Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind 1. C.p.p.. Decizia nr. 111/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 111/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 6359/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 111/2013
Ședința publică de la 22 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. G.
Judecător G. C.
Judecător F. E.
Grefier Șef I. L.
Ministerul Public reprezentat de procuror de procuror M. Părăușeanu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurenții inculpați C. C. B., V. I., D. C. I. și P. I. împotriva încheierii din Camera de Consiliu nr. 37 din 18.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați C. C. B. asistat de avocat din oficiu C. O. A., V. I. asistat de avocat din oficiu D. I. L., D. C. I. asistat de avocat ales P. F. și P. I. asistat de avocați aleși M. Anemari-D. și H. F..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, au fost ascultați inculpații declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosar, după care, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul:
Avocat D. I. L. pentru recurentul inculpat V. I. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și respingerea propunerii de arestare preventivă, întrucât inculpatul a avut o atitudine sinceră, este elev, a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunilor, nu există posibilitatea să se sustragă cercetărilor, nu s-a făcut dovada că prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar în subsidiar, luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Avocat C. O. A. pentru recurentul inculpat C. C. B. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și respingerea propunerii de arestare preventivă, considerând că măsura arestării preventive este de excepție, inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii, a colaborat cu organele de urmărire penală, iar în subsidiar luarea față de acesta a măsurii de a nu părăsi localitatea.
Avocat P. F. pentru recurentul inculpat D. C. I. a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii instanței de fond, considerând că nu sunt indicii temeinice pentru arestarea preventivă a acestuia, întrucât inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii, a avut o atitudine sinceră, este elev la liceu, nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, depunând acte în circumstanțiere, iar în subsidiar luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi țara.
Avocat H. F. pentru recurentul inculpat P. I. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și respingerea propunerii de arestare preventivă, întrucât nu există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, sau că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, nu este cunoscut cu antecedente penale, este singurul întreținător al familiei, iar în subsidiar, luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Avocat M. AneMari D. pentru inculpatul P. I. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și respingerea propunerii de arestare preventivă, întrucât inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii, are doi copii minori în întreținere, este singurul care a achitat prejudiciul și că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică,
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, apreciind soluția primei instanțe temeinică și legală, având în vedere gravitatea și modalitatea de comitere a faptei și pericolul concret pe care îl prezintă inculpații pentru ordinea publică.
Inculpații, având pe rând cuvântul, și-au însușit concluziile apărătorilor aleși și din oficiu și au solicitat judecarea în stare de libertate.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea din Camera de Consiliu nr. 37 din 18.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J..
În temeiul art. 136 alin. 1 lit. d C.pr.pen., art. 1491C.pr.pen., art. 143 C.pr.pen., 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen. și art.160h, s-a dispus arestarea preventiva a inculpaților V. I. – fiul lui I. și E., născut la data de 30.03.1989 în Tg-J., domiciliat în Tg-J., ., județ Gorj, necăsătorit, cetățean român, situația militară nesatisfăcută, studii 12 clase, fără ocupație, recidivist postcondamnatoriu, CNP_, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (5 acte materiale), art. 37 lit. a Cod Penal și art. 75 lit. c Cod Penal, C. C. B. – fiul lui M. C. și C., născut la data de 17.08.1993 în Bîrland, județ V., domiciliat în Tg-J., ., ., ., județ Gorj, fară forme legale, în Tg-J., .. 34, județ Gorj, CNP_, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (5 acte materiale) și art. 75 lit. c Cod Penal, D. C. I. – fiul lui G. și E. C., născut la data 25.11.1994, în Bumbești-J., județ Gorj, domiciliat în Tg-J., ., . Gorj, cetățean român, necăsătorit, situația militară nesatisfacută, studii 11 clase, elev, CNP_, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (4 acte materiale) și art. 75 lit. c Cod Penal, P. I. – fiul lui I. și O., născut la data 01.07.1982 în Tg-J., domiciliat în Tg-J., ., județ Gorj, căsătorit, 8 clase, fară ocupație, fară antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 221 alin. 1 Cod Penal și art. 26 C.p. rap. la art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. a ,e ,g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal și art. 33 lit. a Cod Penal, pe o perioadă de câte 29 zile, începând cu data de 18.04.2013 până la 16.05.2013.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut că prin referatul nr.2703/P/2013 din data de 18.04.2013, înaintat Judecătoriei Târgu-J. de către P. de pe lângă Judecătoria Târgu-J., s-a propus arestarea preventivă a inculpaților V. I., cercetat pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (5 acte materiale), art. 37 lit. a Cod Penal și art. 75 lit. c Cod Penal, C. C. B., cercetat pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (5 acte materiale) și art. 75 lit. c Cod Penal, D. C. I., cercetat pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (4 acte materiale) și art. 75 lit. c Cod Penal, P. I., cercetat pentru săvârșirea infr. prev. de art. 221 alin. 1 Cod Penal și art. 26 C.p. rap. la art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. a ,e ,g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal și art. 33 lit. a Cod Penal.
1.Ca stare de fapt, s-a reținut că în data de 04/05.04.2013, persoane necunoscute, au sustras doi acumulatori auto de 12 V, de pe camionul marca Scania, ce se afla parcat în curtea fostei baze de agricultură, situată pe .. Tg-J., cauzându-i un prejudiciu de 1300 lei.
Din materialul de urmărire penală administrat în cauză a rezultat că fapta a fost comisă de inculpații V. I., C. C. B. și D. C. I. care în baza unei înțelegeri prealabile, s-au deplasat pe . Tg-J., unde inculpații V. I. și C. C. B., prin escaladarea gardului împrejmuitor al fostei baze de agricultură și folosindu-se de un patent pe care-1 aveau asupra lor, au sustras doi acumulatori de la autocamionul marca Scania, proprietatea părții vătămate S.C Spider ..
Bunurile sustrase de cei doi inculpați au plasate peste gardul împrejmuitor inculpatului D. C. I., care asigura perimetrul infracțional.
După ce și-au însușit pe nedrept cei doi acumulatori, inculpatul V. I. a luat legătura telefonic cu martorul D. F., taximetrist pe autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, care i-a transportat în cartierul Meteor, la domiciliul inculpatului P. I., care deși cunoștea proveniența celor doi acumulatori, a fost de acord să-i achiziționeze în schimbul sumei de 160 lei.
Tot cu această ocazie, inculpatul P. I., i-a asigurat pe inculpați că le va tăinui și alte bunuri pe care le vor sustrage ulterior, nu înainte de a le atrage atenția asupra faptului că nu trebuie să recunoască în fața organelor de cercetare penală înțelegerea dintre ei, în situația în care vor fi depistați.
Suma de bani obținută a fost împărțită în mod egal între cei trei inculpați, nu înainte de a achita contravaloarea cursei efectuate cu autoturismul taxi.
2. În noaptea 05/06.04.2013, inculpații V. I., C. C. B. și Vochițoniu C. D., în baza unei înțelegeri prealabile, s-au deplasat pe ., din municipiul Tg-J., în scopul de a sustrage acumulatori auto, sens în care în timp ce inculpații V. I. și C. C. B. au escaladat gardul împrejmuitor al S.G.A Gorj, însușindu-și în acest fel doi acumulatori auto de la autocamionul marca R. cu numărul de înmatriculare_, ce era parcat în incinta unității mai sus-menționate, cauzând un prejudiciu de 1360 lei, timp în care perimetrul infracțional a fost asigurat de învinuitul Vochițoniu C. D..
După ce și-au însușit pe nedrept bunurile sus-menționate, inculpatul V. I. a luat legătura telefonic cu martorul D. F., taximetrist pe autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, care i-a transportat în cartierul Meteor, la domiciliul inculpatului P. I., împrejurare în care acesta din urmă le-a achiziționat în schimbul sumei de 160 lei, conform înțelegerii prealabile.
Suma de bani astfel obținută a fost împărțită de cei trei inculpați, după ce au achitat contravaloarea transportului cu autoturismul taxi.
3. În noaptea de 13/14.04.2013, inculpații s-au deplasat pe .. Tg-J., în spatele supermarketului LIDL, unde partea vătămată deține o proprietate neîmprejmuită pe care se afla parcat autocamionul marca R. tip Rabă de pe care inculpatul C. C. B., cu ajutorul unui patent pe care-1 avea asupra sa, a sustras doi acumulatori, timp în care D. C. I. asigura perimetrul infracțional.
După ce și-au însușit pe nedrept bunurile sus-menționate, inculpatul V. I. a luat legătura telefonic cu martorul D. F., taximetrist pe autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, care i-a transportat în cartierul Meteor, la domiciliul inculpatului P. I., împrejurare în care acesta din urmă le-a achiziționat în schimbul sumei de 160 lei, conform înțelegerii prealabile.
4. În noaptea de 14/15.04.2013, inculpații V. I., C. C. B., D. C. I. și învinuitul minor P. N. Adelin s-au deplasat în cartierul Iezureni, pe . prin escaladarea gardului împrejmuitor al imobilului cu nr. 3, ce aparține părții vătămate Ș. V., inculpații C. C. B., D. C. I. și învinuitul minor P. N. Adelin, au sustras patru acumulatori auto de pe autocamioane marca Volvo, timp în care învinuitul V. I. asigura perimetrul infracțional.
După ce și-au însușit pe nedrept bunurile sus-menționate, inculpatul V. I. a luat legătura telefonic cu martorul D. F., taximetrist pe autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, care i-a transportat în cartierul Meteor, la domiciliul inculpatului P. I., împrejurare în care acesta din urmă le-a achiziționat în schimbul sumei de 400 lei, conform înțelegerii prealabile.
Prin ordonanțele din 17.04.2013 ale Poliției Municipiului Tg-J. s-a luat față de inculpați s-a luat măsura reținerii pe o durată de 24 ore, pentru fiecare dintre inculpați.
Prin ordonanța nr.2703/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J., a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpații V. I., C. C. B., D. C. I., P. I., iar învinuitul minor Vochițoniu C. D. fiind cercetat în stare de libertate.
În ședința din camera de consiliu din 18.04.2013, au fost ascultați inculpații, în prezența apărătorilor, inculpații V. I., C. C. B., D. C. I. recunoscând faptele pentru care sunt cercetați, iar inculpatul P. I., declarând că nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor, pentru care este cercetat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că propunerea de arestare preventivă formulată de procuror este întemeiată din următoarele motive.
Din probele administrate până în prezent (declarații părți vătămate, procese verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice, proces verbal de conducere în teren și planșă fotografică, declarații martori, dovezi de ridicare bunuri sustrase, declarații învinuiți, adresă prejudiciu), există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor.
Astfel, în cauză există indicii concretizate în probe că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, inculpații V. I., C. C. B., D. C. I. recunoscând săvârșirea infracțiunii de furt calificat și că bunurile provenite din comiterea infracțiunii au fost tăinuite în mod repetat de către inculpatul P. I. au fost confirmate de declarațiile învinuitului Vochițoniu C. D. și ale martorului D. F., infirmând apărările inculpatului P. I. .
Potrivit art.148 lit. f C.pr.pen, măsura arestării preventive se poate dispune în situația în care sunt probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Toate aceste cerințe trebuie întrunite cumulativ.
Pericolul pentru ordinea publică reprezintă o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negativă, a faptului că persoanele asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni grave sunt cercetate în stare de libertate, în speță acesta rezultând în concret din modalitatea de săvârșire a faptei (multitudinea actelor materiale săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale determinate, pe timp de noapte prin escaladare și efracție), cât și din felul în care inculpații au înțeles să obțină venituri.
Mai mult, inculpatul V. I., deși fiind condamnat anterior la o pedeapsă cu suspendarea condiționată, deci beneficiind de clemența legii, a dat dovezi certe de neacceptare a normelor ce reglementează relațiile sociale, preferând venituri ori foloase ilicite în locul muncii și angajamentului social, dând dovadă că în cazul său pedeapsa nu și-a atins complet scopul, neîndeplinindu-și rolul educativ, în concluzie evidențiindu-se periculozitatea lăsării în libertate a acestuia, măsura arestării preventive, având în situația de față și caracter de protejare a societății și de represiune.
În aceste circumstanțe, se consideră că cercetarea în stare de libertate a inculpaților ar crea riscul comiterii de noi fapte și ar putea provoca un sentiment de insecuritate în rândul comunității, de neîncredere în capacitatea autorităților judiciare de a lua măsuri ferme și adecvate pentru reprimarea unui asemenea comportament antisocial.
În baza art. 5 par. 3 din Convenție, atunci când decid cu privire la luarea, prelungirea sau menținerea arestării preventive, autoritățile interne sunt obligate să ia in considerare și posibilitatea luării unor măsuri alternative pentru a asigura prezentarea persoanei respective la proces: eliberarea pe cauțiune, interdicția de a părăsi țara sau orașul (cauza Khudoyorov c. Rusiei, 2005), etc. Trebuie demonstrat pe de o parte caracterul necesar al măsurii privative de libertate pentru buna desfășurare a procesului penal, și pe de altă parte caracterul insuficient al altor măsuri preventive pentru realizarea cu aceeași eficientă a scopurilor prevăzute de art. 136 alin 1 C.pr.pen., față de dreptul la libertate individuala de care se bucură învinuitul sau inculpatul și de caracterul de excepție al măsurii arestării preventive ( pct. 3 alin 1 si 7 din Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei).
O măsură restrictivă de liberate cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara nu este suficientă pentru a asigura prezența inculpaților în fața organelor judiciare, și împiedicarea de a mai comite și alte fapte contra patrimoniului, întrucât în calitate de persoane bănuite că au săvârșit infracțiuni destul de grave, nu prezintă suficiente garanții că vor colabora la aflarea adevărului si justa soluționare a cauzei, ținându-se seama de împrejurarea că inculpații nu au nicio ocupație, iar scopul acțiunii de sustragere a constat în procurarea de bani, în scopul asigurării unui trai mai facil, prin acte ilicite.
Față de aceste considerente, a admis propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Judecătoria Tg-J. cu privire la inculpații V. I., C. C. B., D. C. I., P. I..
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații V. I., C. C. B., D. C. I., P. I., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Inculpații V. I., C. C. B. și P. I. nu au depus în scris motivele de recurs. Oral, prin apărătorii săi, au arătat că în mod greșit prima instanță a dispus arestarea lor preventivă, întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, au recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunilor și au colaborat cu organele de urmărire penală, iar în subsidiar au solicitat luarea față de aceștia a măsurii de a nu părăsi localitatea.
Inculpatul D. C. I. în motivele scrise și expuse oral prin apărătorul său a arătat că în mod greșit prima instanță a admis propunerea parchetului și l-a arestat preventiv, întrucât este elev și frecventează cursurile școlare la zi, nu prezintă pericol social pentru ordinea publică, a recunoscut și regretat fapta comisă, a realizat gravitatea faptei, nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la prima faptă de natură penală.
În subsidiar a solicitat admiterea recursului și înlocuirea măsurii de arestare preventivă cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, potrivit dispozițiilor art. 3856 C.pr.pen., art. 38514 C.pr.pen. și sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 3859 C.pr.pen., instanța de control judiciar reține că acesta este nefondat din considerentele ce succed:
În analiza propriului examen, tribunalul reține că în cauză există indicii temeinice și suspiciunea rezonabilă, în sensul art. 143 C.pr.pen. sau motive plauzibile de bănuială, în sensul art. 5 din CEDO că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.
În raport cu probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual existența indiciilor rezonabile că inculpatul V. I., a comis infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (5 acte materiale), art. 37 lit. a Cod Penal și art. 75 lit. c Cod Penal, inculpatul C. C. B., a comis infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (5 acte materiale) și art. 75 lit. c Cod Penal, inculpatul D. C. I., a comis infr. prev. de art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal (4 acte materiale) și art. 75 lit. c Cod Penal, iar inculpatul P. I., a comis infr. prev. de art. 221 alin. 1 Cod Penal și art. 26 C.p. rap. la art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. a ,e ,g și i din Codul Penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal și art. 33 lit. a Cod Penal, este dincolo de orice dubiu.
De altfel, inculpații V. I., C. C. B., D. C. I. au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt cercetați și că bunurile provenite din comiterea infracțiunilor au fost transportate cu autoturismul condus de martorul D. F. și tăinuite în mod repetat de către inculpatul P. I., care, în final, a recunoscut și el săvârșirea infracțiunilor reținute de organele de urmărire penală în sarcina sa.
Totodată în mod corect prima instanță a constatat incidența cazului prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., având în vedere că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce privește pericolul concret pe care îl prezintă inculpații pentru ordinea publică acesta rezidă în primul rând din gravitatea faptelor și modalitatea în care acestea au fost comise, inculpații constituindu-se într-un grup care acționa pe timp de noapte, folosind efracția pentru a pătrunde în autoturisme, iar pentru transportul bunurilor sustrase în serviciul taxei.
Pericolul concret pentru ordinea publică este determinat în special de rezonanța pe care comiterea acestor fapte a avut-o în comunitatea locală, creându-se un sentiment de nesiguranță și o stare de temere în rândul cetățenilor, care ar constata, în cazul în care nu există o reacție promptă din partea organelor judiciare, că nu se acționează adecvat și eficient împotriva persoanelor care comit fapte de o gravitate deosebită și că în aceste condiții asemenea activități infracționale se pot repeta.
Chiar jurisprudența CEDO, în materia asocierilor și organizațiilor criminale a stabilit că, în contextul luptei contra acestora, o prezumție legală relativă de periculozitate nu este contrară scopului prevăzut de art. 5 paragraf 3 din Convenție și că prin gravitatea deosebită a acuzațiilor și reacția opiniei publice la acestea să justifice o detenție provizorie cel puțin pentru o anumită perioadă de timp.
Cu privire la inculpatul V. I. pericolul concret pentru ordinea publică este amplificat și de faptul că, deși a fost condamnat anterior la o pedeapsă cu suspendarea condiționată, beneficiind de clemența legii, a dat dovezi certe de neacceptare a normelor ce reglementează relațiile sociale, preferând venituri ori foloase ilicite în locul muncii și angajamentului social, dând dovadă că în cazul său pedeapsa nu și-a atins complet scopul preventiv-educativ.
În atare situație, judecarea în libertate a inculpaților ar crea o temere în rândul comunității, creându-se impresia că împotriva unor fapte și persoane cu activitate infracțională multiplă nu se acționează eficient de organele statului.
Toate acestea demonstrează că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit.f C.pr.pen., dar și cele prev. de art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în sensul existenței unor motive verosimile de a bănui că inculpații au comis aceste infracțiuni, pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceleași considerente nu se impune nici înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În lumina celor de mai sus, instanța de control judiciar, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge recursurile ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. 192 C.pr.pen. privind cheltuielile judiciare statului,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții inculpați C. C. B., V. I., D. C. I. și P. I., împotriva încheierii din Camera de Consiliu nr. 37 din 18.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, ca nefondate.
Obligă recurenții inculpați P. I. și D. C. I. la câte 40 lei cheltuieli judiciare statului, iar pe inc. C. C. B. și V. I. la câte 140 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, se vor avansa din fondurile M.J.L.C. către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 22.04.2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. G. G. C. F. E.
Grefier șef,
I. L.
red. Gh.G.
tehnored. I.L.
3 ex./22.04.2013
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 426/2013.... → |
|---|
