Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 146/2012. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 146/2012 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 02-04-2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 146
Ședința publică de la 02 Aprilie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. T. O.
Grefier I. M. L.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D. a fost reprezentat prin procuror D. B.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M. C. I., trimis în judecată în stare de libertate prin rechizitoriul nr._/P/2008 din 14 aprilie 2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplic. art. 13 C.p., în contradictoriu cu părțile civile D.G.F.P. D., cu sediul în C., ..25, ..1, . și S. Română prin Agenția Națională de A. Fiscală, cu sediul în București, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns inculpatul M. C. I., asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat D. C., lipsă fiind reprezentantul părților civile, consilier juridic P. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească potrivit art.339 C.p.p., iar în temeiul art.340 C.p.p. acordă cuvântul asupra dezbaterilor pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, cu aplicarea art.64 lit.c C.p., menținerea sechestrului asigurator asupra patrimoniului inculpatului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către A., înscrierea în Oficiul Registrului Comerțului a dispozitivului hotărârii de condamnare, la data rămânerii definitive a hotărârii, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul M. C. I., prin avocat desemnat din oficiu D. C. pentru inculpatul Țuicu F. solicită, într-o primă teză, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.p.p.rap.la art.10 lit.d C.p.p., apreciind că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția. Conform materialului probator administrat în cauză, deși inculpatul făcea parte din administrația societății, contabilul din acea perioadă ar fi înregistrat facturile, iar faptul că ulterior acesta ar fi pierdut facturile nu-i este imputabil inculpatului. În subsidiar, dacă se apreciază că se impune condamnarea inculpatului, se solicită de apărător a se dispune aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu reținerea art.74, 76 C.p., în raport de circumstanțele personale ale inculpatului, inclusiv concluziile referatului de evaluare psihosocială, iar ca modalitate de executare, solicită aplicarea art.81 C.p.
Inculpatul M. C., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat, solicitând să fie achitat.
Dezbaterile fiind închise;
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față;
P. rechizitoriul cu nr._/P/2008 din data de 14 aprilie 2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M. C. I., fiul lui G. și al F., născut la data de 09.09.1966 în municipiul C., județul D., cetățean român, studii medii, administrator al S.C. CMG TERACONS S.R.L. Geoagiu Băi, căsătorit, domiciliat în municipiul C., ., nr. 25, ., ., fără forme legale în localitatea Geoagiu Băi, ., județul Hunedoara, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 13 din Codul penal.
P. același act de sesizare s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de F. P. pentru fapta prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 13 din Codul penal, precum și neînceperea urmăririi penale față de M. C. I. pentru faptele prevăzute de art. 6 și 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005 și art. 43 din Legea nr. 82/1991, republicată.
În actul de sesizare a instanței s-au reținut următoarele:
P. adresele rar._/21.08.2008 și_/14.10.2008 reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice Hunedoara au solicitat celor din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice D. efectuarea unui control asupra activității economice desfășurate de S.C. PUBLI AUTO MOTORS S.R.L. C., având ca obiect relațiile comerciale evidențiate în cuprinsul facturilor fiscale de livrare emise de către această societate în favoarea .. Orăștie și S.C. BĂILE DACO ROMANE S.R.L. Geoagiu Băi (f. 21,22).
Pe cale de consecință, consilieri din cadrul D.G.F.P. D., A.F.P.M. C., Serviciul Inspecție fiscală P.J. 2, au procedat în zilele de 02 și 31.10.2008 la o verificare încrucișată, din cuprinsul procesului verbal întocmit cu acest prilej rezultând următoarele aspecte relevante:
Activitatea de administrare a S.C. PUBLI AUTO MOTORS S.R.L. C. era asigurată, conform datelor din evidența fiscală, de inculpatul M. C. I. și de numitul F. P. aceștia nefiind găsiți la sediul societății, declarat în municipiul C., cartier Craiovița Nouă, ., ., solicitările transmise în perioada 03-21.10.2008, având ca obiect prezentarea documentelor justificative și de evidență financiară a societății, rămânând fără rezultat.
În condițiile în care nici persoana desemnată în funcția de lichidator al societății nu se afla în posesia documentelor financiar contabile ale acesteia, activitatea de control nu s-a putut efectua.
Din consultarea bazei de date a D.G.F.P. D. și Ministerului Economiei și Finanțelor, ultimul decont privind taxa pe valoare adăugată și ultima declarație privind obligațiile datorate către bugetul de stat au fost depuse în luna decembrie 2002, ultimul bilanț contabil fiind aferent, de asemenea, acestui an, fără ca în perioada 2003-2007 să mai fi fost depuse situații financiare anuale.
În aceste împrejurări, având în vedere conținutul adreselor D.G.F.P. Hunedoara, conform cărora S. C. PUBLI A UTO MOTORS S.R.L. C. a emis în favoarea S. C. BĂILE DACO ROMANE S.R.L. factura fiscală nr._/05.08.2004 în valoare de 302.260 lei, iar către .. 3 (trei) facturi fiscale cu . ACB nr._/10.09.2003,_/06.09.2003 și_/19.09.2003, pentru suma totală de 127.235 lei, s-a stabilit că, în urma neevidențierii contabile a veniturilor obținute, societatea din C. s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în cuantum de 90.230 de lei și a taxei pe valoare adăugată în sumă de 68.575 de lei (f. 10-13).
S-a reținut că fotocopiile facturilor fiscale având ca beneficiar .. Orăștie (f. 58-60), fisa mijlocului fix livrat către S.C. BĂILE DACO ROMANE S.R.L. Geoagiu Băi și chitanțele aferente facturii fiscale eliberate în favoarea acestei din urmă societăți (f. 89, 90), declarațiile martorului D. D. asociat în cadrul ambelor societăți confirmă în mod indubitabil conținutul procesului verbal întocmit de consilierii D.G.F.P. D., înregistrat sub nr._/31.10.2008.
De asemenea, cu prilejul întocmirii raportului de expertiză contabilă, s-a constatat că societatea a fost radiată din evidențele fiscale începând că data de 31.07.2010, precum și că, în lipsa documentelor financiar contabile și a oricărei situații financiare, este îndreptățită aplicarea dispozițiilor ort. 83 din Codul de procedură fiscală, având ca obiect stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, stabilindu-se astfel, cu titlu de prejudiciu, suma de 437.697 de lei, reprezentând impozit pe profit (90.230 de lei), taxă pe valoare adăugată (68.575 de lei), majorări și penalități (f. 105-110).
S-a arătat că desfășurarea în numele S.C. PUBLI AUTO MOTORS S.R.L. C. de operațiuni comerciale cu cele două societăți menționate mai sus a fost recunoscută de inculpatul M. C. I., - declarațiile sale în acest sens coroborându-se cu cele ale martorului D. D. - pe parcursul urmăririi penale asumându-și, totodată, în calitate de administrator al societății, obligația conducerii, urmăririi și raportării înregistrărilor contabile, în condițiile în care a afirmat că funcția de contabil a fost deținută de numitul U. C., decedat în cursul anului 2006 (f. 119-127).
Având în vedere că S.C. PUBLI AUTO MOTORS S.R.L. C. a fost reprezentată, în cadrul relațiilor comerciale cu cele două societăți comerciale, de către inculpatul M. C. I. - aspect recunoscut de acesta și confirmat de martorul D. D. – s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de F. P., persoană care, deși cumula calitatea de asociat cu cea de administrator, nu a avut cunoștință de livrările aferente facturilor fiscale ce fac obiectul prezentei cauze.
Totodată, date fiind: împlinirea termenului de prescripție pentru fapta prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, împrejurarea că nu s-au efectuat activități în numele societății la un alt sediu decât cel declarat (art. 9 alin. 1 Ut. f din Legea nr. 241/2005), precum și că fapta prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991, republicată este absorbită în elementul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru faptele enumerate mai sus, reclamate de către reprezentanții D.G.F.P. D..
Pe parcursul urmăririi penale Agenția Națională de A. Fiscală nu s-a constituit parte civilă.
Situația de fapt expusă s-a probat cu: procesul verbal nr._/31.10.2008 (f.10-13); adresele D.G.F.P. Hunedoara (f. 21-22); declarații de martori; copiile facturile fiscale neînregistrate (f. 58-61, 89, 90); raportul de expertiză contabilă (f. 105-110); declarațiile învinuitului (f. 119-127).
La data de 18.04.2011 P. de pe lângă Tribunalul D. a înaintat Tribunalului D. rechizitoriul nr._/P/2008, în conformitate cu art. 264 c.p.p., cauza fiind înregistrată pe rolul instanței la aceeași dată, sub nr._ .
Pe parcursul cercetării judecătorești, au fost audiați martorii D. D. I. (fila 94), M. N. (fila 95), F. P. (fila 96), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Totodată, prin adresa nr._/30.09.2011 (filele 27-28), Direcția Generală a Finanțelor Publice D., în numele Statului R. prin Agenția Națională de A. Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 437.697 lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere calculate de la data săvârșirii faptei până la data achitării integrale a sumei datorate.
De asemenea, prin încheierea de ședință din data de 31.10.2011, instanța a admis cererea formulată Direcția Generală a Finanțelor Publice D., în numele Statului R. prin Agenția Națională de A. Fiscală și a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului până la concurența sumei de 437.697 lei.
Urmare a solicitării instanței, prin adresa nr.726/03.02.2012 Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul D. a înaintat referatul de evaluare psiho-socială a inculpatului M. C. I., concluzionându-se în sensul că datele referatului de evaluare nu reflectă în persoana inculpatului un comportament cu manifestări infracționale, apreciindu-se că inculpatul are capacitatea înțelegerii contextului apariției comportamentului infracțional, evitând pe viitor reeditarea conduitei de încălcare a normelor legale.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Inculpatul M. C. I. și numitul F. P. au fost asociați și administratori ai . SRL C.. Contabilul societăți potrivit declarațiilor inculpatului era U. C. care a decedat în anul 2006.
Societatea inculpatului în perioada 2003-2004 a vândut mărfuri ( vopseluri, butoaie de tablă, instalație de recirculare și dedurizare în baza facturilor nr._/10.09.2003,_/06.09.2003 și_/19.09.2003 către societatea POROTEROM SRL ORĂȘTIE și în baza facturii nr._/05.08.2004 către societatea . SRL.
Având în vedere că livrările de mărfuri nu au fost raportate organului fiscal, societatea administrată de către inculpat a diminuat profitul impozabil și baza de calcul a TVA, producând un prejudiciu în cuantum de 437.697 lei.
Fiind audiat în ședința publică din data de 31 octombrie 2011 (fila 52), inculpatul M. C. I. a declarat că nu recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. Contabilitatea firmei . Srl al cărei administrator era, a fost ținută de către unchiul său U. C., care a decedat în anul 2006 și nu are cunoștință dacă acesta a depus la administrația financiară toate declarațiile fiscale, balanțele și bilanțurile. De asemenea inculpatul a mai relatat că în anul 2003 au fost emise numai 4 facturi iar cea emisă către Băile Daco Romane nu a fost niciodată achitată iar celelalte facturi emise către . au fost achitate doar parțial.
Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea 82/1991 în vigoare la momentul săvârșirii faptei (art. 10 alin. 1 in numerotarea în vigoare în prezent), se prevede că răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității revine administratorului (respectiv a inculpatului M. C. I. în cazul de față), ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionarii patrimoniului.
Totodată aceasta lege prevede, în art. 29 alin 1 și 2 obligația pentru societățile comerciale de a depune un exemplar al bilanțului contabil anual la direcția generala a finanțelor publice, or, potrivit dispozițiilor legii societăților comerciale, persoana care reprezintă societatea comercială este administratorul, astfel încât acesta, alături de contabilul autorizat care a întocmit bilanțul contabil, semnează acest bilanț și îl depune, răspunzând de existenta registrelor prevăzute de lege și de corecta lor ținere ca și de îndeplinirea îndatoririlor pe care legea le impune.
Faptul că prin neînregistrarea celor 4 facturi fiscale s-a ajuns la neplata către stat a obligațiilor aferente acestora a fost stabilit și prin expertiza contabilă efectuată în cursul urmăriri penale. Or, chiar dacă pentru această neînregistrare răspunderea aparține și contabilului societății, această răspundere nu o exclude pe cea a administratorului, având în vedere în acest sens dispozițiile legale menționate anterior. Totodată, în acest sens sunt și declarațiile martorului D. D. I. asociat la cele 2 societăți comerciale cumpărătoare care confirmă realizarea tranzacțiilor derulate și înregistrate în contabilitatea acestor societăți.
Faptul că prin legea contabilității s-a dorit ca și administratorul să răspundă pentru conducerea contabilității este dovedit și de dispozițiile actuale ale acestei legi, care prevăd în prezent în mod explicit că situațiile financiare anuale vor fi însoțite de o declarație scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10 alin 1 (respectiv administratorul) prin care își asumă răspunderea pentru întocmirea situațiilor financiare anuale.
Față de cele de mai sus, instanța apreciază că inculpatul avea obligația de a verifica înregistrările contabile, realitatea lor, sumele integrale înregistrate în contabilitate și corespondența acestora cu facturile aferente.
De asemenea martorul F. P. a arătat că deși era numit administrator al societății, niciodată nu a semnat acte în numele societăți, deoarece inculpatul M. C. era cel care se ocupa exclusiv de societate.
În drept, fapta inculpatului M. C. I. care, în calitate de administrator al S.C. PUBLI AUTO MOTORS S.R.L. C., în perioada septembrie 2003 - august 2004, în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată, a omis evidențierea în deconturile lunare de taxă pe valoare adăugată, în declarația privind impozitul pe profit și în actele contabile ale societății a operațiunilor comerciale având ca obiect livrarea de produse către .. Orăștie și S.C. BĂILE DACO ROMANE S.R.L. Geoagiu Băi, aferente facturilor fiscale cu . ACB nr._/10.09.2003,_/06.09.2003,_/19.09.2003 și nr._/05.08.2004, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 437.697 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C.p.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului M. C. I., instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, prejudiciul important produs bugetului de stat, nerecuperat până în prezent, persoana inculpatului, necunoscută cu antecedente penale, care a avut o atitudine relativ sinceră pe parcursul procesului penal.
Față de cele menționate anterior, instanța îl va condamna pe inculpatul M. C. I. la pedeapsa de 2 ani închisoare în baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 13 C.p. C.p.
Se vor aplica inculpatului pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. c C.p aceasta din urma constând în interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale. Pedeapsa complementara se va dispune pe o durata de 2 ani, începând de la data executării integrale a pedepsei sau considerării ca executata. Necesitatea aplicării pedepselor accesorii și complementare decurge caracterul nedemn al persoanei inculpatului, care, în exercițiul funcției de administrator al unei societăți comerciale a încheiat operațiuni comerciale cu societăți din alte state europene, însă nu și-a îndeplinit și obligațiile fiscale obligatorii, ceea ce este de natura a releva gradul ridicat de periculozitate care decurge din comportamentul său în raporturile comerciale,
În temeiul art. 12 din legea 241/2005 se va dispune ca inculpatul M. C. I. să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, este decăzut din drepturi. Aceasta interdicție reprezintă o nedemnitate care decurge de drept din condamnarea suferită, și care are o natura juridică diferită de pedeapsa complementară, întrucât: se executa pe toata perioada începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare penală la intervenirea reabilitării de drept, adică egala cu cea în care condamnarea suferită reprezintă un antecedent penal și nu numai pe o perioada determinata cum stipulează art. 53 pct 2 lit a Cp; include interdicția exercitării nu numai a funcției de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, astfel cum prevede art. 64 lit. c C.p, ci si alte funcții sau activități în corelație cu aceasta - fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale; decurge din hotărârea definitiva de condamnare, fiind o decădere prevăzuta de o lege extrapenală, dar care este obligatorie, imperativa, nefiind lăsata la dispoziția si aprecierea instanței de judecata; nu depinde de cuantumul pedepsei aplicate, ci singura condiție impusa este aceea ca obiectul condamnării penale definitive suferite sa fie una dintre infracțiunile prev de Legea 241/2005, întrucât aceasta decădere din drepturi este considerata un veritabil mijloc de protejare a relațiilor si activităților comerciale ce se caracterizează prin fermitate, loialitate si încredere intre parteneri.
Apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate poate fi realizat și fără privarea de libertate a inculpatului, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei sus-menționate conform art. 81 C.p. pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 C.p.
Se va face aplicarea art. 64 lit. a, teza II și lit. b., c C.p., pe durata prev. de art. 71 Cod penal. Astfel, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța apreciază având în vedere cauza S. și P. contra României că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit. b, c C.p. P. urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura acelei de care s-a folosit( administrator), vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.p. va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 359 C.p.p atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.p privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 14 și 346 alin. 1 C.p.p se va dispune obligarea inculpatului la plata către partea civila S. R. prin A., a sumei de 437.697 lei precum și la dobânzile legale și penalitățile de întârziere aferente, conform codului fiscal, calculate până la data achitării integrale a debitului. Aceste sume au caracter accesoriu față de creanța principală, și se cuvin părții civile, în temeiul principiului reparării integrale a pagubei, atât a celei efectiv produse cât și a beneficiului nerealizat( art. 14 C.p.p).
Partea civilă este îndreptățită la acordarea și a dobânzilor și penalităților conform Codului Fiscal, la data punerii în executare a dispozițiilor laturii civile a sentinței penale, întrucât conform prevederilor art. 446 C.p.p dispozițiile din hotărârea penala privitoare la despăgubirile civile și la cheltuielile judiciare cuvenite părților se execută potrivit legii civile.
Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare.
Conform art. 11 din Legea 241/2005 în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. Aceste dispoziții legale nu impun și condiția prealabilă identificării bunurilor asupra cărora să se instituie măsurile asigurătorii, întrucât identificarea bunurilor reprezintă o problema de punere în executare a dispoziției instanței, și nu de instituire a măsurilor asigurătorii.
Rolul măsurilor asigurătorii este acela de a garanta executarea obligațiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea acțiunii penale și acțiunii civile din cadrul procesului penal. Din însăși natura acestor măsuri procesuale, rezultă că funcționalitatea lor este numai asiguratorie și nu reparatorie.
Având în vedere obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii prin art. 11 din Legea 241/2005, și luând în considerare că dispozițiile art. 163 C.p.p și urm. nu instituie o condiție prealabilă privind identificarea bunurilor sau a sumelor de bani asupra cărora să se instituie măsurile asigurătorii, rezultă că aceste măsuri procesuale se pot institui fără o astfel de condiție prealabilă.
Conform art. 164 alin. 2 C.p.p încheierea sau hotărârea instanței de judecata prin care s-a dispus luarea măsurii asiguratorii se aduce la îndeplinire prin executorul judecătoresc sau prin organele proprii de executare în cazul în care parte civilă este una dintre unitățile prev. de art. 145 C.p.
Măsurile asiguratorii au în primul rând un scop preventiv și produc efecte nu numai prezente, ci și în viitor. În acest sens, chiar dacă la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare inculpatul nu are nici un bun propriu mobil sau imobil, urmare instituirii sechestrului asigurator, creditorul are posibilitatea oricând în viitor de a pune în aplicare această măsură odată cu identificarea unor bunuri în patrimoniul sau.
În temeiul art. 11 din legea 241/2005 și art. 163 alin. 2 C.p.p se va dispune instituirea măsurilor asigurătorii asupra patrimoniului inculpatului până la concurența sumei de 437.697 lei, precum și a sumei reprezentând dobânzi legale și penalitățile de întârziere aferente, conform codului fiscal, calculate până la data achitării integrale a debitului.
În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 dispune comunicarea sentinței la Oficiul Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.
În temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.13 C.p.
Condamnă inculpatul M. C. I., fiul lui G. și F., născut la 09.09.1966, în C., D., domiciliat în București, ., sector 4, ffl în C., ..25, ..1, ., CNP –_, cetățenie română, studii – medii, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b, lit.c C.p. - acesta din urmă constând în decăderea din dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale pe o perioadă de 2 ani.
În temeiul art.71 C.p.aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a doua și lit.b, lit.c C.p. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art.81-82 C.p.dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani.
În temeiul art.71 alin.5 C.p. dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art.359 C.p.p.atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 C.p.privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.14 și 346 alin.1 C.p.p.admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. R. prin A. și obligă inculpatul la plata sumei de 437.697 lei precum și la dobânzi legale și penalitățile de întârziere aferente, conform codului fiscal, calculate până la data achitării integrale a debitului.
În temeiul art.11 din Legea 241/2005 și art.163 alin.2 C.p.p.
Dispune instituirea măsurilor asiguratorii asupra patrimoniului inculpatului până la concurența sumei de 437.697 lei, precum și a sumei reprezentând dobânzi legale și penalitățile de întârziere aferente, conform codului fiscal, calculate până la data achitării integrale a debitului.
În temeiul art.12 din Legea 241/2005 dispune ca inculpatul să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, este decăzut din drepturi.
În baza art.7 din Legea nr.26/1990 dispune comunicarea sentinței la Oficiul Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.
În temeiul art.191 alin.1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat.
Cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2012
Președinte,
C. T. O.
Grefier,
I. M. L.
Red.jud.CTO/2 ex.
Tehnored. IML - 12 Aprilie 2012
| ← Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
