-au speriat și au fugit, abandonând oile. Instanța reține însă că, în mod cert, alături de inculpatul B. C. G. la fața locului s-au aflat și martorii sus-menționați, aspect ce rezultă cu certitudine din declarațiile acestora.

După ce inculpații I. A. și D. F. au fugit, inculpatul B. C. G., ajutat de martori, a luat turma de oi și a condus-o într-o stână improvizată din Pădurea Reșca. A doua zi, la 26.03.2010, oile au fost transportate cu un camion aparținând martorului C. M. C. până în municipiul Caracal, jud.O..

Deoarece nu au găsit imediat cumpărător, oile au rămas în curtea locuinței martorului C. M. C. până a doua zi, pe 27.03.2010. În această zi, oile au fost vândute martorilor I. M. și S. I. M., ambii din ., pentru suma de_ lei, bani ce au fost împărțiți între inculpatul B. C. G. și persoanele ce l-au ajutat să valorifice oile.

Victima R. I. a fost decoperită în jurul orelor 19.00, în data de 25.03.2010, de către partea civilă C. M. în zona "Pădurea de salcâmi". Deoarece victima era încă în viață, deși inconștientă, partea civilă l-a chemat pe martorul J. V. a cărui soție era cadru medical, și a apelat și S. SMURD. În momentul în care au sosit la fața locului, cadrele medicale au constatat decesul victimei R. I..

După cum rezultă din raportul de constatare medico-legală autopsie nr.l 180/A3/03.09.2010, întocmit de I.M.L. C., moartea victimei Rambelea I. în vârstă de 49 de ani, a fost violentă, s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale consecința unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multieschiloase de boltă și bază de craniu, între leziunile de violență și deces existând legătură de cauzalitate directă, necondiționată.

Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.A_ întocmit de I.N.M.L. M. Minovici București, a rezultat că I. A. prezintă diagnosticul: "intelect liminar cu tulburări de comportament și are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.A_ întocmit de I.N.M.L M. Minovici București, rezultă că minorul D. F. nu prezintă tulburări psihice de natură să-i modifice capacitatea psihică de apreciere a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în legătură cu fapta pentru care este cercetat.

Fiind audiați, atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, inculpații au dat diferite declarații.

Inculpatul D. F. a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, fără însă a recunoaște că a avut o înțelegere prealabilă cu inculpatul I. A. de a sustrage oile.

Inculpatul I. A. a avut o poziție oscilantă. Astfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a lovit victima, motivând însă că a procedat așa deoarece avea un conflict mai vechi cu R. I.. În fața instanței, inculpatul a revenit și a arătat că nu el a ucis victima, ci inculpatul B. C. G. împreună cu inculpatul D. F. și cu alte persoane. Instanța reține că ultima declarație dată de inculpat nu corespunde adevărului, întrucât nu se coroborează cu împrejurări care să rezulte din alte mijloace de probă administrate în cauză.

Inculpatul B. C. G. a avut o atitudine pe care instanța o apreciază ca fiind nesinceră. Astfel, inculpatul a arătat constant că nu a cunoscut proveniența oilor, având credința că aparțin bunicului inculpatului D. F., precum și că turma a fost abandonată de către ceilalți doi inculpați benevol, fără ca cineva să îi sperie strigând "Stai! Poliția!".

Instanța reține situația de fapt astfel cum a fost descrisă mai sus, precum și că inculpații sunt autorii faptelor, din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale cu cele administrate în fața instanței.

Astfel, instanța are în vedere declarațiile inculpaților, ale martorilor, cuprinsul hărții relaționale privind traficul apelurilor telefonice din perioada 25-27.03.2010, cuprinsul raportului de constatare medico-legală autopsie nr.l 180/A3/03.09.2010, întocmit de I.M.L. C., rapoarte de expertiză ADN întocmite de IGPR și INML "M. Minovici", procese verbale de redare a unor convorbiri telefonice și în mediu ambiental, alte înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cursul procesului penal, instanța constată mai întâi că inculpații au prezentat diferite versiuni ale stării de fapt, fără ca vreuna dintre acestea să corespundă întrutotul adevărului.

Astfel, instanța reține că inculpații D. F. și I. A. au avut o înțelegere prealabilă să sustragă oi aparținând ciobanilor ce le pășteau în zona "Pădurea de salcâmi", înainte de a pune în executare rezoluția infracțională luând legătura cu inculpatul B. C. G., pentru a se asigura că oile vor fi valorificate imediat. Aceste împrejurări rezultă din declarațiile inculpaților, toți arătând că D. F. i-a comunicat lui B. C. G. că urmează să facă rost de ovine și că intenționează să i le vândă.

În acest context, inculpații I. A. și D. F. s-au deplasat la data de 25.03.2010 în zona respectivă, pe care o cunoșteau foarte bine, pentru a sustrage oi. Așa cum s-a arătat mai sus, inculpații aveau prefigurarea faptului că vor fi nevoiți să folosească violența pentru a lua oile, întrucât cunoșteau că acestea sunt păzite, motiv pentru care inculpatul I. A. avea asupra sa o bâtă. În acest sens, instanța apreciază că declarația inculpatului I. A. că a lovit victima cu intensitate pe fondul unui conflict mai vechi nu corespunde adevărului, nefiind sprijinită nici de alte probe administrate în cauză. Dimpotrivă, instanța apreciază că este cert că inculpatul a lovit victima tocmai pentru a înlesni acțiunea de luare a oilor din detenția acesteia.

Împrejurarea că inculpatul I. A. este persoana care a ucis victima rezultă din declarația acestuia dată în cursul urmăririi penale, când a recunoscut săvârșirea faptei, din declarația inculpatului D. F., care a arătat constant că I. A. a lovit pe R. I., dar și din declarația martorului H. M. V., care a arătat că în seara respectivă a fost sunat de inculpatul D. F., care i-a comunicat că împreună cu inculpatul I. A. sustrăsese o turmă de oi, iar ultimul inculpat a lovit cu bâta pe ciobanul ce păzea oile; această conversație telefonică a fost auzită și de martora N. M..

Instanța reține că inculpatul B. C. G. cunoștea care este proveniența oilor. Astfel, instanța are în vedere declarația inculpatului D. F., acesta arătând că i-a comunicat celuilalt inculpat, după consumarea infracțiunii, că sustrăsese oile împreună cu inculpatul I. A., iar acesta din urmă folosise violența împotriva ciobanului care le păzea. Totodată, martorii H. M. V. și N. M. au arătat că în cursul serii primul martor a fost solicitat de către inculpatul B. C. G. să-l ajute să transporte oile, discutând și despre modalitatea în care inculpații D. F. și I. A. intraseră în posesia acestora, respectiv prin exercitarea de violențe asupra ciobanului ce avea turma în grijă.

De altfel, având cunoștință de această împrejurare, inculpatul B. C. G. a conceput planul de a intra în posesia oilor fără a plăti prețul, întrucât nu avea suma de bani necesară. În aplicarea planului, inculpatul s-a deplasat la punctul de întâlnire împreună cu martorii S. F., V. C. D. și P. V., s-au oprit în apropierea turmei folosind un autoturism, și profitând de lăsarea întunericului au coborât, iar una dintre persoane a strigat "Stai!Poliția!"; urmarea firească a fost că inculpații D. F. și I. A. s-au speriat și au fugit, abandonând turma de oi. Împrejurarea că astfel s-au desfășurat evenimentele și că o persoană din grupul inculpatului B. C. G. i-a somat pe cei doi pretinzând că este poliția este reținută de instanță din declarațiile inculpaților I. A. și D. F.. De altfel, inculpatul B. C. G. nu a oferit nicio explicație plauzibilă cu privire la faptul că inculpații I. A. și D. F. au fugit și au abandonat turma de oi.

Instanța reține împrejurările ulterioare, legate de transportul și înstrăinarea oilor sustrase, din declarațiile inculpatului B. C. G., ale martorilor S. F., V. C. D., P. V., C. M. C., I. M. și S. I. M., care se coroborează sub acest aspect.

Instanța are în vedere și hărțile relaționale privind traficul apelurilor telefonice din perioada 25-27.03.2010, din care rezultă legăturile între persoanele implicate în cauză. De o relevanță deosebită este că, la data de 25.03.2010, după orele 15,36, inculpații D. F. și B. C. G. au purtat între ei mai multe convorbiri telefonice, precum și cu martorii H. M. V., V. C. D., P. V., listingurile telefonice fiind în concordanță cu declarațiile date de aceștia.

Prin urmare, în esență, instanța reține că inculpații I. A. și D. F. au avut o înțelegere de a sustrage oi, având prefigurarea faptului că urmează a folosi violența, deoarece cunoșteau că oile erau păzite de un cioban; în acest scop, de altfel, inculpatul I. A. s-a înarmat cu o bâtă. Anterior, inculpatul D. F. se asigurase că va avea posibilitatea valorificării imediate a oilor, având o înțelegere în acest sens cu inculpatul B. C. G..

După săvârșirea faptelor, cei doi s-au deplasat către punctul de întâlnire pentru a preda oile, însă între timp, aflând că ceilalți doi inculpați săvârșiseră o tâlhărie și din cauză că nu avea banii necesari, inculpatul B. C. G. s-a hotărât să sustragă el oile; însoțit de alte persoane, inculpatul a reușit să-i sperie pe coinculpați, pretinzând că este de la poliție, la adăpostul întunericului, astfel încât aceștia au abandonat turma, oile fiind însușite de B. C. G..

În drept, fapta inculpatului I. A., care la data de 25.03.2010, în jurul orelor 17.00-17.30, în timp ce se afla în punctul "Pădurea cu salcâmi" din zona Valea Lungeni, ., a aplicat mai multe lovituri în zona capului victimei R. I., folosind o bâtă, pentru a săvârși infracțiunea de tâlhărie, victima decedând în scurt timp, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.174-176 lit.d Cp.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii îl constituie acțiunea inculpatului de a aplica multiple lovituri la nivelul capului victimei R. I., inclusiv după ce acesta s-a prăbușit, folosind o bâtă, cu intensitate deosebită; de altfel, loviturile aplicate au provocat victimei leziuni foarte grave, respectiv traumatism cranio-cerebral cu fracturi multieschiloase de boltă și bază de craniu, după cum rezultă cu claritate din raportul de constatare medico-legală autopsie nr.l 180/A3/03.09.2010 întocmit de I.M.L. C..

Urmarea imediată o constituie o atingere adusă relațiilor ce ocrotesc viața omului, victima decedând în urma agresiunii suferite.

Între acțiunea inculpatului și urmarea imediată există legătură de cauzalitate, în sensul că victima a decedat ca urmare a loviturilor primite, fapt atestat de actele medicale depuse la dosarul cauzei.

Inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, prevăzând și urmărind producerea rezultatului, respectiv decesul victimei. Instanța reține această împrejurare ținând seama de obiectul vulnerant folosit, respectiv o bâtă, obiect apt de a produce moartea unei persoane, zona corporală vizată de inculpat, acesta lovind în zona capului victimei, intensitatea mare a loviturilor, faptul că inculpatul a aplicat mai multe lovituri, chiar după ce victima s-a prăbușit, toate aceste aspecte relevând intenția inculpatului de a suprima viața victimei prin acțiunea sa.

Instanța reține că inculpatul a săvârșit omorul pentru a săvârși o tâlhărie, fiind aplicabile prevederile art.176 lit.d Cp. Astfel, din probele administrate a reieșit că între inculpatul I. A. și inculpatul D. F. a avut loc o înțelegere cu privire la sustragerea de ovine, iar la data respectivă s-au deplasat în zonă tocmai pentru a sustrage oile; în acest sens, inculpatul I. A. s-a înarmat cu o bâtă, prevăzând că urma să folosească violențe împotriva ciobanului care păzea aceste oi. Instanța apreciază din modalitatea de desfășurare a faptelor că inculpatul I. A. a luat pe loc hotărârea să suprime viața ciobanului, scopul fiind tocmai luarea oilor prin exercitarea de violențe, fără ca minorul D. F. să aibă cunoștință despre această împrejurare; totuși, inculpatul D. F. avea prefigurarea faptului că urma a se folosi violența.

În drept, fapta inculpatului I. A. care la data de 25.03.2010, în jurul orelor 17.00-17.30, în timp ce se afla în punctul "Pădurea cu salcâmi" din zona Valea Lungeni, ., a sustras prin exercitarea de violențe asupra victimei R. I. un număr de 86 oi, aparținând părților civile C. M. și J. T., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev.de art.211 al.1, al.2¹ lit.a,b Cp cu aplic.art.75 lit. c Cp.

Elementul material al laturii obiective al infracțiunii îl constituie acțiunea inculpatului de luare a oilor, după ce a exercitat violențe asupra victimei R. I., care păzea ovinele.

Urmarea imediată o constituie o atingere adusă relațiilor ce ocrotesc patrimoniul, prin prejudicierea proprietarilor oilor, părțile civile C. M. și J. T..

Între acțiunea inculpatului și urmarea imediată există legătură de cauzalitate.

Instanța reține forma agravată a infracțiunii, respectiv de două persoane împreună, și de o persoană având asupra sa o armă. În acest sens, instanța reține că inculpatul I. A. a săvârșit infracțiunea împreună cu inculpatul D. F., folosind o armă în sensul art.151 al.2 Cp, respectiv bâta ce a fost întrebuințată pentru lovirea victimei.

De asemenea, instanța reține că inculpatului i se aplică circumstanța agravantă prevăzută de art.75 lit.c Cp, deoarece a săvârșit infracțiunea de tâlhărie împreună cu un minor, coinculpatul D. F., cunoscând vârsta acestuia.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției directe, așa cum aceasta este definită prin art. 19 pct. 1 lit. a Cod Penal, ținând seamă că inculpatul I. A. a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acesteia, respectiv luarea oilor din detenția victimei.

În drept, fapta inculpatului D. F., care la data de 25.03.2010, în jurul orelor 17.00-17.30, în timp ce se afla în punctul "Pădurea cu salcâmi" din zona Valea Lungeni, ., a sustras oile aparținând părților civile C. M. și J. T., după ce coinculpatul I. A. exercitase violențe asupra victimei R. I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art.211 al.1, al.2¹ lit.a,b Cp cu aplic.art.99 și următoarele Cp.

Elementul material al laturii obiective al infracțiunii îl constituie acțiunea inculpatului de luare a oilor, după ce inculpatul I. A. a exercitat violențe asupra victimei R. I., care păzea ovinele. În acest sens, instanța reține că inculpatul D. F. a avut reprezentarea faptului că pentru sustragerea oilor urma să se folosească violența, întrucât coinculpatul I. A. avea asupra sa o bâtă, în condițiile în care cunoșteau că ovinele sunt păzite de ciobani.

Urmarea imediată o constituie o atingere adusă relațiilor ce ocrotesc patrimoniul, prin prejudicierea proprietarilor oilor, părțile civile C. M. și J. T..

Între acțiunea inculpatului și urmarea imediată există legătură de cauzalitate.

Instanța reține forma agravată a infracțiunii, respectiv de două persoane împreună, și de o persoană având asupra sa o armă. În acest sens, instanța reține că inculpatul D. F. a săvârșit infracțiunea împreună cu inculpatul I. A., ultimul folosind o armă în sensul art.151 al.2 Cp, respectiv bâta ce a fost întrebuințată pentru lovirea victimei.

De asemenea, instanța reține că inculpatului i se aplică prevederile art.99 și următoarele Cp, deoarece a săvârșit infracțiunea de tâlhărie înainte de a împlini vârsta de 18 ani.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției directe, așa cum aceasta este definită prin art. 19 pct. 1 lit. a Cod Penal, ținând seamă că inculpatul D. F. a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acesteia, respectiv luarea oilor din detenția victimei.

În drept, fapta inculpatului B. C. G. care la data de 25.03.2010, în jurul orelor 19.30, în timp ce se afla în zona Valea Frăsinetului, jud.O., împreună cu alte persoane, a sustras un număr de 86 de oi din detenția inculpaților I. A. și D. F., fără a avea consimțământul acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev.de art.208 al.1-209 al.1 lit.a, e, g Cp.

Elementul material al laturii obiective al infracțiunii îl constituie acțiunea inculpatului de a lua ovinele din detenția coinculpaților, fără consimțământul acestora, în scopul de a și le însuși pe nedrept. Astfel, inculpatul B. C. G. a conceput un plan, de a-i speria pe ceilalți doi inculpați și a lua oile din detenția acestora, în scopul de a-și însuși bunurile pe nedrept, scop pus în evidență de împrejurarea că imediat după ce I. A. și D. F. au abandonat oile inculpatul ajutat de alte persoane le-a luat și le-a deplasat în altă parte, iar în scurt timp le-a înstrăinat. Instanța mai reține și că prin incriminare infracțiunii de furt calificat se urmărește apărarea relațiilor sociale referitoare la posesia și detenția bunurilor mobile, inclusiv posesia ori detenția nelegitimă, cum este cazul în speță (respectiv, inculpații I. A. și D. F. aveau detenția oilor ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de tâlhărie). Prin urmare, nu s-ar putea reține în sarcina inculpatului B. C. G. comiterea infracțiunii de tăinuire, care presupune o înțelegere între autorii unei infracțiuni și tăinuitor, în cazul în speță inculpatul intrând în detenția oilor fără consimțământul celorlalți doi inculpați.

Urmarea imediată o constituie o atingere adusă relațiilor ce ocrotesc patrimoniul, concretizată în prejudicierea proprietarilor oilor C. M. și J. T..

Între acțiunea inculpatului și urmarea imediată există legătură de cauzalitate.

Instanța a reținut forma agravată a infracțiunii, întrucât inculpatul a săvârșit fapta împreună cu alte persoane, respectiv martorii S. F., V. C. D., P. V., într-un loc public, respectiv pe un drum pe câmp, și după lăsarea întunericului, la orele 19.30.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunile au fost săvârșite cu forma de vinovăție a intenției directe, așa cum aceasta este definită prin art. 19 pct. 1 lit. a Cod Penal, ținând seamă că inculpatul B. C. G. a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acesteia.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului I. A. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 al. 1 C.p. și va ține seama, in acest sens, de limitele de pedeapsa fixate in textul de incriminare, de gradul de pericol social concret al infracțiunilor având in vedere circumstanțele reale ale faptelor si împrejurările săvârșirii acestora, de modalitatea de comitere a infracțiunii, precum si circumstanțele personale ale inculpatului.

Astfel, instanța are în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv împrejurarea că acesta nu are antecedente penale.

De asemenea, instanța are în vedere gradul de pericol social foarte ridicat al infracțiunilor săvârșite de către inculpat, respectiv omor deosebit de grav și tâlhărie. În acest sens, instanța reține că inculpatul a ucis victima tocmai pentru a săvârși infracțiunea de tâlhărie, animat de dorința de a obține câștiguri materiale prin săvârșirea acestor infracțiuni, fapt de natură să sublinieze pericolul social concret al infracțiunilor.

Instanța are în vedere și modalitatea de comitere a infracțiunilor, în special a celei de omor, aplicând lovituri cu intensitate mare în zona capului victimei, inculpatul continuând să lovească chiar și după ce victima căzuse la pământ, acționând cu intenția directă de a suprima viața victimei, reprezentând, practic, cea mai gravă modalitate de săvârșirea a unei infracțiuni contra vieții omului.

De asemenea, instanța reține și că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie împreună cu un minor, circumstanță agravantă generală prevăzută de art.75 lit.c Cp, de natură a conferi faptelor acestuia un caracter și mai grav.

Totodată, instanța reține că inculpatul a avut o atitudine oscilantă, în sensul că inițial a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor, ulterior neasumându-și în nici un mod săvârșirea infracțiunilor, indicând ca și autori pe coinculpații D. F. și B. C. G., în ciuda existenței probelor din care rezultă cu certitudine vinovăția sa.

Având în vedere elementele arătate mai sus și pe care instanța le va avea în vedere la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanța apreciază că aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate spre maxim sunt necesare pentru atingerea scopurilor acesteia, prev. de art. 52 Cod penal. În privința infracțiunii de omor deosebit de grav, instanța mai reține că nu este necesară aplicarea pedepsei cu detențiunea pe viață pentru reeducarea inculpatului, față de împrejurarea că acesta nu are antecedente penale, considerând suficientă aplicarea pedepsei închisorii, într-un cuantum orientat spre maximul special.

Instanța va constata că inculpatul a săvârșit infracțiunile de care este acuzat în stare de concurs real, conform art.33 lit.a Cp, iar în baza art.34 al.1 lit.b Cod penal, va contopi pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Instanța va face aplicarea art. 71 și 64 lit. a și b C.p., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin.1 lit. a C.p.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală va menține starea de arest preventiv a inculpatului I. A.. Astfel, instanța are în vedere că temeiurile pentru care s-a luat această măsură se mențin, și nici nu au intervenit altele noi care să impună revocarea sau înlocuirea măsurii. În continuare instanța consideră că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea extremă a infracțiunilor săvârșite, precum și starea de insecuritate pe care lăsarea în libertate a inculpatului ar provoca-o în comunitate.

În baza art. 88 C.p. va deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta, perioada reținerii și a arestării preventive de la 27.04.2011 la zi.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului D. F. pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 al. 1 C.p. și va ține seama, în acest sens, de limitele de pedeapsă fixate în textul de incriminare, de gradul de pericol social concret al infracțiunilor având in vedere circumstanțele reale ale faptelor si împrejurările săvârșirii acestora, de modalitatea de comitere a infracțiunii, precum si circumstanțele personale ale inculpatului.

Astfel, instanța are în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv împrejurarea că acesta nu are antecedente penale.

Instanța are în vedere gradul de pericol social concret ridicat al infracțiunii de săvârșite de inculpat, respectiv tâlhărie în formă agravată, împreună cu altă persoană, în condițiile în care inculpatul D. F. s-a anterior cu inculpatul B. C. G. cu privire la înstrăinarea oilor, iar ulterior a luat legătura cu același inculpat stabilind detaliile tranzacției.

Instanța are în vedere și dispozițiile art.99 și următoarele cu privire la limitele pedepselor aplicate minorilor, apreciind că luarea unei măsuri educative față de inculpat nu este suficientă în cauză pentru îndreptarea conduitei acestuia, ținând seama de gravitatea faptei sale, tâlhărie săvârșită după uciderea victimei de către coinculpatul I. A., ținând seamă și de faptul că D. F. a fost animat de dorința de a realiza beneficii materiale din săvârșirea faptei, precum și de aspectul că din actele dosarului reiese că acesta a avut inițiativa de a sustrage oi pentru a le înstrăina către inculpatul B. C. G..

Din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă T. O., instanța reține că inculpatul D. F. face parte dintr-o familie cu 4 copii minori, locuind împreună cu părinții și un bunic, familia având condiții modeste de locuit și venituri reduse. Mai reține că minorul a avut un comportament relativ bun în societate, precum și la școală, iar în familie și-a asumat alături de mama sa rolul de întreținător. De asemenea, se mai reține că minorul a frecventat un anturaj cu preocupări antisociale, că unul dintre factorii de natură să accentueze dezvoltarea comportamentului infracțional îl reprezintă lipsa autorității parentale, dar și că există resurse pentru schimbarea în bine a comportamentului său.

Instanța va face aplicarea art.320¹ al.7 Cpp în privința inculpatului D. F.. În acest sens, instanța reține că inițial a fost respinsă cererea inculpatului de a fi judecat conform procedurii reglementate de art.320¹ Cpp, însă probatoriul administrat ulterior a confirmat situația de fapt recunoscută de către inculpat. Având în vedere aceste aspecte, instanța apreciază că inculpatul D. F. nu poate fi lipsit de beneficiul prevăzut de art.320¹ al.7 Cpp, referitor la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de tâlhărie, reduse inițial conform art.109 al.1 Cp.

Având în vedere elementele arătate mai sus și pe care instanța le va avea în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată către minimul redus este suficientă pentru atingerea scopurilor acesteia, prev. de art. 52 Cod penal.

Instanța va face aplicarea art. 71 și 64 lit. a și b C.p., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin.1 lit. a C.p.

În baza art.350 al.1 Cpp, instanța va menține măsura arestării preventive luată față de inculpatul D. F.. Astfel, instanța are în vedere că temeiurile pentru care s-a luat această măsură se mențin, și nici nu au intervenit altele noi care să impună revocarea sau înlocuirea măsurii. În continuare instanța consideră că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, existând riscul crescut ca acesta să săvârșească infracțiuni pentru a-și asigura mijloacele de existență, dar și ținând seama de starea de tulburare produsă în comunitate în urma comiterii faptei grave pentru care a fost trimis în judecată minorul.

În baza art.88 Cp, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului D. F. perioada reținerii și arestării preventive de la 27.04.2011 la zi.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei astfel aplicate inculpatului, instanța apreciază că scopul preventiv-educativ al pedepsei nu poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia. Astfel, inculpatul a săvârșit o infracțiune cu un grad ridicat de pericol social, din dorința de a obține sume de bani, aparținându-i inițiativa de a sustrage oi. De asemenea, instanța mai are în vedere împrejurarea că în familie minorului îi lipsește autoritatea parentală pentru a determina schimbarea comportamentală, dar și că are un anturaj cu preocupări antisociale. Totodată, tot din referatul de evaluare instanța mai reține că minorul s-a adaptat la mediul de detenție, manifestând preocupări educative, în sensul că practică sport și împrumută cărți de la biblioteca instituției. Față de acestea, pentru a asigura atingerea scopului pedepselor, respectiv prevenirea săvârșirii altor infracțiuni, și pentru ca inculpatul să-și formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de muncă, instanța apreciază că este necesar ca aceasta să execute pedeapsa într-o instituție specializată, unde să se asigure cadrul optim pentru atingerea dezideratelor sus-menționate.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului B. C. G. pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 al. 1 C.p. și va ține seama, in acest sens, de limitele de pedeapsa fixate in textul de incriminare, de gradul de pericol social concret al infracțiunii având in vedere circumstanțele reale ale faptelor si împrejurările săvârșirii acestora, de modalitatea de comitere a infracțiunii, precum si circumstanțele personale ale inculpatului.

Astfel, instanța are în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv împrejurarea că acesta deși nu are antecedente penale raportat la data săvârșirii faptei, totuși a mai săvârșit și alte infracțiuni. Astfel, inculpatul B. C. G. a mai fost condamnat la pedeapsa amenzii penale pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, precum și la închisoare cu suspendarea executării pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, care se află în concurs real cu fapta ce face obiectul prezentului dosar; totodată, inculpatului i s-a aplicat și o amendă administrativă prin ordonanță a procurorului tot pentru săvârșirea unei fapte de furt calificat. Din toate aceste date, instanța reține că inculpatul dă dovadă de perseverență infracțională, săvârșind mai multe fapte prevăzute de legea penală, cu predilecție împotriva patrimoniului.

Totodată, instanța reține că inculpatul a avut o atitudine nesinceră, arătând constant că nu a cunoscut proveniența oilor oferite spre vânzare de către inculpatul D. F., deși în urma administrării probatoriului a reieșit cu claritate că avea cunoștință de faptul că ovinele erau obținute în urma comiterii unei tâlhării. Mai mult, inculpatul a conceput imediat un plan de a lua oile fără a le plăti, speriindu-i pe ceilalți doi inculpați, plan ce a și reușit.

Având în vedere elementele arătate mai sus și pe care instanța le va avea în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cuantum mediu este necesară și suficientă pentru atingerea scopurilor acesteia, prev. de art. 52 Cod penal.

Instanța va constata că inculpatul B. C. G. a săvârșit infracțiunea ce fac obiectul prezentei cauze și infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr.195/23.06.2011 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin neapelare, în stare de concurs real, conform art.33 lit.a Cp.

În baza art.86⁵al.1 rap.la art.85 al.1 Cp, va anula suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului B. C. G. prin sentința penală nr.195/23.06.2011 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.g,i cu aplic.art.320¹al.7 Cpp, faptă din 02/03.11.2010.

În baza art. 36 al.2 C.p. rap. la art. 34 lit.b C.p. va contopi pedeapsa ce se va aplica prin prezenta sentință cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.195/23.06.2011 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin neapelare, inculpatul B. C. G. urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Instanța va face aplicarea art. 71 și 64 lit. a și b C.p., cu excepția dreptului de a alege, prev. de art. 64 al.1 lit. a C.p.

În baza art. 88 C.p. va deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta, perioada reținerii de 24 de ore începând din 19.11.2010, ora 16,30 (cu referire la celălalt dosar penal), și a reținerii și arestării preventive de la 27.04.2011 la 29.04.2011.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței sus-menționate.

Instanța va constata că față de inculpatul B. C. G. s-a luat în cauză măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei astfel aplicate inculpatului, instanța apreciază că scopul preventiv-educativ al pedepsei nu poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia. Astfel, inculpatul a săvârșit o infracțiune cu un grad relativ ridicat de pericol social, furt calificat, noaptea, împreună cu alte persoane, fără să-și asume consecințele comiterii acesteia; de asemenea, inculpatul a mai săvârșit și alte furturi calificate, fiind și condamnat pentru una dintre fapte, manifestând perseverență în privința săvârșirii de fapte contra patrimoniului, în scopul obținerii de venituri. Față de acestea, pentru a asigura atingerea scopului pedepselor, respectiv prevenirea săvârșirii altor infracțiuni, și pentru ca inculpatul să-și formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de muncă, instanța apreciază că este necesar ca aceasta să execute pedeapsa într-o instituție specializată, unde să se asigure cadrul optim pentru atingerea dezideratelor sus-menționate.

Sub aspectul laturii civile, instanța va admite în parte acțiunile civile promovate în cauză de părțile civile B. E., R. N., C. M. și J. T., în contradictoriu cu inculpații B. C. G., I. A. și D. F. și părțile responsabile civilmente D. C. și D. T..

Prin urmare, în baza art.14 și 346 C.pr.pen. rap. la art.998-999 C.civ., instanța va obliga pe inculpatul I. A. la plata către partea civilă B. E. a sumei de 4000 lei, reprezentând daune materiale și a sumei de_ lei, reprezentând daune morale, și către partea civilă R. N. a sumei de_ lei, reprezentând daune materiale și a sumei de 1500 lei reprezentând daune morale.

În acest sens, instanța are în vedere că părțile civile sunt frații victimei R. I., astfel încât va acorda daune morale în cuantumul sus-menționat, fiind evident că acestea au suferit un prejudiciu constând în durerea provocată de dispariția violentă a unei rude apropiate; totuși, instanța apreciază că daunele morale solicitate de părți sunt excesive, față de împrejurarea că legăturile de familie între frați nu erau foarte strânse. De asemenea, va acorda daune materiale reprezentate de cheltuielile de înmormântare a victimei, efectuate de părțile civile.

Instanța nu va acorda suma de 14.000 lei solicitată de către partea civilă B. E., reprezentând contravaloarea pomenilor pe care urmează să le facă pentru victimă, întrucât prejudiciul pretins nu are caracter cert, reprezentând eventuale cheltuieli viitoare. Totodată, instanța nu va acorda părții civile C. M. suma de 3000 lei pretinsă ca prejudiciu material, respectiv cheltuieli de înmormântare, întrucât nu a propus nicio probă pentru a dovedi efectuarea acestor cheltuieli, în condițiile în care nu este rudă cu victima.

Instanța va constata că inculpații I. A., B. C. G. și D. F. au produs în mod egal prejudiciul suferit de părțile civile C. M. și J. T.; astfel, oile au fost sustrase prin acțiunile concurente ale celor trei inculpați, aceștia fiind în mod egal răspunzători pentru prejudiciul creat.

În baza art.14 și 346 C.pr.pen. rap. la art.998-999 C.civ., art.1000 al.3 cod civil si art.1003 Cod Civil, instanța va obliga în solidar pe cei trei inculpați, inculpatul D. F. în solidar și cu părțile responsabile civilmente D. C. și D. T., la plata către partea civilă C. M. a sumei de 9900 lei, reprezentând daune materiale, precum și la plata către partea civilă J. T. a sumei de 3000 lei, reprezentând daune materiale.

Astfel, J. T. a arătat că i-au fost sustrase 20 de oi, iar C. M. a arătat că i-au fost sustrase un număr de 66 de oi. Niciuna dintre părți nu a propus probe pentru a dovedi valoarea unei oi la acel moment, astfel încât instanța a avut în vedere la stabilirea prejudiciului datele aflate la dosar. Astfel, inculpatul D. F. s-a înțeles cu inculpatul B. C. G. să-i vândă oile cu prețul de 100 lei bucata. După ce a sustras oile, inculpatul B. C. G. le-a vândut martorilor I. M. și S. I. M. pentru suma totală de_ lei, respectiv aproximativ 139 lei bucata. De asemenea, partea civilă J. T. a arătat în declarația dată în fața instanței că după săvârșirea faptei a vândut celelalte oi care îi aparțineau cu suma de 150 lei bucata.

Față de acestea, instanța constată că prețul unei ovine era de aproximativ 150 lei bucata, criteriu în raport de care va acorda daune materiale în cuantumul sus-menționat.

Instanța va obliga pe inculpatul D. F. la plata daunelor materiale în solidar și cu părțile responsabile civilmente D. C. și D. T., față de împrejurarea că aceștia sunt părinții săi, iar la data săvârșirii faptei inculpatul era minor și locuia împreună cu părinții săi, responsabili prin urmare de creșterea și educarea sa.

În baza art.191 al.2,3 C.pr.pen. va obliga inculpații, inculpatul D. F. în solidar și cu părțile responsabile civilmente, să plătească statului_ lei cheltuieli judiciare, respectiv câte 4700 lei inculpații B. C. G. și I. A., iar inculpatul D. F. în solidar cu părțile responsabile civilmente suma de 5000 lei, ținând seamă că acesta a beneficiat și de asistență judiciară din oficiu. La stabilirea cuantumului cheltuielilor instanța a avut în vedere complexitatea deosebită a dosarului, împrejurării că s-au efectuat mai multe expertize în cursul urmăririi penale, fiecare presupunând costuri ridicate.

În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul D. a sumei de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului D. F..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Condamnă pe inculpatul I. A., fiul lui T. și E., născut la data de 17.11.1987, în Caracal, jud. O., CNP_, domiciliat în Caracal, .. 21, ., ., fără forme legale în ., în prezent deținut în PMS C., cetățean român, studii 2 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev.de art.174-176 lit.d Cp, faptă din 25.03.2010, la 21 (douăzeci și unu) ani închisoare.