Înlocuirea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr. 423/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 423/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 12565/318/2013/a8
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
Decizia nr. 423/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Judecător G. G.
Judecător F. E.
Grefier Șef I. L.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. împotriva încheierii de ședință din 17 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ 13.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații inculpați G. N., asistat de apărători aleși, avocați M. I. și S. I. M., B. G. S., asistat de apărător ales, avocat T. F., F. C. asistat de apărători aleși, avocat P. Z., personal și în substituire pentru avocat V. M. și avocat D. D., P. F. asistat de apărător ales, avocat N. D. și C. V., asistat de apărător ales, avocat N. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, a fost ascultat intimatul inculpat F. C., declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei, după care nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri:
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul a formulat concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii instanței de fond și rejudecând să se dispună respingerea cererilor formulate de inculpații F. C., G. N. și B. G. S. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara și respingerea cererilor formulate de inculpații P. F. și C. V. cu privire la înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
A susținut parchetul că instanța de fond în mod greșit și nelegal a admis cererile formulate de apărătorii inculpaților și a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara față de inculpații F. C., G. N. și B. G. S. și măsura de a nu părăsi localitatea cu măsura de a nu părăsi țara față de inculpații P. F. și C. V., apreciind încheierea ca fiind nemotivată, soluția pronunțată în acest sens nefiind justificată.
Avocat S. I. M. pentru intimatul inculpat G. N. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii instanței de fond ca temeinică și legală, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive; că mai sunt foarte puțini martori de audiat, situație ce n u poate schimba starea de fapt reținută până în prezent, iar depozițiile acestora nu pot fi influențate de inculpații aflați în stare de libertate; că nu este vina lor, că până în prezent nu a fost efectuată expertiza dispusă, după cum reiese din cererea depusă de unul din experți, efectuarea acesteia cerând un timp de cel puțin 2 luni, ceea ce demonstrează că cercetarea judecătorească se poate prelungi.
A menționat apărătorul că în acest moment procesual nu există probe sau indicii temeinice care să demonstreze că inculpații ar încerca să influențeze persoanele care au declarat împotriva acestora și în același timp să influențeze martorii desemnați.
Avocat M. I. pentru același inculpat a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu motivarea că încheierea instanței de fond este temeinică și legală, întrucât las acest moment procesual, după administrarea mai multor probe starea de fapt reținută nu mai poate fi modificată, astfel că efectuarea cercetării judecătorești cu inculpații în stare de libertate se impune.
Avocat T. F. pentru inculpatul B. G. S. a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că încheierea instanței de fond este temeinică și legală, întrucât clientul său a recunoscut în parte faptele săvârșite, a realizat pe deplin gravitatea acestora și va respecta cu strictețe obligațiile ce i-au fost impuse, prezentându-se în fața instanței ori de câte ori va fi chemat.
Avocat P. Z., personal și în substituire pentru avocat V. M. pentru inculpatul F. C. a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii instanței de fond ca temeinică și legală cu motivarea că temeiurile ce au fost avute în vedere la luare măsurii arestării preventive nu se mai regăsesc în acest moment procesual, iar inculpatul va respecta obligațiile ce i-au fost impuse.
Avocat D. D. pentru același inculpat a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii instanței de fond ca temeinică și legală, cu motivarea că măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara impusă inculpatului este de natură să răspundă pe deplin cercetării judecătorești în condițiile în care au fost stabilite mai multe obligații, iar acestea vor fi respectate.
Avocat N. D. pentru inculpații P. F. și C. V. a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii instanței de fond ca temeinică și legală cu motivarea că cei doi sunt implicați în aspecte de ordin familial și medical, împrejurare ce impune prezența în alte localități decât Municipiul Motru în perioada imediat următoare, că obligațiile ce li s-au impus până în prezent s-au menținut, mai mult acestea au fost respectate pe deplin.
Intimatul inculpat G. N., având ultimul cuvânt a arătat că își însușește concluziile apărătorilor aleși și a solicitat respingerea recursului.
Intimatul inculpat B. G. S., având ultimul cuvânt a arătat că își însușește concluziile apărătorului ales, solicitând respingerea recursului cu motivarea că are o vârstă înaintată și este bolnav, iar menținerea în stare de arest preventiv ar putea să afecteze și mai grav sănătatea, că are probleme cu vederea și se impune în acest sens un consult de specialitate.
Intimatul inculpat F. C., având ultimul cuvânt a arătat că își însușește concluziile apărătorilor aleși, susținând că perioada de arest este rezonabilă.
Intimatul inculpat C. V., având ultimul cuvânt a arătat că își însușește concluziile apărătorului ales, solicitând respingerea recursului.
Intimatul inculpat P. F., având ultimul cuvânt a arătat că își însușește concluziile apărătorului ales, solicitând respingerea recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ 13 au fost admise cererile formulate de inculpații G. N., F. C., B. G. S., P. F. și C. V. .
În baza art 139 alin 1 C.pr.pen. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpații G. N., F. C., B. G. S. prin încheierea nr 72 din 18 iulie 1013 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr_/318/2013 și menținută prin încheierile nr 79/12.08.2013 ,încheierea din 01.10.2013 și 19.11.2013 pronunțate de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr_ 13, și în baza art 149 indice 1 alin 12 rap. la art 146 alin 11 indice 1 Cod de procedură penală, art 145 indice 1 Cod de procedură penală și impune față de inculpați măsura obligării de a nu părăsi țara.
S-a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Motru cu măsura obligării de a nu părăsi țara privind pe inculpații P. F. – fiul lui D. și C., născut la data de 19.12.1952 în B., jud. O., domiciliat în Motru, ., ., jud. Gorj, CNP_ și inculpatul C. V. - fiul lui V. și E., născut la data de 24.07.1956 în Tg-J., jud. Gorj, domiciliat în mun. Motru, .. 2, ., CNP_.
În baza art 145 ind. 1 C.pr.pen. inculpații G. N., F. C., B. G. S., P. F. și C. V. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, trebuind să respecte următoarele obligații, prev. de art. 145 alin.11 lit. a-d și alin.12 lit. c și f C.pr.pen., respectiv:
- să se prezinte la organul de urmărire penală sau după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
- să se prezinte la Poliția orașului Motru, jud. Gorj organ desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere ce urmează a fi întocmit;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
- să nu se apropie de ceilalți inculpați, martorii și experții numiți în cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
S-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art.145 alin.3 C.pr.pen.
S-a dispus punerea în libertate a inculpaților: F. C., fiul lui M. și I., născut la data de 17.04.1970 în ., domiciliat în Motru, ..4, ..2, ., județul Gorj, CNP_, în prezent arestat preventiv în Centrul de Reținere și Arest preventiv al IPJ – Gorj de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 55/ 18.07.2013 emis de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2013 dacă acesta nu este reținut sau arestat în altă cauză; B. G. S., fiul lui G. și C., născut la data de 04.05.1952 în .. M., domiciliat în mun. Motru, ., ., CNP_, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul de Maximă Siguranță C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 53/ 18.07.2013 emis de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2013 dacă acesta nu este reținut sau arestat în altă cauză și G. N., fiul lui D. și E., născut la data de 18.10.1957 în ., domiciliat în Mun.Motru, ., ., ., CNP_, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul de Maximă Siguranță C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 54/ 18.07.2013 emis de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2013 dacă acesta nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. nr.6340/P/2010 din 12.08.2013, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul B. G. S., pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 248 ind.1 din C.pen. rap. la art. 248 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen și art. 290 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen toate cu aplic. art. 33-34 din C.pen., inculpatul G. N. pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 248 ind.1 din C.pen. rap. la art. 248 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen și art. 290 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen toate cu aplic. art. 33-34 din C.pen și inculpatul F. C. pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și a două infr. de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 26 din C.pen. rap. la art. 248 ind.1 din C.pen. rap. la art. 248 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen și art. 290 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen. ambele cu aplicarea art. 33-34 din C.pen.
Prin încheierea nr 72 din 18 iulie 2013 a Judecătoriei Târgu J. s-a dispus arestarea preventivă a celor 3 inculpați pe o durată de 29 de zile, măsură menținută ulterior în baza art 300 ind. 1 și art 300 ind. 2 C.pr.pen.
Pentru inculpații C. V., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. și ped. de art. 248 ind.1 din C.pen. rap. la art. 248 din C.pen. și P. F. cercetat pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și a două infr. de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 248 ind.1 din C.pen. rap. la art. 248 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen și art. 290 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen toate cu aplic. art. 33-34 din C.pen s-a formulat propunere de arestare preventivă considerând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 136, art. 146 și art. l48 lit. f Cod procedură penală, în sensul că acești inculpați au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol public concret pentru ordinea publică.
Prin încheierea nr 80 din 13.08.2013 a fost respinsă propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. în dosarul nr.6340/P/2010 privind pe inculpatul P. F. și pe inculpatul C. V..
În baza art 143 alin 1 C.pr.pen. coroborat cu disp. art. 136 alin 1 lit b și art 145 C.pr.pen. a fost impusă inculpatului P. F. și inculpatului C. V. măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Motru, jud. Gorj, pe o durată de 30 zile, începând cu 13.08.2013 și până la 11.09.2013, cu excepția deplasărilor în interes de serviciu și doar pe raza Județului Gorj.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut ca stare de fapt că la data de 31.09.2005, s-a încheiat o Minută, prin care SNLO SA s-a angajat să execute reabilitarea drumului Miculești - Ploștina, și anume DC 102, vechiul DJ 671 fusese distrus de lucrările miniere, cetățenii comunei Slivilești fiind practic izolați.
Urmare a numeroaselor insistențe din partea autorității locale Slivilești, la solicitarea SNLO SA, . întocmit Proiectul lucrării „Modernizare drum Ploștina - Știucani din DN 67 Motru - Tg-J.”, în baza căruia a fost emis Caietul de Sarcini urmându-se procedura licitației, pentru acest obiectiv.
În baza Raportului procedurii de atribuire 8038/L/20.10.2006, SNLO SA Tg-J. a declarat câștigătorul licitației ca fiind . Cluj-N., iar la data de 01.11.2006 s-a încheiat Contractul numărul 1089/L/01.11.2006, prețul stabilit fiind de 3.493.437 lei, fără TVA și o durată de execuție de 7 luni.
Acest contract a fost ridicat de la sediul SNLO de către inculpatul P. F., care făcuse parte și din comisia de licitație pentru atribuirea acestuia.
Cu toate că acest inculpat nu a declarat inițial că a intrat în posesia acestuia, susținând chiar că nu cunoștea existența lui, pe adresa de înaintare a contractului, existentă în evidențele SNLO apare mențiunea „EMC Motru, ing. P. F. Am primit”. Ulterior, fiindu-i prezentată această adresă, inculpatul a recunoscut că a primit la începutul lunii noiembrie 2006 acest contract de la sediul SNLO.
Cercetările au stabilit că acest contract nu a fost înregistrat la secretariatul EMC Motru și nu poartă rezoluția directorului, așa cum prevăd atât normele legale, cât și normele interne în vigoare la acea dată.
Totodată, s-a stabilit că nu există o dispoziție a directorului EMC Motru, inculpatul C. V., prin care să fie numit responsabilul de lucrare sau dirigintele de șantier.
Lucrările de execuție au durat aproximativ două săptămâni, fiind efectuate în luna decembrie 2006, în condiții de temperaturi foarte scăzute și ninsori, fără a exista certificat de urbanism, autorizație de construcție (obligație care cădea în sarcina EMC Motru) un ordin de începere a lucrărilor și un proces-verbal de predare a amplasamentului către constructor.
Prin adresa nr. 660/01.12.2012, S.C. BEN &BEN S.A. a solicitat EMC Motru să stabilească o comisie pentru efectuarea unei recepții parțiale.
Din verificări (adresa nr._/05.08.2013 a UMC Roșiuța) a rezultat că această adresă nu se mai găsește fizic, însă a fost înregistrată la EMC Motru cu nr._/02.12.2006.
Așa cum rezultă din copia din registrul de intrare-ieșire din data de 02.12.2006, această adresă a fost ridicată de către inculpatul G. N., care a semnat în registru, iar pe cale de consecință, aceasta fusese rezoluționată de către inculpatul C. V., care la acea dată se afla la serviciu, așa cum rezultă din fișa pentru calculul salariilor.
S-a reținut că toate cele menționate au confirmat că atât inculpatul G. N., cât și inculpatul C. V. nu erau străini de derularea acestor lucrări și mai mult, și-au dat întreg concursul pentru a se derula o așa-zisă recepție parțială, în baza căreia, ..A urma să încaseze peste 90% din suma totală contractată.
Ca urmare a solicitării S.C. BEN &BEN S.A., la data de 07.12.2006, a fost emisă Dispoziția nr. 386/_/07.12.2006 prin care s-a constituit comisia tehnică pentru recepția parțială a lucrărilor efectuate până la acea dată, conform Contractului de execuție 1089/L/2006.
S-a constatat că această Dispoziție a fost semnată de către S. M., în calitate de director Direcția RUM, iar în locul directorului C. V. a semnat martorul D. I..
Fiind audiat în legătură cu împrejurările în care a întocmit această Dispoziție, martorul S. M. a declarat „din dispoziția directorului EMC Motru, domnul C. V. am emis dispoziția nr. 386/_/07.12.2006, privind componența comisiei de recepție parțială, componență pe care a stabilit-o în exclusivitate directorului C. V.. Declar că în legătură cu art. 3 din această dispoziție a fost consemnat la solicitarea directorului.”
În aceste condiții, s-a concluzionat de organele de urmărire penală că inculpatul C. V. a dispus recepționarea unei lucrări, în condițiile în care pentru aceasta nu exista autorizație de construcție, nu exista un ordin de începere a lucrărilor și nici măcar un proces-verbal de predare a amplasamentului, mai exact acesta a dispus recepționarea unei lucrări care în mod legal nu ar fi trebuit să înceapă.
Au mai reținut organele de urmărire penală că întreaga procedură de recepție parțială a fost făcută doar ca plățile ulterioare să aibă acoperire, martorul S. I. C., care la acea dată îndeplinea funcția de șef birou planificare urmărire contracte, declarând că nu se impunea constituirea unei comisii de recepție, plățile parțiale putându-se efectua în baza situațiilor de lucrări avizate de dirigintele de șantier.
Din întreg materialul probator a rezultat că doar inculpații B. G. S., G. N., F. C. și inculpatul P. F. aveau cunoștință de neefectuarea mai multor lucrări care după așternerea stratului de mixtură asfaltică au devenit lucrări ascunse.
Fiind audiați membrii comisiei de recepție, aceștia au declarat că în data de 07.12.2006, au fost anunțați că urmează să efectueze o recepție parțială la lucrările efectuate conform contractului nr. 1089, unii dintre aceștia confirmând că la acea dată inculpatul C. V. se afla la sediul EMC Motru.
Astfel, după ce față de acesta s-a luat măsura arestării preventive, inculpatul B. G. S. a declarat „ în timp ce noi așteptam microbuzul pentru a ne transporta la punctul de lucru, în fața sediului EMC a venit directorul C. V., care ne-a spus să rezolvăm problema BEN&BEN, să mergem să facem recepția, pentru ca această firmă să își încaseze banii. Eu am interpretat intervenția directorului C. V., în sensul de a rezolva favorabil recepția constructorului și implicit plata lucrărilor”.
Comisia de recepție parțială s-a deplasat la drumul Ploștina - Miculești, unde a constatat că fusese turnat covorul asfaltic, însă, conform procesului-verbal de recepție care a stat la baza efectuării plății, au fost recepționate inclusiv lucrările ascunse (cele de infrastructură).
Din verificări a rezultat că în documentele aflate la sediul EMC Motru nu a fost identificat în original procesul-verbal de recepție parțială, ci doar în copie xerox, care nu a fost înregistrat și de asemenea, nu poartă viza directorului C. V..
Cu privire la veridicitatea acestuia, martorul S. C. și inculpatul P. F. au declarat că primele trei file ale procesului-verbal existent nu corespund cu procesul verbal întocmit la acea dată și semnat de către întreaga comisie.
De menționat că la data de 08.08.2013, cu ocazia audierii și prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul F. C. a depus la dosarul cauzei un alt document denumit proces-verbal de recepție parțială, care nu este datat și care a fost scris și semnat de către inculpatul B. G. S..
Totodată, în acest proces-verbal a fost consemnată o altă comisie de recepție, în sensul că în locul inculpatului G. N. a fost trecut numitul B. E..
De asemenea, ca reprezentanți ai constructorului S.C. BEN &BEN S.A. au fost menționați numiții B. M. și I. N., care în realitate au fost angajații .
Din analiza conținutului proces-verbal rezultă că acesta a fost întocmit doar pentru cantități cuprinse în notă comandă suplimentară suprastructură drum și notă comandă suplimentară consolidare drum.
Procesul-verbal nu a produs consecințe juridice, însă confirmă că la timpul respectiv au fost întocmite mai multe procese-verbale de recepție parțială și întărește ideea că procesul-verbal de recepție parțială în baza căruia au fost efectuate plățile, a fost întocmit în mod fictiv de către inculpatul B. G. S., iar o parte din cantitățile de lucrări menționate în acesta nu au fost executate în realitate.
Totodată, demonstrează lipsa de importanță ce a fost dată recepției unei lucrări de o astfel de anvergură și că această recepție s-a făcut doar pentru ca . să factureze și să încaseze sumele de bani.
În realitate, executantul a fost reprezentat de către învinuitul F. C., lider de sindicat în zona Motru, care este principala persoană ce a premeditat prejudicierea SNLO SA.
Astfel, s-a stabilit că în cursul anului 2006, între inculpatul F. C. și asociatul majoritar al . Cluj-N., B. I., a intervenit o înțelegere conform căreia inculpatul urma să intre în posesia rețelei de distribuție de gaz din zona Motru plătind către . Cluj-N. suma de 1 milion de euro.
Inculpatul F. C. a înființat o altă firmă, ., pe care urma să fie preluată activitatea de distribuție a gazelor naturale și a contractat un credit la BRD pentru a achita integral suma convenită.
În aceste împrejurări, timp de aproximativ un an de zile, activitatea de furnizare a gazelor naturale a fost preluată de către inculpatul F. C., iar până la definitivarea documentelor (preluarea licenței de distribuție a gazului) directorul general C. T. i-a dat o împuternicire acestuia.
Martorul C. T. a declarat că i-a dat acestuia împuternicire, însă doar pentru activitatea strictă de distribuție gaze naturale și nu pentru alte contracte.
A mai declarat martorul că „probabil în acea perioadă a profitat de faptul că preluase activitatea firmei în legătură cu gazele naturale, a intrat în posesia unei ștampile ce aparține . și probabil în aceleași condiții, a deschis în numele . un cont la BCR – Sucursala Motru. În continuare declar că nici eu și nici asociatul B. I. nu l-am împuternicit pe inculpatul F. C. să deruleze altfel de contracte decât strict legat de furnizarea gazelor naturale. În aceste condiții eu nu am avut cunoștință nici de încheierea celui de-al doilea contract ce privește modernizarea drumului Ploștina - Miculești”.
Susținerile acestuia din urmă sunt confirmate și de faptul că formularul de contract nr. 1089/L/01.11.2006, la rubrica Executant nu a fost semnat de către C. T., așa cum a rezultat din raportul de expertiză nr._/08.08.2013.
În legătură cu faptul că inculpatul F. C. s-a ocupat de derularea contractului, a confirmat și martorul V. G., care s-a aflat în zonă, fiind prieten cu asociatul B. I..
Prin declarația sa, martorul a infirmat toate susținerile inculpatului F. C. în legătură cu o așa zisă înțelegere între acesta și reprezentanții ., susținând „B. I. m-a sunat și mi-a spus că este nemulțumit de faptul că se aduce prea mult asfalt. Îmi amintesc că infrastructura drumului nu era corespunzătoare, existând mai multe denivelări, acesta fiind și motivul pentru care grosimea asfaltului era mai mare și implicit s-a folosit mai mult asfalt, în detrimentul .. Nu este adevărat ca eu să îi fi înmânat lui F. C. devizele de lucrări aferente lucrărilor efectuate de .”
Totodată, pentru a se asigura că intră în posesia sumelor de bani virate de către EMC Motru în contul ., la data de 22.12.2006, inculpatul F. C. a deschis un cont în numele acestei societăți, fiind singura persoană cu specimen de semnătură. Tot inculpatul este cel care a întocmit și semnat ordinul de plată în baza căruia . a efectuat plata către ., în sumă de 492.656,43 lei.
În cursul lunii decembrie 2006, inculpatul B. G. S., inginer în cadrul compartimentului investiții la E.M.C. Motru, cu atribuții de diriginte de șantier, a avizat situațiile de lucrări întocmite de S.C. BEN & BEN S.A. Cluj-N..
Împreună cu inculpatul G. N., șef departament imobiliare-recultivări în cadrul E.M.C. Motru, inculpatul B. G. S. a avizat la plată facturile fiscale nr._/07.12.2006 în valoare de 2.763.344 lei și nr._/22.12.2006 în valoare de 924.415,8 lei aferente situațiilor de lucrări susmenționate, în împrejurarea în care la data de 07.12.2006 cei doi au făcut parte din comisia de recepție parțială constituită la nivelul unității miniere, ce a constatat deficiențe cu privire la modul în care au fost realizate lucrările de modernizare a drumului. Aceste deficiențe au fost sesizate de cei doi inculpați și pe timpul efectuării plăților de către E.M.C. Motru, fiind aduse la cunoștință constructorului S.C. BEN & BEN S.A. Cluj-N. prin adresa nr. 208/11.01.2007
Prin avizarea situațiilor de lucrări și a celor două facturi susmenționate, inculpații au încălcat prevederile punctului 2, lichidarea cheltuielilor din Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, aprobate prin Ordinul 1792/2001 al Ministerului Finanțelor Publice, atestând nereal că lucrările au fost efectuate în mod corespunzător de către constructorul S.C. BEN & BEN S.A. Cluj, cu toate că aveau cunoștință de deficiențele constatate în mod nemijlocit cu ocazia efectuării recepției parțiale din data de 07.12.2006.
Interpunerea societății S.C. BEN & BEN S.A. Cluj în relațiile comerciale cu S.N.L. Oltenia (prin subunitatea sa E.M.C. Motru) a fost folosită de inculpatul F. C., fost asociat la S.C. TISECO CONSTRUCT S.R.L. Motru, datorită faptului că societatea clujeană avea capacitatea tehnică și economică de a fi desemnată câștigătoare la licitațiile organizate de autoritatea contractantă.
Societatea comercială TISECO CONSTRUCT S.R.L. Motru, societate controlată de același F. C. prin persoane interpuse (așa cum rezultă din declarațiile foștilor administratori) a subcontractat lucrările de infrastructura de la S.C. BEN & BEN S.A. Cluj prin încheierea contractului de antrepriză numărul 2116 din 15 noiembrie 2006 având ca obiect „Executare de lucrări de C+M în antrepriză privind amenajare infrastructură pentru modernizare drum Ploștina - Știucani EMC Motru” la un preț de 413.997 lei noi, fără TVA, deși în contractul de lucrări se stipula în mod expres faptul că „executantul are obligația de a nu transfera total sau parțial obligațiile sale asumate prin contract, fără să obțină în prealabil acordul scris al achizitorului”.
De reținut că acest contract a fost semnat din partea TISECO CONSTRUCT SRL de către de martorul B. N. G., care are drept de semnătura începând cu data de 30.11.2006, conform certificatului constatator numărul_ din data 05.07.2007 emis de ORC Gorj. În aceste condiții, este cert că acest Contract a fost semnat la o dată ulterioară, caracterul lui fictiv reieșind și din declarația martorului mai sus menționat, care a precizat că, în realitate, de administrarea firmei și derularea contractului s-a ocupat inculpatul F. C., el fiind doar un interpus.
Mai mult, același contract de subantrepriză a fost semnat din partea . Cluj-N. de către inculpatul F. C., aspect ce demonstrează că ambele societăți erau controlate de către acesta din urmă, iar aceste relații comerciale au fost pur fictive, de tip „suveică”, cu scopul de a da o tenta de legalitate și de a îngreuna efectuarea unei eventuale verificări.
Conform Expertizei judiciare tehnico-contabile efectuată în cauză, „. Motru a facturat suma de 492.656,43 lei, cu factura fiscală numărul_/21.12.2006 având explicația lucrări C+M, sumă virată din contul IBAN RO70RNCB_001 deschis la BCR Motru, beneficiar S.C BEN & BEN S.A. Cluj-N., unde drept de semnătura în bancă avea numitul F. C. în data de 22.12.2006, fiind și cel care semnează ordinul de plată.
În evidența financiar contabilă . Motru nu a avut aprovizionări pentru materialele decontate în baza devizelor ce însoțesc această factură cu excepția cantității de 40 t piatră spartă aprovizionată de la S.N.L. Oltenia (actuală CE Oltenia), unde delegat desemnat este F. C. și 3160 m3 balast nesortat, nisip aprovizionat de la S.C. VITROC PROD IMPEX S.R.L., delegat desemnat inculpatul P. F..
În evidența financiar contabilă . Motru nu s-au identificat cheltuieli cu închiriere utilaje și nici în imobilizări nu s-a constat existența acestor utilaje.
În calculul lucrărilor facturate între . Motru și S. C. BEN &BEN S.A. Cluj-N., nu s-a ținut cont de lucrările rezultate din NR-uri, subantreprenorul a facturat efectiv ce a fost în ofertă (Anexa nr.4 - unde sunt explicate comparativ lucrările ofertate ~ lucrările acceptate ~ lucrările identificate în urma expertizei ca realizate). În aceste calcule făcute de experți s-au avut în vedere următoarele aspecte:
- pietrișurile și nisipurile care se regăsesc în anexa la contractul între . Motru și S.C. BEN &BEN S.A. Cluj-N., sunt materiale care intră în componența mixturi asfaltice (identificate după codul de material - Anexa nr.5), mixtură fabricată de S.C. BEN &BEN S.A. Cluj-N., exclus a fi fabricată de . Motru, iar cantitatea de 1.174,49 m3 nisip este folosită pentru împănarea stratului de piatră spartă, strat rutier ce însă nu a fost executat;
- cantitatea de 3.775,680 mc balast folosit la execuția drumurilor laterale este dublată;
- transportul pe distanța de 20 km a pietrei sparte (9287 t) efectuat de . Motru, nu se justifică întrucât atât în proiectul tehnic cât și în oferta depusă de S.C. BEN &BEN S.A. Cluj-N. distanța de transport pentru piatra spartă este de 70 km, însă programul informatic folosit la întocmirea listelor de cantități este conceput pentru distanțe de maxim 50 km, astfel încât distanța totală a fost cumulată prin două articole, respectiv 50 km și 20 km, deci este nefiresc ca pe primii 50 km materialul să fie transportat de S. C. BEN &BEN S.A. Cluj-N., ca apoi să fie preluat de alt mijloc de transport. De altfel, piatra spartă nefiind găsită în lucrare cu ocazia efectuării sondajelor, în mod firesc, nici nu a fost transportată;
În lista de utilaje pentru cilindrii compactori sunt prevăzute 2205,472 ore, ceea ce înseamnă efectiv să lucreze un număr de 15 utilaje compactoare = 15 utilaje x 10 ore/zi x 15 zile lucrătoare (data încheiere contract numărul 15.11._06 data recepție parțială de fapt terminarea lucrărilor de compactare conform facturării). Trebuie precizat că din cele 2205,472 ore, un număr de 1.179,06 ore sunt aferente cilindrării stratului de piatră spartă care nu a fost executat și un număr de 585,772 ore sunt necesare cilindrării straturilor de mixturi asfaltice puse în operă de S. C. BEN &BEN S.A. Cluj-N.. Singurele consumuri cu orele de funcționare la cilindrii compactori, ce din punct de vedere tehnic se pot justifica de ., sunt orele aferente cilindrării stratului de balast de la obiectul ,,Drumuri laterale” în număr de 390,04 ore, însă din verificare evidenței financiar - contabile . Motru nu dispunea de mijloace fixe și nu există facturi de închiriere utilaje”.
S-a arătat că inadvertențele identificate de experți au o singură explicație, și anume aceea că, persoana care a întocmit lista cu cantitățile de lucrări ce a stat la baza emiterii facturii fiscale de către TISECO CONSTRUCT SRL, nu a făcut altceva decât să copieze identic lista cu cantitățile de lucrări întocmită de către . Cluj-N. și acceptate la plată de beneficiar, fără să realizeze că, de fapt, anumite materiale nu sunt folosite la execuția infrastructurii ci la execuția covorului asfaltic (lucrare efectuată exclusiv de . Cluj-N.).
Cu privire la Contractul numărul 1089/L/01.11.2006, experții au identificat în urma măsurătorilor, sondajelor aleatorii efectuate în corpul drumului (Anexa nr. 1 din Raportul de expertiza) și a documentelor puse la dispoziție lucrări facturate, acceptate la plata, plătite și nerealizate în sumă 640.263,59 (538.036,63 lei fără TVA), din care suma de 492.656,43 lei a intrat în contul ..
Deficiențele de natură tehnică semnalate la sectorul de drum nu au fost remediate niciodată, iar în prezent starea drumului este dezastruoasă, așa cum a stabilit și expertiza tehnică, dar și cercetările la fața locului, covorul asfaltic fiind distrus într-o mare proporție, în condițiile în care pentru această lucrare s-au decontat 3.987.095,80 lei.
Unul dintre factorii determinanți cu privire la starea deplorabilă a sectorului de drum o reprezintă lucrările de infrastructură neexecutate de către subantreprenorul S.C. TISECO CONSTRUCT S.R.L. Motru.
Fiind audiați de către organele de poliție, toți angajații S.C. TISECO CONSTRUCT S.R.L. Motru din perioada de execuție a lucrărilor în litigiu, au declarat că nu au participat la astfel de lucrări, nici de infrastructură și nici de asfaltare și nu au cunoștință cu ce forță de muncă au fost ele executate și nici dacă au fost într-adevăr efectuate.
În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că inculpatul F. C., folosindu-se de influența sa în calitate de lider de sindicat în cadrul Uniunii Sindicatelor Miniere Oltenia, a determinat pe ceilalți inculpați, funcționari în cadrul E.M.C. Motru, să-și îndeplinească, cu știință, în mod necorespunzător sarcinile de serviciu și să încheie acte de recepție fictive care nu reflectau realitatea, prejudiciind prin aceasta interesele societății de stat.
De asemenea, s-a stabilit faptul că inculpatul F. C. a controlat și respectiv controlează în mod indirect, prin persoane interpuse, și societățile comerciale S.C. INIȚIATIVA G. S.R.L. Motru, .. Motru, S.C. INSTAL GAZ S.R.L. Motru, .. Motru și S.C. INIȚIATIVA SECURITY S.R.L. Motru, societăți care au si au avut numeroase contracte comerciale cu actuala S.C. C. E. OLTENIA S.A. Tg-J. sau cu societăți interpuse care la rândul lor au încheiate contracte cu această societate comercială din jud. Gorj.
Inculpații G. N., B. G. S. și P. F. și învinuiții M. G., A. A.-M., sunt încadrați în funcții de conducere și execuție cu studii superioare tehnice și au fost numiți prin Dispoziția numărul_/07.12.2006 să facă parte din comisia de recepție având ca obiect modernizarea drumului Ploștina - Știucani E.M.C. Motru executat în baza Contractului numărul 1089/L/01.11.2006, încheiat între constructorul S.C. BEN&BEN S.A. Cluj-N. și S.N.L. Oltenia.
Inculpatul B. G. S. și învinuitul M. G., în conformitate cu prevederile Fișelor postului, punctul „B”, aveau obligația ca în perioada execuției lucrărilor să:
- urmărească realizarea construcției în conformitate cu prevederile contractului, proiectelor, a caietelor de sarcini și a reglementărilor în vigoare;
- verifice respectarea tehnologiilor de execuție, aplicarea corectă a acestora în vederea asigurării nivelului calitativ prevăzut în documentația tehnică, contract și normele tehnice în vigoare;
- participe la verificare în faze determinante;
- verifice respectarea legislației cu privire la materialele utilizate privind existența documentelor de atestare a calității, corespondența calității acestora cu prevederile din certificatele de calitate, contracte, proiecte;
- asiste la prelevarea probelor de la locul de punere în operă;
Inculpatul P. F., în conformitate cu prevederile Fișelor postului, punctul „5” avea ca obligații prevăzute de sarcinile postului ca în perioada execuției lucrărilor să:
- întocmească situația pe obiective și obiecte;
- pregătească documentele pentru recepție (procesele-verbale la terminarea lucrărilor;
- arhiveze cartea tehnică și a documentelor pentru recepție;
- coordoneze, îndrume și controleze activitatea de investiții la nivelul exploatării;
- verifice exactitatea înscrierilor în facturile fiscale emise de terți față de situațiile de lucrări lunare recepționate de comisiile de recepție;
- urmărească modul de aplicarea a proiectelor în teren pe parcursul execuție lucrărilor;
- participe la controalele efectuate de proiectant asupra calității construcțiilor;
- participe la preluarea amplasamentelor la obiectivele noi împreună cu proiectantul și delegații subunităților și se ocupă de obținerea avizelor, acordurilor, autorizații de desființare și execuție lucrări,
- urmărească comportarea în timp a construcțiilor și instalațiilor aferente acestora;
- verifice întocmirea lucrărilor de închidere lunară (realizări cartotecă, cheltuieli de capital pe obiective și obiecte);
- efectueze secretariatul la comisia de recepție preliminară a lucrărilor trecute în exploatare;
- urmărească încadrarea în termenele contractate a lucrărilor de proiectare și execuție și reglementează situațiile de neîndeplinire a clauzelor contractuale;
Inculpatul G. N., în conformitate cu prevederile Fișelor postului, participa în comisie la recepțiile parțiale ale lucrărilor efectuate și aviza documentațiile de plată privind costurile lucrărilor de implementarea soluțiilor de modernizare și fiabilizare prevăzute în program.
Inculpatul B. G. S. și învinuiții M. G. și P. F. aveau obligația conform sarcinilor de serviciu să participe efectiv la urmărirea modului în care sunt executate lucrările în cadrul modernizării drumului Ploștina - Știucani E.M.C. Motru și să intervină în momentul în care constatau că există neconcordanțe între prevederile din proiectul tehnic și modul cum se executau lucrările (ex. lipsă strat 10 cm piatră spartă).
Inculpatul B. G. S. a semnat toate situațiile de lucrări acceptate la plată, fără ca acestea să corespundă în totalitate cu situația din teren.
Inculpatul P. F. avea obligația să obțină autorizația de construcție a obiectivului modernizarea drumului Ploștina - Știucani E.M.C. Motru, însă autorizația a fost obținută anul următor după terminarea lucrărilor cu numărul 97 din data de 15.11.2007 emisă de CJ Gorj. De asemenea trebuia să completeze și arhiveze cartea construcție structurată pe capitole așa cum este prevăzut în HGR 273/1994.
Inculpatul C. V. îndeplinea la acea dată funcția de director EMC Motru, având drept atribuții coordonare activității directorilor de direcții, inginerilor șefi, șefilor de servicii de compartimente specifice.
Totodată, inculpatul asigura controlul activității economico-financiare și buna gestionare a unităților din subordine, precum și organiza și conducea prin factori de decizie toate activitățile tehnice, economice, sociale și de altă natură ale subunității.
Implicarea inculpatului C. V. a avut un rol determinant în întreaga activitate infracțională, în sensul că acesta cunoștea despre începerea lucrărilor fără îndeplinirea condițiilor legale și fără ca o persoană anume să fie desemnată pentru supravegherea lucrărilor. Practic, atitudinea sa a permis celorlalți inculpați și învinuiți să accepte la plată lucrări care în realitate nu fuseseră efectuate și să falsifice documente pentru a da o tentă de legalitate.
S-a considerat că și inculpatul P. F. a avut interes pentru ca . să încaseze cât mai repede sumele de bani, întrucât acesta deținea prin interpuși ., firmă de la care atât ., cât și . a achiziționat balast și nisip.
Cercetările au mai relevat că inculpatul P. F. s-a aflat la fața locului atunci când au fost demarate lucrările, fapt recunoscut și de către acesta.
Cu toate că lucrările executate în baza contractului nr. 1089/L/2006 se aflau în perioada de garanție (conform pct. 17.1 din Contractul numărul 1089/L/01.11.2006, perioada de garanție acordată de executant lucrărilor executate este de 30 luni de la recepția la terminarea lucrărilor), iar agentul economic privat avea obligația de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucție pe „cheltuială proprie” așa cum se stipulează la pct. 17.2 alin. 2 din contract, la data de 22.04.2008, urmare a demersurilor efectuate de inculpatul F. C., societății BEN&BEN S.A. Cluj-N. i-a fost decontată factura fiscală nr._ în valoare de 299.336,00 lei, reprezentând contravaloarea contractului nr. 144/11.04.2008, fără ca în realitate să fi fost executate lucrările suplimentare.
Cu referire la acest contract, cercetările efectuate au stabilit că a fost încheiat în mod fictiv, fiind atribuit cu încredințare directă societății clujene, fără ca așa-zisele lucrări suplimentare la care se face referire să fi fost efectuate în realitate.
Fictivitatea acestor lucrări rezultă și din declarațiile inculpaților, învinuiților, a martorului B. S., primar al . din declarațiile unor cetățeni ai comunei Slivilești, respectiv martorii C. V., D. C. și Carlaonț M..
Contractul de lucrări nr. 144/11.04.2008 a fost semnat din partea S.C. BEN&BEN S.A. Cluj de către inculpatul F. C., reprezentanții acestei societăți comerciale neavând niciun fel de cunoștință despre împrejurările semnării acestui contract, despre eventualele lucrări executate sau despre sumele decontate.
Pentru asigurarea decontării fictive a sumei de 299.336,00 lei, aferentă acestui contract, la data de 05.05.2008, a fost încheiat în fals procesul-verbal de recepție la terminarea lucrării de către ing. M. C. (actualmente decedat), inculpații G. N., B. S. și învinuiții M. G., P. F. din partea E.M.C. Motru precum și de inculpatul F. C., din partea S.C. BEN&BEN S.A. Cluj.
Numitul S. C., deși a fost menționat în cuprinsul procesului-verbal, nu a semnat acest înscris fals, fiind la acel moment în concediu de odihnă.
De asemenea, nici învinuitul A. A. M. nu a semnat acest proces-verbal.
Prin acest act inculpații și învinuiții au atestat în fals că s-au deplasat la fața locului la „punctul de lucru Ploștina - Știucani”, unde au constatat efectuarea mai multor lucrări anexate, respectiv consolidări ale patului drumului, consolidarea corpului de drum pe mai multe tronsoane, etc.
În baza acestei recepții a fost emisă factura fiscală nr._/22.07.2008 în sumă de 299.336,00 lei, acceptată la plată.
Această sumă de bani necuvenită a fost virată de S.N.L. Oltenia în contul S.C. BEN&BEN S.A. Cluj, controlată de învinuitul F. C..
În urma verificărilor pe teren (în corpul drumului s-au făcut mai multe carote), experții au concluzionat că: „Lucrările la care face referire contractul nr. 144/11.04.2008 sunt complementare cu lucrările prevăzute contractului anterior nr. 1089/L/01.11.2006, în principal scopul acestor lucrări fiind consolidarea corpului drumului în zonele în care beneficiarul și proiectantul au constatat existența unor pungi de argilă. Lucrările aferente contractului nr. 144/11.04.2008 ar fi constat în înlăturarea pungilor de argilă și completarea cu un blocaj din anrocamente peste care urma să se execute suprastructura rutieră, însă în urma sondajelor făcute de experți s-a constatat că pe sectoarele de drum la care proiectantul a dispus consolidarea corpului drumului aceste lucrări mu au fost executate. De altfel sectoarele de drum pe care s-a dispus efectuarea lucrărilor de consolidarea a corpului drumului prezintă numeroase defecțiuni și degradări ale complexului rutier, situându-se la același nivel de viabilitate (o stare de viabilitate rea) ca întreg sectorul de drum. Comparativ, dacă pe întreg sectorul de drum expertizat s-a constatat că 28,58% este degradat, pe sectoarele de drum pe care s-a dispus consolidarea corpului drumului (km 0+700-1+450, km 1+650-2+000, km 2+200-2+600, km 4+000-4+500, km 5+000-5+500, km 6+300-6+800) procentul de degradare este sensibil apropiat respectiv 27,54 % (din suprafața totală de 18.000 mp, 4957 mp prezintă degradări).”
S-a mai arătat că lucrările prevăzute în Contractul nr. 144/11.04.2008 nu au fost deloc executate, persoanele cu atribuții de verificare a derulării acestuia, angajați ai SNLO SA Tg-J., și-au încălcat cu știință atribuțiunile de serviciu, semnând în fals documentele ce au stat la baza decontării acestor lucrări.
De altfel, aceștia au recunoscut că lucrările stipulate în Contractul nr. 144/11.04.2008 nu au fost deloc executate, motivând că au semnat Procesul verbal de recepție întrucât aceste lucrări fuseseră executate în decembrie 2006, în timpul derulării Contractului numărul 1089/LO 1.11.2006.
Au concluzionat organele de urmărire penală că acest contract a fost încheiat cu scopul ca inculpatul F. C. să recupereze, în mod disimulat, garanția de bună execuție pe care SNLO SA Tg-J. o oprise din cele două facturi emise în baza Contractului numărul 1089/L/01.11.2006 și în posesia căreia nu putea să intre, având în vedere că drumul se afla într-o stare deplorabila, și nici până în momentul de față, lucrarea nu a fost recepționată.
Din anul 2006, inculpatul F. C. a fost împuternicit de către reprezentantul . Cluj-N. să administreze activitățile comerciale ale firmei în zona Motru.
Relevant este și faptul că pentru încasarea sumelor de bani provenite de la SNLO SA Tg-J., inculpatul F. C. a deschis la BCR Motru contul IBAN RO70RNCB_001, titular . Cluj-N., acesta având specimen de semnătură, cont deschis exact la data în care SNLO SA Tg-J. a început să efectueze plățile în baza Contractului nr. 1089/L0/1.11.2006, adică 22.12.2006. în aceiași dată, SNLO SA Tg-J. virează către . Cluj-N. suma de 492.656,43 lei, sumă ce este imediat plătită către ., ordinul de plată fiind semnat de către F. C..
Conform extraselor de cont ale ., o mare parte din aceasta sumă (400.000 lei), a fost virată de către inculpatul F. C. în contul ., al cărei acționar este acesta din urmă.
Tot prin acest cont s-au desfășurat toate tranzacțiile ulterioare, inclusiv cele făcute în baza unui alt Contract încheiat între . Cluj-N. și SNLO SA Tg-J., cel de „Modernizare sediu EMC Motru”, care însă nu face obiectul prezentului dosar. Și în cazul acestui ultim Contract, lucrările au fost executate efectiv de ., prin intermediul . Cluj-N., întrucât, pe de o parte, această din urmă firmă avea capacitatea tehnico-economică de a câștiga o licitație, iar pe de altă parte, să ascundă un posibil conflict de interese, având în vedere calitatea de lider de sindicat a inculpatului F. C..
În ședința publică din 17 decembrie 2013 s-a luat act de cererea formulată de inculpatul P. F. de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, de cererea formulată de inculpatul C. V., de revocare a măsurii de a nu părăsi localitatea Motru sau suspendare a acestei măsuri, de cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul G. N. prin avocați aleși, și de cererile orale formulate de avocații inculpaților B. G. S., F. C. de înlocuire a măsurii arestării preventive și respectiv de obligare de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, în principal și în subsidiar pentru inculpații arestați preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Potrivit art.139 alin.1 C.pr.pen., măsura arestării preventive luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, inculpații arestați preventiv arătând că nu mai subzistă temeiuri care să justifice menținerea măsurii sau înlocuirea acesteia cu una mai ușoară.
Examinând cererile formulate de inculpați instanța retine că prin încheierea nr. 72 din 18 iulie 2013 a Judecătoriei Târgu J. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților B. G. S., învinuit de comiterea a două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 248 ind.1 din C.pen. rap. la art. 248 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen și art. 290 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen toate cu aplic. art. 33-34 din C.pen. ,a inculpatului G. N. învinuit de comiterea a două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 248 ind.1 din C.pen. rap. la art. 248 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen și art. 290 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen toate cu aplic. art. 33-34 din C.pen și a inculpatului F. C. învinuit de comiterea a două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și a două infr. de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 26 din C.pen. rap. la art. 248 ind.1 din C.pen. rap. la art. 248 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen și art. 290 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 33-34 din C.pen. ambele cu aplicarea art. 33-34 din C.pen, reținându-se ca temei al arestării dispozițiile art 143 Cod de procedură penală raportat la art 68 indice 1 Cod de procedură penală, condițiile prevăzute cumulativ de art 148 lit f Cod de procedură penală și art 136 Cod de procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art 248 indice 1 Cod penal raportat la art 248 Cod penal este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
S-a mai reținut că referitor la condițiile prevăzute de art. 148 lit. b) C.pr.pen., există acele date în sensul textului de lege, că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea experților, astfel că detenți cel puțin provizorie a acestora ( B. G. S., G. N. și F. C.) apare justificată pentru clarificarea stării de fapt și a unei mai bune administrări a probatoriilor.
În concluzie s-a constatat că, judecătorul, la luarea măsurii arestării preventive a celor 3 inculpați a reținut că sunt îndeplinite atât condițiile prevăzut de art 143 Cod de procedură penală cu privire la existența unor probe sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați cât și condițiile prevăzute de art 148 lit h) C.pr.pen. existând probe din care rezultă că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol public concret pentru ordinea publică .
Referitor la condițiile prevăzute de art. 143 C.pr.pen. s-a reținut că deși inculpații (B. G. S., G. N. și F. C.) au negat comiterea infracțiunilor până la data luării măsurii preventive pentru cei 3 inculpați și respectiv a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea pentru inculpații P. Floentin și C. V., în cursul urmăririi penale s-a administrat un probatoriu care conduce la concluzia unei bănuieli legitime în sensul art. 5 paragraful 3 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale că aceștia au comis faptele de care sunt acuzați: declarații martori, expertize contabile și tehnice etc.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea în libertate a celor 3 inculpați s-a reținut că acesta rezidă din gravitatea faptelor reținute în sarcina lor, de natură să creeze o stare de insecuritate socială în comunitate având în vedere circumstanțele reale ale comiterii faptelor.
La datele de 12.08.2013, 01.10.2013 și 19.11.2013 s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților constatându-se că se mențin temeiurile mai sus arătate, reținute cu ocazia arestării preventive a inculpaților.
Instanța a constatat că măsura arestării preventive poate fi luată față de inculpați dacă sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 C.pr.pen. și există unul din cazurile prevăzute de art. 148 C.pr.pen..
Deci, pentru a dispune luarea acestei măsuri ,trebuie să se verifice dacă sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții, adică:
1-să existe probe sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit fapta penală pentru care este cercetat;
2-să existe vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 C.pr.pen. .
Verificarea existenței cazurilor prevăzute de art. 148 C.pr.pen. poate fi făcută doar dacă există probele sau indiciile temeinice cerute de art. 63 și 68 ind. 1 C.pr.pen., că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Într-adevăr la data luării măsurii arestării preventive față de inculpații B. G. S., G. N. și F. C. erau îndeplinite atât condițiile prevăzute de art. 143 C.pr.pen. cât și cele prevăzute de art 148 C.pr.pen. însă la data analizării cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, condiția prevăzută de art. 143 C.pr.pen. nu mai este îndeplinită.
Astfel, în cursul cercetării judecătorești martorii audiați (în număr de 35) în faza de urmărire penală au fost reaudiați de către instanță în mod nemijlocit, declarațiile acestora menținându-se, chiar dacă inculpații au negat de la început comiterea faptelor. Pe de altă parte, având în vedere complexitatea cauzei, efectuarea unei expertize judiciare tehnico contabile, aprecierea experților că lucrarea ce se va efectua se va întinde pe cel puțin 2 luni și că în cauză urmând să mai fie audiați un număr redus de martori, instanța apreciază că menținerea detenției (pentru cei 3 inculpați) nu se mai justifică, nemaiexistând indicii precise în sensul unei necesități reale de interes public care, în pofida prezumției de nevinovăție prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală așa cum sunt stabilite în art 5 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale.
În acest sens s-a pronunțat și C.E.D.O arătând că autoritățile trebuie să aibă în vedere, la menținerea măsurii arestării preventive, toate argumentele pentru și împotriva îndeplinirii cerinței privind existența unei necesități de interes public care să justifice o îndepărtare de la regula impusă de art 5, cu acordarea respectului cuvenit prezumției de nevinovăție .
În raport de considerentele arătate instanța va admite cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulate de inculpații B. G. S., G. N. și F. C. dispunându-se punerea în libertate a acestora de sub puterea mandatelor nr 53,54 și 55 din 18.07.2013 emise de Judecătoria Târgu J., dacă nu sunt arestați în altă cauză.
De asemenea, se vor admite cererile formulate de inculpații P. F. și C. V. de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
La înlocuirea măsurii arestării preventive privind pe inculpații B. G. S., G. N. și F. C. cu măsura obligării de a nu părăsi țara, instanța apreciază că la acest moment procesual aceasta este oportună, ținând cont de stadiul cercetării judecătorești, probele ce urmează a fi administrate, această măsură preventivă fiind suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal.
Instanța ca constatat că măsura preventivă a obligării inculpaților de a nu părăsi țara este proporțională față de scopurile urmărite, prin aplicarea acesteia, respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii de la judecată putând fi realizate prin lăsarea în libertate a inculpaților B. G. S., G. N. și F. C., cu restrângerea unor drepturi și libertăți, prin instituirea unor obligații stricte în sarcina acestora, inclusiv a inculpaților P. F. și C. V. și atragerea atenției că în caz de încălcare cu rea credință a acestor obligații vor fi arestați.
În baza art 145 alin 1 ind. 1 și art 145 alin 1 ind. 2 C.pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații urmând a respecta următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală sau după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați; să se prezinte la Poliția orașului Motru, jud. Gorj organ desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere ce urmează a fi întocmit; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; să nu se apropie de ceilalți inculpați, martorii și experții numiți în cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Împotriva încheierii instanței de fond, P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de recurs, procurorul a arătat că în mod greșit și nejustificat instanța de fond a admis cererile formulate de inculpați și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara pentru F. C., G. N. și B. G. S. și măsura de a nu părăsi localitatea cu măsura de a nu părăsi țara pentru P. F. și C. V..
S-a învederat de către parchet că măsura arestării preventive față de cei trei inculpați F. C., G. N. și B. G. S. a fost dispusă și menținută de către instanțe cu motivația că, cei trei inculpați au încercat în timpul urmăririi penale să intervină pe lângă expertul desemnat B. M. pentru a realiza o expertiză favorabilă în prezenta cauză, aspect ce rezultă indubitabil din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate.
Având în vedere atitudinea inculpaților care nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor, în prezenta cauză se efectuează cercetarea judecătorească, fiind audiați mai mulți martori, procurorul de ședință sesizându-se din oficiu de trei ori cu privire la săvârșirea de către martorii audiați a infracțiunii de mărturie mincinoasă, doi dintre martori retrăgându-și declarațiile date în fața instanței și menținându-le pe cale date în faza de urmărire penală (după ce au fost confruntați cu cele declarate), urmând a se efectua cercetări și cu privire la alți martori ale căror declarații din fața instanței sunt în flagrantă contradicție cu cele de la urmărirea penală.
În același timp, la cererea inculpaților, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitatea construcții drumuri și a unei expertize contabile, însă, până în prezent, toți experții desemnați pentru a efectua expertiza tehnică au refuzat, invocând diferite motive.
Este adevărat că, prin înscrisul depus la fila 162 al dosarului instanței, expertul contabil C. I. a învederat instanței faptul că, în opinia sa realizarea raportului de expertiză ar putea dura 2 luni, însă, apreciază P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. că, acest aspect nu este de natură să schimbe temeiurile avute în vedere atunci când au fost dispuse și menținute aceste măsuri privative și respectiv restrictive de libertate.
Atâta timp cât cele două expertize nu au fost efectuate, apreciază parchetul că, temeiurile avute în vedere de instanțe subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților F. C., G. N. și B. G. S., respectiv restrângerea libertății inculpaților P. F. și C. V., obligațiile instituite de instanță atunci când a dispus înlocuirea acestor măsuri nefiind apre să asigure o bună desfășurare a cercetării judecătorești.
Se constată faptul că, inculpații au încercat să influențeze expertul în mod indirect, prin intermediul altor persoane, folosind în acest scop convorbirile telefonice, din interceptările efectuate rezultând faptul că, pentru inculpatul F. C., intervențiile pe lângă autoritățile publice erau o obișnuință, acesta discutând despre problemele sale juridice ori fiscale cu șeful Poliției Motru, precum și cu o persoană de la D.G.F.P. Gorj, primul promițându-i că o să dea niște telefoane pentru a se informa în legătură cu o anchetă ce se desfășura de către o structură a Ministerului de Interne, iar celui de-al doilea cerându-i să discute undeva, într-un loc mai retras pentru a nu fi observați.
Având în vedere acest aspect, apreciază parchetul că inculpații nu vor putea fi împiedicați să influențeze experții, prin obligațiile impuse de instanță.
În același timp, din probatoriul administrat rezultă faptul că, inculpatul F. C. controlează personal sau prin interpuși mai multe societăți comerciale ce desfășoară contracte cu C.E.O. Oltenia, acesta fiind o persoană deosebit de influentă în zonă, iar ceilalți au deținut și dețin funcții importante în cadrul C.E.O. Oltenia.
Că, prin intermediul celor 9 avocați, inculpații au formulat săptămânal cereri de liberare provizorie sub control judiciar și pe cauțiune încercând în felul acesta să exercite presiune asupra instanțelor.
Apreciază totodată că, nu s-a depășit durata unei prevenții rezonabile, în raport cu împrejurările arătate, astfel încât nu se impune punerea acestora în libertate.
Față de cere învederate mai sus, în temeiul art. 1491 alin. 13 C.pr.pen. au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.
Tribunalul, examinând prezentul recurs în raport de motivele invocate, precum și sub toate aspectele, potrivit art. 3856 alin. 3 C.pr.pen., constată că recursul este întemeiat, urmând ca în baza art. 38515 pct. 2 lit. d C.pr.pen. să-l admită, să caseze încheierea instanței de fond și să dispună rejudecarea cererilor formulate de inculpați având în vedere următoarele considerente:
În primul rând, instanța de control judiciar constată că, deși instanța de fond a fost investită cu soluționarea unor cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive privind pe inculpații F. C., G. N. și B. G. S. le-a analizat ca fiind cereri de revocare a măsurii arestării preventive, motivând că la data soluționării acestora condiția prevăzută de art. 143 C.pr.pen. nu mai este îndeplinită.
Ori, constatând aceste aspecte instanța trebuia să revoce măsura arestării preventive întrucât conform art. 139 alin.2 C.pr.pen. când nu mai există vreun temei care să justifice menținerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la cerere, dispunându-se punerea în libertate a inculpaților dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Revenind la cererile formulate de cei trei inculpați, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive și nu revocare, instanța trebuia să le analizeze conform art. 139 alin.1 C.pr.pen., respectiv când s-au schimbat temeiurile care au determinat anterior luarea măsurii.
Cu atât mai mult, trebuia instanța să analizeze aceste aspecte (dacă s-au schimbat temeiurile) în condițiile în care la 10.12.2013 fuseseră respinse cererile de liberare sub control judiciar formulate de aceiași inculpați, soluție confirmată de Tribunalul Gorj, în sensul că nu se impune cercetarea acestora în stare de libertate.
Instanța de control judiciar la acest moment procesual, rejudecând constată însă că, deși există probe și indicii temeinice conform art. 143 alin. 1 C.pr.pen. în sensul că inculpații au săvârșit fapte de natură penală, s-au schimbat temeiurile care au determinat inițial arestarea lor preventivă, astfel că se impune potrivit art. 139 alin. 1 C.pr.pen. înlocuirea măsurii respective cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate și anume obligarea de a nu părăsi localitatea și nu obligarea de a nu părăsi țara.
Se are în vedere această măsură preventivă, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea, dată fiind în primul rând complexitatea cauzei, împrejurările că cercetarea judecătorească este în plină desfășurare și un control mai restrictiv al instanței se impune pentru desfășurarea în condiții normale a procesului penal.
Cu privire la înlocuirea măsurii neprivative de libertate, tribunalul constată, referindu-se la unul din temeiurile avute în vedere anterior la luarea măsurii arestării preventive, art. 148 lit. f C. pr.pen. că nu se mai poate susține în această fază procesuală pe bază de probe că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta în concret vreun pericol pentru ordinea publică.
Astfel, în lipsa oricăror alte date, aprecierea asupra acestui pericol s-a făcut până în prezent exclusiv, în raport de gravitatea faptelor ce fac obiectul acuzațiilor aduse inculpaților și cu împrejurările în care se presupune că acestea ar fi fost comise.
Ori, deși inițial gravitatea acuzațiilor a putut justifica într-adevăr arestarea preventivă, după aproximativ 6 luni de la luarea măsurii menținerea inculpaților în stare de detenție nu se mai poate întemeia exclusiv pe simplul motiv al gravității faptelor de care sunt acuzați, în acest sens pronunțându-se de altfel, în mod constant și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauzele Goral contra Poloniei, Al Akidi contra Bulgariei).
Nu este lipsită de relevanță sub acest aspect nici împrejurarea că pentru un timp de aproximativ 7 ani de la data comiterii presupuselor fapte și până la arestarea lor preventivă nu există dovezi că inculpații ar mai fi săvârșit vreo faptă de natură penală, astfel încât nu se poate afirma în mod rezonabil că aflându-se în libertate aceștia ar constitui un pericol real și totodată, actual pentru comunitate.
Nu există în același timp date care să ateste că inculpații ar încerca pe viitor să se sustragă procesului penal.
Tribunalul reține ca un element important în aprecierea schimbării temeiurilor ce au determinat inițial arestarea preventivă și faptul că, deși au trecut mai mult de 4 luni de la sesizarea instanței cu judecarea cauzei pe fond, procedura se va prelungi din motive ce exclud orice culpă a inculpaților. Aceștia au fost ascultați, prezentându-și în prezența apărătorilor aleși punctul de vedere, au fost ascultați o mare parte din martorii individualizați în actul de sesizare al instanței, tergiversarea determinată de refuzul unor experți tehnici desemnați în efectuarea expertizei și solicitarea unor termene mai lungi ai acestora, neputându-le fi imputabilă.
Nici împrejurarea că unii martori ascultați în fața instanței și-au schimbat depozițiile date în fața procurorului, ulterior revenind, nu este de natură să creeze ideea că inculpații judecați în stare de libertate ar putea să-i influențeze, în condițiile în care la momentul la care au fost ascultați primii nu aveau nici un contact cu inculpații și nu s-a făcut nici dovada că au fost influențați de alte persoane apropiate inculpaților.
Este adevărat că, în cursul urmăririi penale inculpații au încercat să influențeze expertul desemnat prin intermediul altor persoane, însă la acel moment procesual inculpaților nu li se impusese nici una din obligațiile pe care trebuie să le respecte în prezent, în situația în care măsura arestării preventive va fi înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
De altfel, riscul unor presiuni sau încercări de influențare a persoanelor care au declarat sau urmează să declare împotriva inculpaților este aproape exclus, în condițiile în care pe durata măsurii preventive ce va înlocui arestarea, aceștia au obligația de a nu se apropia de persoanele respective, de a comunica cu ele direct sau indirect, eventuala încălcare a acestei obligații, expunându-i variantei de a fi din nou arestați în condițiile legii.
Totodată, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, prin înlăturarea posibilității inculpaților de a-și coordona și pune de acord declarațiile se va impune și obligația de a nu se apropia unii de alții și de a nu comunica direct sau indirect între ei.
Cu privire la cererile formulate de inculpații P. F. și C. V. privind înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, instanța de control judiciar constată că acestea sunt neîntemeiate, în condițiile în care temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii nu s-au schimbat.
Inculpații au posibilitatea de a solicita instanței pe parcursul judecării cauzei permisiunea părăsirii temporare a localității. Permisiunea părăsirii temporare a localității poate fi dispusă pentru motive justificative, instanța având obligația de a stabili expres o perioadă de timp pentru care nu se mai aplică restrângerea libertății de circulație, precum și obligația acestora de a reveni în acel interval în localitatea Motru.
De altfel, în practica instanțelor s-a motivat ca fiind justificate cereri ce priveau necesitatea deplasării inculpatului într-o altă localitate pentru a urma un tratament medical ce nu poate fi efectuat în unitățile spitalicești de pe raza localității de domiciliu și fără de care viața sau sănătatea este pusă în pericol, alte cazuri sociale existente în familia inculpatului ce presupun părăsirea temporară a localității.
Ori, motivele invocate de inculpații P. F. și C. V. privesc tocmai aceste aspecte legate de părăsirea temporară a localității, astfel că înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara nu se impune.
Față de cele ce preced, tribunalul rejudecând cererile formulate de inculpați va modifica măsura preventivă luată față de F. C., B. G. S. și G. N. din măsura obligării de a nu părăsi țara în măsura obligării de a nu părăsi localitatea, va menține obligațiile stabilite în sarcina acestora prin încheierea din 17.12.2013, va respinge cererile formulate de inculpații P. F. și C. V. cu privire la înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, urmând a fi menținute restul dispozițiilor încheierii.
Văzând și dispozițiile art. 192 pct. 3 C.pr.pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., casează încheierea din 17.12.2013 pronunțată în dosarul nr._ 13 și rejudecând:
Modifică măsura preventivă luată față de inculpații F. C., B. G. S. și G. N. din măsura obligării de a nu părăsi țara în măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Menține obligațiile stabilite în sarcina inculpaților prin încheierea din 17.12.2013.
Respinge cererile formulate de inculpații P. F. și C. V. cu privire la înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Menține restul dispozițiilor încheierii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.12.2013, orele 16:20 la Tribunalul Gorj.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. C. G. G. F. E.
Grefier șef,
I. L.
Red. C.Gh.
Tehnored.I.L.
Jud.fond. A.B.
3 ex./20.12.2013
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 2/2013.... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
