Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1/2013. Tribunalul ILFOV

Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 03-01-2013 în dosarul nr. 3428/93/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV- SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._

DECIZIE NR. 1R

Ședința publică din data de 03.01.2013

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE P. R.

JUDECĂTOR P. R. I.

JUDECĂTOR R. M. R.

GREFIER A. M.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..

Pe rol judecarea recursului declarat de către recurenții-inculpații C. R. M., I. F.-I., C. G. A. împotriva încheierii penale din data de 20.12.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/94/2012, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-inculpat I. F.-I. aflat în stare de arest și asistat de apărător ales, av. R. S., având împuternicire avocațială nr._/2013, recurentul-inculpat C. R. M. aflat în stare de arest și asistat de apărător ales, av. Iosivoni I. R., având împuternicire avocațială nr._/2013, recurentul-inculpat C. G. A. aflat în stare de arest și asistat de apărător ales, av. Cerneschi I., având împuternicire avocațială . nr._/2013

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, precum și faptul că a fost atașat dosarul de urmărire penală.

La interpelarea instanței, apărătorul ales al recurentului-inculpat I. F.-I., av. R. S., având cuvântul, arată că inculpatul I. F.-I. nu înțelege să își retragă recursul, invocă excepția autorității de lucru judecat și solicită admiterea excepției, iar cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, Tribunalul acordă cuvântul în dezbaterea recursului, potrivit art._ C.p.p.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat I. F.-I., av. R. S., având cuvântul, solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat și cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat C. R. M., av. Iosivoni I. R., având cuvântul, pune aceleași concluzii ca și apărătorul inculpatului I. F.-I..

Apărătorul ales al recurentului-inculpat C. G. A., av. Cerneschi I., având cuvântul, arată că a recurat încheierea din 20.12.2012 a Judecătoriei B. ca fiind nelegală și netemeinică, referindu-se la nelegalitatea stării de arest a inculpatului, apreciind că instanța fondului avea obligația să verifice dacă această măsură este temeinică și legală și dacă subzistă temeiurile sau există alte temeiuri noi în ceea ce privește menținerea stării de arest a inculpatului. Recursul declarat împotriva prelungirii arestului preventiv este soluționat astăzi. Neexercitându-se un control judiciar asupra stării de arest a inculpatului, consideră că instanța de fond, în ceea ce privește legalitatea acestei măsuri preventive, trebuia să aibă în vedere faptul că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Cu privire la temeinicia luării acestei măsuri, instanța de fond vorbește de probe în ceea ce privește vinovăția inculpatului, apreciind că la acesta moment procesual, instanța de fond trebuia să se limiteze la analizarea pericolului concret pentru ordinea publică. Această analiză a pericolului concret pentru ordinea publică se face în funcție de criteriile delimitate de art. 136 al. 8 Cod procedură penală, respectiv scopul măsurilor preventive, gradul de pericol social, vârsta, antecedența și alte situații ce țin de persoana inculpatului. Apreciază că nu este suficient analizat pericolul concret pentru ordinea publică în funcție de gravitatea faptei, trebuie raportat și la celelalte circumstanțe reale personale ale inculpatului. De asemenea, solicită instanței să aibă în vedere faptul că la dosarul de urmărire penală există probe în sensul 68 ind. 1 Cod procedură penală, că inculpatul nu a avut intenția de a se sustrage de la locul presupusei fapte, nu ar avea cum să influențeze martori, experți și nu ar avea cum să producă acea reacție negativă în rândul opiniei publice. Mai mult, acea reacție negativă așa cum prevede Încheierea nr. 210 / 2010 a Inaltei Curți de Casație și Justiție care este o decizie de îndrumare, se analizează în mediul în care acesta locuiește efectiv, or nu există nici o proba cu privire la crearea unei stări de temere în comunitatea in care inculpatul trăiește. Totodată, solicită instanței să dea eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului, faptul că are dpi copii minori, un loc de muncă stabil, are un domiciliu stabil și să aprecieze asupra oportunității luării unei alte măsuri, în sensul înlocuirii acestei măsuri cu aceea de a nu părăsi localitatea, pentru a garanta buna desfășurare a procesului penal.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită instanței să respingă ca inadmisibile recursurile declarate de inculpații C. R. M., I. F.-I. întrucât au fost respinse ca nefondate prin încheierea din 28.12.2012, iar cu privire la recursul inculpatului C. G. A., solicită respingerea acestuia ca nefondat, pentru a se asigura egalitatea de tratament juridic, având în vedere faptul că cei trei inculpați au comis aceeași faptă, iar fapta inculpatului G. A. nu poate fi ruptă de fapta celorlalți inculpati.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat I. F.-I., av. R. S., cu privire la concluziile reprezentantului Ministerului Public, apreciază că nu poate fi inadmisibil un recurs declarat în condițiile legale.

Recurentul-inculpat I. F.-I., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele spuse de avocat.

Recurentul-inculpat C. R. M., având ultimul cuvânt, arată de asemenea că este de acord cu cele spuse de avocat.

Recurentul-inculpat C. G. A., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței.

Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:

Prin încheierea penală din data de 20.12.2012, pronuntata în dosarul nr._/94/2012/a1, Judecatoria B., în baza art. În baza art. 3001 alin. 1 Cod proc.pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților C. R. A., I. F. I., F. G., G. F. NELUȚU și C. G. A., în baza art.3001 alin. 3 Cod proc.pen. a menținut arestarea preventivă a inculpaților C. R. A., I. F. I., F. G., G. F. NELUȚU și C. G. A. și în baza art 139 alin 1 și 2 c.p.p. rap. la art 145 c.p.p. și art 145¹ c.p.p., a respins cererile formulate de apărătorii aleși ai inculpaților, având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv, țara, ca neîntemeiate. În baza art 189 c.p.p. a dispus acordarea onorariilor parțiale apărătorilor din oficiu ai inculpaților din fondurile Ministerului Justitiei.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1852/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații C. G. A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art 211 alin 1, alin 2 lit a si b si alin 2¹ lit a c.p. cu aplic art 37 lit b c.p., C. R. M. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art 211 alin 1, alin 2 lit a si b si alin 2¹ lit a c.p. cu aplic art 37 lit b c.p., I. F. I. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit a, c, e, g si i c.p. cu aplic art 37 lit b c.p. si art 211 alin 1 alin 1, alin 2 lit a și b si alin 2¹ lit a c.p. cu aplic art 37 lit b c.p., totul cu aplic art 33 lit a c.p., F. G. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit a, c, e, g si i c.p. cu aplic art 37 lit b c.p. si art 211 alin 1 alin 1, alin 2 lit a și b si alin 2¹ lit a c.p. cu aplic art 37 lit b c.p., totul cu aplic art 33 lit a c.p.și G. F. NELUȚU, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit a, c, e, g si i c.p., art 211 alin 1 alin 1, alin 2 lit a și b si alin 2¹ lit a c.p., art 85 alin 2 din OUG nr. 195/2002 rep și art 86 alin 1 din OUG nr. 195/2002 rep, totul cu aplic art 33 lit a c.p., cauză ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 19.12.2012 sub nr._/94/2012.

Prin încheierea nr. 44 din data de 07.11.2012 pronunțată în dosarul nr._/94/2012 al Judecătoriei B. a fost dispusă luarea măsurii arestării preventive față de inculpații C. G. A., C. R. M., I. F. I. și G. F. Neluțu pentru o perioadă de 29 de zile, de la 07.11.2012 până la 05.12.2012 inclusiv, soluția fiind menținută de instanța de control judiciar, ulterior în urma disjungerii cauzei dispunându-se arestarea preventiva in lipsa si a inculpatului F. G..

Prin încheierea nr. 87 din data de 03.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/94/2012 al Judecătoriei B. a fost dispusă prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații C. G. A., C. R. M., I. F. I. și G. F. Neluțu pentru o perioadă de 29 de zile, de la 07.11.2012 până la 05.12.2012 inclusiv, soluția fiind menținută de instanța de control judiciar.

În ceea ce privește pericolul social concret pentru ordinea publica instanța a reținut că acesta rezulta atât din gravitatea faptelor săvârșite, cât și analizând persoana inculpaților.

S-a mai arătat că din probele administrate în cauză există incidente dispozițiile art.148 lit.f Cod de procedură penală, întrucât inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

S-a arătat că vinovăția acestora rezultă din probatoriul administrat în cauză, respectiv procesele verbale de cercetare la fața locului și planșe fotografice, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, procesele verbale de predare bunuri sustrase, procese verbale ale organelor de cercetare penală, proces verbal de prindere în flagrant.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța a constatat că la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților au fost respectate condițiile de fond prevăzute de art.136, art. 143, art. 148 lit. f Cpp.

Din materialul de urmărire penală rezulta indicii temeinice de natura a convinge un observator obiectiv ca inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt trimiși în judecată.

Instanța a constatat ca în cauza subzista motivele care impun privarea de libertate în continuare a inculpaților: pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani și există probe certe ca lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publica prin sentimentul de insecuritate pe care l-ar provoca în rândul societății civile (fata de modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, prin violență, aceștia dând dovada de indiferenta fata de relațiile sociale privitoare la patrimoniul persoanelor, respectiv la integritatea fizica a acestora).

Chiar daca pentru o parte dintre faptele pentru care s-a solicitat si s-a dispus măsura arestării preventive, organele de urmărire penala au dispus măsura disjungerii cauzei si continuarea cercetărilor . separat, instanța a apreciat ca faptele pentru care aceștia sunt trimiși in judecata sunt suficient de grave prin ele insele pentru a justifica la acest moment menținerea măsurii arestării preventive.

Măsura preventiva a fost luata cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale prevăzute de dispozițiile interne și de art. 5 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului: inculpații au fost ascultați personal la luarea măsurii, li s-a asigurat asistenta juridica, li s-a adus la cunoștința învinuirea și motivele arestării, atât inculpații cât și avocații acestora au avut acces la lucrările din dosar în baza principiului egalității armelor.

Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs inculpații C. R. M., I. F.-I., C. G. A., cauza fiind înregistrată la data de 28.12.2012 pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală, sub nr._ .

Examinând încheierea penală recurată, față de motivele invocate si din oficiu, conform art. 385/6 Cod procedura penala, Tribunalul constata că recursurile declarat de recurenții inculpați C. R. M., I. F.-I. sunt inadmisibile, iar recursul declarat de recurentul inculpat C. G. A. este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:

Asupra recursurilor declarate de recurenții inculpați I. F. I. și C. R. M..

Potrivit evidențelor Tribunalului Ilfov prin decizia penală nr.276/28.12.2012 a acestui tribunal au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de recurenții inculpați I. F. I. și C. R. M. împotriva încheierii penale din data de 20 decembrie 2012 prin care s-a dispus,în conformitate cu art.300/1 Cod Procedură Penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.

În aceste condiții,observa Tribunalul că un nou recurs promovat de aceiași inculpați împotriva aceleiași încheieri este inadmisibil,astfel că,în conformitate cu dispozițiile art.385/15 alin.1 punctul 1 litera a Cod Procedură Penală Tribunalul va respinge recursurile declarate de recurenții inculpați I. F. I. și C. R. M. ca inadmisibile.

Asupra recursului declarat de recurentul inculpat C. G. A. Tribunalul reține următoarele:

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constata că in mod corect a retinut instanta de fond ca in cauză există indicii temeinice, în sensul art. 68/1 Cod procedura penala, de natură să genereze presupunerea rezonabila că inculpatul a săvârșit infractiunile pentru care este cercetat in dosarul nr. 1852/P/2012 instrumentat de P. de pe langa Tribunalul Ilfov.

Aceste indicii rezulta din mijloacele de proba administrate pe parcursul urmăririi penale, pana in prezent.

Tribunalul nu poate împărtăși opinia apărării – în sensul că instanța de fond nu ar fi trebuit să analizeze existența probelor și indiciilor de vinovăție.În realitate,din analiza coroborată a textelor de lege – respectiv art.300/1,art.68/1,art.148 alin.1 raportat la art.143 alin.1 Cod procedură penală. Dimpotrivă,atunci când art.300/1 Cod Procedură penală vorbește despre temeiurile avute în vedere la luarea măsurii se referă exact la verificarea subzistenței indiciilor temeinice de vinovăție.

În aceste condiții, Tribunalul constata ca in mod corect instanta de fond a retinut ca in cauza se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive sub aspectul conditiilor art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani, raportat la împrejurările în care este suspectat inculpatul a le fi comis

Tribunalul are în vedere și circumstanțele personale ale acestuia ,respectiv împrejurarea că inculpatul este recidivist. Deși apărarea susține că instanța de fond nu a analizat suficient existența pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului,în sensul că nu a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului,Tribunalul observă că starea de recidivă reprezintă și o circumstanță care ține de persoana inculpatului. Pe de altă parte,remarcă Tribunalul că nu s-a invocat în concret existența acelor anume circumstanțe personale care să contrabalanseze,într-o măsură sau alta,tendința inculpatului – dovedită prin starea de recidivă – de a săvârși infracțiuni.

Tribunalul are în vedere și faptul că inculpatul nu s-a limitat doar la sustragerea bunurilor ci, în momentul în care – alături și de ceilalți inculpați - au fost somați de către organele de poliție aceștia au folosit acte de violență fizică pentru a-și asigura scăparea, aspect care relevă între-adevăr o periculozitate deosebită și o certificare a faptului că, lăsat în libertate, inculpatul ar putea comite fapte de aceeași gravitate.

Observă de asemenea Tribunalul că în cauză nu au intervenit temeiuri noi care să determine concluzia că inculpatul ar putea fi judecat în stare de libertate.

În fine,Tribunalul remarcă și împrejurarea că nu s-a depășit un termen rezonabil al arestării preventive – raportat și la circumstanțele speței.

Față de cele reținute, se constată că in mod corect s-a dispus, de catre instanta de fond, menținerea masurii arestarii preventive fata de inculpat.

In consecință, constatând că încheierea primei instanțe este legală și temeinică, potrivit art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr.pen. Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de recurenții inculpați I. F. I., fiul lui C. și M., născut la data de 29.07.1988, în mun. București, sector 6, domiciliat în mun. București, .. 3, CNP_ arestat în baza M.A.P. nr.52 UP/07.11.2012 și C. R. M. fiul lui F. și E., născut la data de 22.12.1976, în București, sector 7, domiciliat în mun. București, ., CNP_, arestat în baza M.A.P. nr.51 UP/07.12.2013.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat C. G. A., fiul lui V. și M., născut la data de 09.12.1987, în București, sector 1, domiciliat în mun. București, ., CNP_ arestat în baza M.A.P. nr. 50 UP/07.11.2012.

Obligă pe recurenții inculpați la câte 100 de lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 03.01.2013.

P., JUDECATOR, JUDECATOR,

P. R. P. R. I. R. M. R.

GREFIER,

A. M.

Red. și tehnored. jud. P.R.I. /14.01.2013/2 ex.

Jud. B. / jud. E.D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1/2013. Tribunalul ILFOV