Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 66/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 66/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 08-04-2013 în dosarul nr. 1224/93/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV- SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 66/R
Ședința publică din data de: 08.04.2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – C. L.-E.
JUDECĂTOR – R. M. R.
JUDECĂTOR – P. R. I.
GREFIER – F. C. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect soluționarea recursului declarat de recurenții-inculpați I. I. Nicușor și A. C. împotriva încheierii de ședință din data de 29.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-inculpați: I. I. Nicușor și A. C. personal, în stare de arest preventiv și asistați de apărător ales avocat- C. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, și de asemenea au răspuns apărătorii desemnați din oficiu: avocat- P. D. conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2013 depusă la dosarul cauzei și avocat - Prostebi A. F. conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2013 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care expune pe scurt obiectul cauzei-menținere măsură de arestare preventivă, stadiul procesual – recurs, după care:
Tribunalul, având în vedere prezența apărătorului ales, conform dispozițiilor art. 171 alin. 5 Cod procedură penală, constată încetate de drept delegațiile apărătorilor desemnați din oficiu, stabilește plata onorariului parțial pentru apărătorii din oficiu avocat- P. D. și avocat - Prostebi A. F. în cuantum de 50 de lei pentru fiecare, urmând a fi avansată această sumă din fondul Ministerului Justiției către Baroul Ilfov.
Tribunalul încuviințează o scurtă grefă a apărătorului ales cu recurenții-inculpați, fără înmânare de acte sau alte obiecte.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Tribunalul confom dispozițiilor art._ C.proc.pen., acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurenților-inculpați I. I. Nicușor și A. C., avocat C. M., având cuvântul, arată că incupații critică incheierea pronunțată de Judecătoria Cornetu prin care s-a menținut starea de arest pentru netemeinicie. Precizează că instanța de fond a constatat că temeiurile care au stat la luarea măsurii arestării preventive, respectiv pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații în ipoteza în care ar fi judecați în stare de libertate, subzistă și impun in continuare privarea de libertate a acestora și cercetarea în stare de arest preventiv.
Apărarea apreciază această incheiere ca fiind netemeinică, intrucât nu există o definiție a pericolului concret pentru ordinea publică, sunt date doar exemple din practică, și totodată învederează că avand in vedere stadiul procesual, natura și gravitatea infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați, urmările produse precum și persoana și conduita inculpaților, apreciază că la acest moment inculpații nu se află în nici una din cele patru situații generice care exemplifică această noțiune de pericol concret pentru ordinea publică.
Menționează că la dosarul cauzei nu există date din care să rezulte că comunitatea ar fi insecurizată sau că ar exista o stare de temere în sânul comunității dacă inculpații ar fi cercetați în stare de libertate, că nu exista date că inculpații ar intenționa să săvârșească noi infracțiuni, să denatureze sau să influențeze mersul cercetarilor prin influențarea altor inculpați sau altor parti din acest dosar și nici să se sustragă de la acțiunile judiciare ulterioare.
Mai precizează că inculpații au recunoscut in totalitate săvarsirea faptelor care li se imputa iar in ceea ce privește natura și gravitatea faptei, apreciază că fapta pentru care sunt cercetați inculpații prezintă grad de pericol social scăzut în comparație cu alte infracțiuni; în ceea ce privește urmările produse, acestea nu există, dat fiind că prejudiciul a fost recuperat și nu există parte civilă în cauză.
Totodată, invocă dispozițiile art. 136 alin.1 C.p.p potrivit cărora starea de arest se menține doar dacă este absolut necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și Convenția Europeană a Drepturilor Omului care instituie ca și principiu cercetarea inculpaților în stare de libertate, cercetare în stare de arest preventiv fiind doar o situație de excepție în care se constată la nivelul unui observator imparțial și obiectiv pericolul de tulburare gravă a liniștii și ordinei publice.
De asemenea, apărarea invocă disp. art. 136 alin. 8 C.p.p. care recomandă că luarea și respectiv menținerea măsurii arestării preventive trebuie să se aibă in vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, menționând în acest sens că ambii inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, sunt căsătoriți, au în întreținere copii minori, au avut o conduită socială ireproșabilă, până în acest moment veniturile lor fiind licite. Mai arată că din conduita procesuală onestă demonstrează că săvârșirea acestor fapte a fost un accident și că dispun de resurse proprii pentru a se abține pe viitor de la implicare la alte acte antisociale.
Pentru toate aceste considerente, precum și pentru disponibilitatea manifestată de către inculpați de a beneficia de disp. art. 320 ind. 1 C.p.p. apreciază că măsura arestării preventive nu se justifică în acest moment, nici din perspectiva scopului asigurării bunei desfășurări a procesului penal și nici din perspectiva înlăturării unui potențial pericol concret pentru ordinea publică.
Având in vedere că termenul de fond a fost stabilit la data de 13.05.2013 și orice cerere de liberare provizorie sub control judiciar sau cauțiune formulate ar fi repartizate la acel termen, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de fond și în baza disp. art. 160 ind. b. alin.2 C.p.p. revocarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar, a solicitat luarea față de inculpați a unei măsuri mai puțin restrictive de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate, apreciind că încheierea de ședință din 29.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul penal nr._ este temeinică și legală, intrucat si în prezent subzista temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive fata de inculpatii din prezentul dosar. De asemenea solicită obligarea recurenților inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate către stat.
Recurentul-inculpat I. I. Nicușor, având ultimul cuvânt, arată că nu consideră că prezintă un pericol pentru ordinea publică, recunoaște în totalitate faptele săvârșite, regretă cele întâmplate și solicita să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul-inculpat A. C., având ultimul cuvânt, solicită judecarea in stare de libertate să poată fi alături de familie.
S-au declarat închise dezbaterile, după care:
TRIBUNALUL,
Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin incheierea de sedinta din data de 29.03.2013 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Cornetu, în baza art. 3001 alin. 1 Cod proc. penala, a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților I. I. Nicușor și A. C.; în baza art. 3001 alin. 3 Cod proc. penala., a menținut arestarea preventivă a inculpaților I. I. Nicușor, (fiul lui M. si N., născut la data de 05.11.1980 în .. G. CNP_, arestat în baza M.A.P. nr. 03/02.02.2013 emis de Judecătoria Cornetu, deținut în arestul D.G.P.M.B.) și A. C. (fiul lui P. și L., născut la data de 08.01.1985 în București, CNP_, arestat în baza M.A.P. nr. 04/02.02.2013 emis de Judecătoria Cornetu, deținut în arestul D.G.P.M.B).
S-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi tara/localitatea formulate de inculpații I. I. Nicușor și A. C., ca neîntemeiate.
Deliberând asupra legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față inculpații I. I. N. si A. C., prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 426/D/P/2013 emis la data de 28.03.2013 de către Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial București, au fost trimisi în judecată inculpatul I. I. NICUȘOR, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional care nu este potrivit legii unul organizat, in scopul santajarii partii vatamate ., in perioada 28.01._13 pe care a incercat sa o insele initial prin fraudarea unor castiguri la aparatele de joc de tip slot machines, fapte prev. de art.8 cu ref la art.2 lit.b pct.4 din Legea nr.39/2003, art.215 alin.1 Cod penal și art.194 alin.1, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal și inculpatul A. C., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional care nu este potrivit legii unul organizat, in scopul santajarii partii vatamate ., in perioada 28.01._13 pe care a incercat sa o insele initial prin fraudarea unor castiguri la aparatele de joc de tip slot machines, precum si detinerea de arme fara drept, fapte prev. de art.8 cu ref la art.2 lit.b pct.4 din Legea nr.39/2003, art.215 alin.1 Cod penal și art.194 alin.1, art. 134 din Legea 295/2004 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.
În cursul urmăririi penale față de acesti inculpati, s-a luat măsura arestării preventive, reținându-se următoarea situatie de fapt:
In ceea ce-l privește pe inculpatul I. I. Nicușor, s-a reținut ca începând cu jumătatea lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpații A. C. și A. I., au constituit un grup infracțional care nu este potrivit Legii 39/2003 un grup infracțional organizat în scopul șantajării părții vătămate ., în perioada 28.01._13 și pe care a incercat să o înșele inițial prin fraudarea unor câștiguri la aparatele de joc de tip SLOT MACHINES.
În ceea ce-l priveste pe inculpatul A. C., s-a reținut că începând cu jumătatea lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpații I. I. Nicușor și A. I., au constituit un grup infracțional care nu este potrivit Legii 39/2003 un grup infracțional organizat în scopul șantajării părții vătămate ., în perioada 28.01._13 și pe care a incercat să o înșele inițial prin fraudarea unor câștiguri la aparatele de joc de tip SLOT MACHINES, precum și faptul că a deținut un pistol cu bile marca „SIG SAUER” CALIBRU 6mm, model SP 2022 fără drept.
Situația de fapt menționată mai sus, a fost reținută în actul de sesizare a instanței pe baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile inculpaților prin intermediul cărora și-au recunoscut faptele; declarație reprezentant parte vătămata; declarațiile martorilor audiați în cauză; procese verbale de identificare, procese verbale de perchezitie domiciliara, raport de constatare tehnico-stiintifica, planșe foto, precum și celelalte înscrisuri existente la dosar.
Prin urmare, din examinarea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, instanța va reține că există probe și indicii conform cărora inculpatii aflați în stare de arest preventiv au participat la comiterea faptelor pentru care sunt în prezent cercetați.
Analizând ansamblul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a apreciat că luarea măsurii arestării preventive față de inculpati este legală și temeinică, fiind respectate cumulativ disp. art. 136 alin. ultim C.p.p., art. 143 alin. 1 și 3 C.p.p.,coroborat cu art.68 indice 1 C.p.p. si art. 148 lit.f C.p.p., pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art 300 indice 1 alin 1 C.p.p „ dupa inregistrarea dosarului la instanta, in cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, instanta este datoare sa verifice din oficiu, in Camera de Consiliu, legalitatea si temeinicia arestarii prevetive, inainte de expirarea duratei arestarii preventive”.
Față de aceste dispozitii legale instanța a analizat in ce masura sunt indeplinite conditiile de legalitate si temeinicie a masurii arestarii preventive, pentru a face aplicarea, dupa caz, fie a dispozitiilor art.300/1 alin 2 C.p.p., fie a disp. art 300/1 alin 3 C.p.p( revocarea sau mentinerea masurii arestarii preventive).
Verificand dosarul in lumina disp. art 300/1 C.p.p instanta a constatat ca temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive, respectiv cele prevazute de art.148 lit f C.p.p, constand in cuantumul pedepsei, care trebuie sa fie mai mare de 4 ani si pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta inculpatii aflati in stare de libertate, subzista si impun in continuare privarea de libertate a inculpatilor.
La acest termen, in camera de consiliu, instanta a făcut verificarea de ansamblu asupra masurii arestarii preventive, cercetand in ce masura s-au respectat conditiile legale de luare si prelungire a starii de arest pe parcursul urmaririi penale, conf. art.300 /1 al 1 C.p.p.
In conditiile constatarii intrunirii cerintelor legale incidente in materia luarii si prelungirii masurii arestarii prevetive, instanta de judecata, la aceasta prima infatisare, a menținut starea de arest a inculpatilor.
Asadar, cu ocazia discutarii starii de arest intemeiate pe disp. art. 300/1 C.p.p primeaza aspectele ce tin de legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, ce ar urma sa fie apreciata și in lumina dispozitiilor art.136 al. 8 C.p.p.
In ceea ce priveste analiza temeiurilor luarii si prelungirii masurii arestarii preventive, instanta a constatat ca una din cele doua conditii prev. de art. 148 lit.f C.p.p., aceea referitoare la cuantumul pedepsei, este evident indeplinita in prezenta cauză, incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatilor fiind susceptibila de aplicarea unor pedepse mai mari de 4 ani inchisoare.
Astfel, pentru infracțiunea de constituire a unui grup infractional care nu este potrivit Legii nr.39/2003 un grup infracțional organizat in scopul santajarii partii vatamate, pedeapsa prevăzută de lege este aceea a închisorii de la 3-15 de ani, incriminarea acestei fapte și gravitatea acesteia fiind dovedită chiar prin limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor.
La aprecierea celei de a doua condiții, instanța a avut în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor pentru care inculpatii sunt cercetati, presupus a fi fost comise de acestia, împrejurările concrete de săvârșire a faptelor deduse judecății (cu premeditare, in timpul zilei, .), gradul crescut de pericol social ce caracterizează faptele de constituire a unui grup infractional, santaj, inselaciune si detinerea fara drept de arme, amploarea deosebita pe care a luat-o acest fenomen infractional, consecintele negative ale acestui gen de fapte asupra libertatii psihice si patrimoniului persoanelor.
Din aceasta perspectiva rezulta ca in cauza s-au respectat dispozitiile art.136 al.8 C.p.p in alegerea masurii preventive a arestarii inculpatilor, care impun luarea in considerare a gradului de pericol social al infractiunii, sanatatea si varsta fiecarui inculpat.
Faptul că inculpații au recunoscut săvârșirea infractiunilor retinute in sarcina lor si ca s-a sesizat instanta de judecata cu rechizitoriu, fiind deci depășită faza de urmarire penala, nu schimba cu nimic temeiurile avute in vedere la luarea si mentinerea starii de arest a inculpatilor, fiind in continuare indeplinite cumulativ cele doua conditii prev. de art. 148 lit f C.p.p.
Aspectele ce tin de atitudinea sincera a inculpatilor, de situatia lor familiala, de lipsa antecedentelor penale, invederate de aparare, urmeaza a fi avute in vedere la individualizarea pedepsei, pentru a se face aplicarea disp. art 320/1 C.p.p., asa cum au solicitat inculpatii.
Deci, temeiurile avute in vedere initial, la luarea masurii arestarii preventive a inculpatilor, bazate pe existenta indiciilor temeinice de savarsire a faptelor de care sunt acuzati, in sensul disp. art.143 rap la art.68/1 c.p.p subzista si in prezent si impun in continuare privarea lor de libertate.
Astfel, reținându-se pericolul social concret pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpatilor, așa cum a fost motivat mai sus, în contextul în care fenomenul infracțional și faptele de genul acelora pentru care sunt judecați inculpații cunosc o crestere îngrijorătoare, rezultă convingerea că se impune menținerea in continuare a stării de arest preventiv a acestora.
În consecință, în temeiul art. 3001 alin 1 C.p.p., a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatilor, iar în temeiul art. 3001 alin 3 C.p.p., a menținut starea de arest preventiv a inculpatilor.
Pentru aceleasi considerente, a respins cererile de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea/tara formulate de inculpatii I. I. N. si A. C., considerand ca singura masura preventiva aptă sa asigure buna desfasurare a procesului penal in aceasta faza procesuala este masura arestarii prevenitive.
Împotriva acestei încheieri inculpații I. I. Nicușor și A. C. au declarat recurs, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov- Sectia Penala, la data de 01.04.2013, sub nr._ .
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate și din oficiu, conform art. 385/6 Cod procedură penală, Tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Tribunalul este învestit cu recursul inculpatului,recurs ce se subsumează prevederilor art.385/6 alin.3 Cod procedură penală,în sensul că,în speță,recursul are caracter devolutiv,analiza legalității și temeiniciei încheierii atacate nerezumându-se exclusiv la motivele de recurs invocate.
Tribunalul reține de asemenea că, la analiza legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive instanța trebuie să aibă în vedere toate condițiile legale ce reglementează materia arestării preventive, fiind deci necesar să existe un examen efectiv și exhaustiv al speței sub acest aspect.
I. Asupra legalității măsurii arestării preventive
Cu referire la legalitatea măsurii arestării preventive,Tribunalul constată că nu au fost încălcate prevederile legale referitoare la condițiile legale de luare a măsurii,arestarea s-a dispus prin încheierea instanței, după ascultarea inculpaților, aceștia au beneficiat de asistență juridică de specialitate, fiindu-le, deci garantate toate drepturile ce legea le stabilește în favoarea lor.
II. Asupra temeiniciei măsurii arestării preventive sub aspectul subzistenței temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii.
1. Indicii temeinice
Recurenții inculpați au fost trimiși în judecată reținându-se astfel: In ceea ce-l privește pe inculpatul I. I. Nicușor, s-a reținut ca începând cu jumătatea lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpații A. C. și A. I., au constituit un grup infracțional care nu este potrivit Legii 39/2003 un grup infracțional organizat în scopul șantajării părții vătămate ., în perioada 28.01._13 și pe care a incercat să o înșele inițial prin fraudarea unor câștiguri la aparatele de joc de tip SLOT MACHINES.
În ceea ce-l priveste pe inculpatul A. C., s-a reținut că începând cu jumătatea lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpații I. I. Nicușor și A. I., au constituit un grup infracțional care nu este potrivit Legii 39/2003 un grup infracțional organizat în scopul șantajării părții vătămate ., în perioada 28.01._13 și pe care a incercat să o înșele inițial prin fraudarea unor câștiguri la aparatele de joc de tip SLOT MACHINES, precum și faptul că a deținut un pistol cu bile marca „SIG SAUER” CALIBRU 6mm, model SP 2022 fără drept
Situația de fapt menționată mai sus, a fost reținută în actul de sesizare a instanței pe baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile inculpaților prin intermediul cărora și-au recunoscut faptele; declarație reprezentant parte vătămata; declarațiile martorilor audiați în cauză; procese verbale de identificare, procese verbale de perchezitie domiciliara, raport de constatare tehnico-stiintifica, planșe foto, precum și celelalte înscrisuri existente la dosar.
Prin urmare, din examinarea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, în acord cu instanța de fond, tribunalul reține că există probe și indicii conform cărora inculpatii au participat la comiterea faptelor pentru care sunt în prezent cercetați. Tribunalul observă că în cauză nu a intervenit nicio modificare a ansamblului probatoriu avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive,astfel încât apreciază tribunalul întrunită în continuare condiția prevăzută de art.143 alin.1 referitor la existența indiciilor temeinice.
Potrivit dispozițiilor art. 5 lit. c) din Convenția europeană a drepturilor omului legalitatea privării de libertate este condiționată de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni.
Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curtea Europeană în sensul existenței unor date, informații, care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea ce face obiectul cauzei, însă aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula acuzarea. (cauza Murray c Marii Britanii, 28.10.1994).
Tribunalul apreciază că prima condiție prevăzută de art.149 indice 1 C.pr.pen. este întrunită, respectiv existența probelor sau indiciilor temeinice, acele date din care ar rezulta presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
De la momentul arestării preventive și până în prezent nu au fost administrate probe care să contureze ideea că nu s-ar mai menține temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării.
2. Pedeapsa prevăzută de lege
În continuare, Tribunalul reține că în privința dispozițiilor art. 148 al.1 lit. f) C pr.pen., prima condiție prevăzută de textul de lege este îndeplinită, respectiv pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani: astfel,inculpatul I. I. NICUȘOR este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.8 cu ref la art.2 lit.b pct.4 din Legea nr.39/2003 - pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de la 3 ani la 15 ani închisoare, pentru art.215 alin.1 Cod penal - pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de la 6 luni la 12 ani închisoare, și art.194 alin.1 - pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de la 6 luni la 5 ani închisoare. Inculpatul A. C. este cercetat pentru aceleași infracțiuni(în plus, și pentru infracțiunea prevăzută de art. 134 din Legea 295/2004 pentru care, însă, pedeapsa prevăzută de lege este sub limita de 4 ani).
3. Pericolul concret pentru ordinea publică
În privința condiției prevăzute de art. 148 lit. f C.p.p., pericolul concret pentru ordinea publică (pericol care se apreciază în raport cu gravitatea faptei cercetate, cu impactul pe care astfel de infracțiuni îl au asupra societății, cu periculozitatea persoanelor cercetate), Tribunalul apreciază că acesta există și rezultă din modalitatea concretă de săvârșire); inculpații dând dovadă de îndrăzneală infracțională, dar și de o oarecare organizare a activității infracționale.
Astfel,pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților se analizează în raport de mai mulți factori,atât cu privire la faptă cât și cu privire la inculpat. Numai analiza coroborată a tuturor acestor date poate conduce la o concluzie judicioasă cu privire la existența pericolului concret pentru ordinea publică.
În concret, deși inculpații nu au antecedente penale, tribunalul constată că nu se poate ignora modul concret de săvârșire a faptei, care atestă, în opinia tribunalului, o periculozitate sporită a inculpaților. Astfel,inculpații au solicitat reprezentanților ., validarea unui câștig obținut la două aparate de jocuri de noroc tip “Slot Machines”, situate la punctual de lucru al .. Câștigul revendicat este în valoare de aproximativ 6000 lei.
D. fiind faptul că jucătorii au solicitat suma “câștigată” și întrucât angajatul barului unde erau amplasate jocurile, în persoana învinuitului A. I., nu beneficia de suma în cauză, au fost anunțați reprezentanții de zonă ai .. La punctul de lucru al societății, în baza sesizării s-au prezentat numiții I. G., în calitate de manager comercial, B. F., în calitate de operator zonal, N. V., în calitate de inspector de securitate și A. D., în calitate de tehnician. Cu ocazia controlului celor două aparate efectuat de către reprezentanții . s-a constatat că sigiliile aplicate de către Institutul Român de Metrologie Legală erau intacte, aparatele neprezentând urme de forțare din exterior dar în interiorul aparatelor se aflau sume mici de bani, altele decât cele înregistrate de contor. Înregistrările contorilor in/on afișate pe ecranul jocurilor, precum și faptul că în cutia aparatelor nu s-a regăsit suma revendicată, întrucât nu a fost identificată nicio defecțiune tehnică, au rezultat indicii că softul jocului a fost fraudat. Având în vedere cele constatate, reprezentanții . au refuzat plata câștigului perceput de către cei doi jucători.
Auzind acestea, inculpații I. I.-NICUȘOR și A. C. au început să adreseze injurii și amenințări angajatului barului, încercând intimidarea persoanelor prezente prin spargerea unui pahar și manifestări agresive. Văzând că nu pot primi banii înregistrați ca și câștig, inculpații i-au amenințat pe reprezentanții ., spunându-le că ei cunosc faptul că au mai multe aparate Slot Machines și de asemenea locațiile în care acestea se află iar dacă nu le vor achita contravaloarea presupusului câștig, vor avea pierderi și mai mari, fapt pentru care ar face bine să le achite suma solicitată și astfel ei le vor arăta și metoda de fraudare folosită.
Manifestând maximă îndrăzneală, inculpații au apelat și 112 pentru a reclama pretinsul refuz al societății de la le plăti banii.
Tribunalul mai reține și că, din actele dosarului de urmărire penală, rezultă că au comis infracțiuni cu același “modus operandi” și în alte cazuri – discuție purtată la data de 1.02.1013 și interceptată în mediul ambiental.
În aceste condiții, tribunalul observă că se atestă o periculozitate sporită a inculpaților, astfel că în mod corect a reținut instanța de fond că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică.
III. Oportunitatea luării altei măsuri preventive
Raportat la criteriile prevăzute de art. 136 alin. 8 C.pr.pen., Tribunalul apreciază că, la acest moment procesual, apare ca nejustificată luarea unei măsuri preventive restrictive de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art. 145 indice 1 C.pr.pen. ori măsura obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art. 145 C.pr.pen., având în vedere că ,așa cum s-a arătat în cele ce preced,lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, și în condițiile în care, asemenea fapte comise într-o comunitate neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea o stare de neliniște și neîncredere în rândul membrilor societății,sporindu-se nejustificat gradul de insecuritate socială la nivel local. Lăsarea în libertate a inculpaților ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală,creându-se un climat de insecuritate socială și de neîncredere a cetățenilor în actul de justiție.
În plus, Tribunalul nu poate fi de acord cu argumentul apărării în sensul că circumstanțele personale ale inculpaților sunt de natură a garanta un comportament ulterior corespunzător, căci nu se invocă împrejurări cu caracter de excepție care să contureze la acest moment convingerea unei repsectabilități deosebite a inculpaților.
IV. Caracterul rezonabil al duratei procedurii
Tribunalul apreciază,totodată,că nu s-a depășit,până în prezent,o durată rezonabilă a privării de libertate.
Astfel, aprecierea duratei rezonabile a detenției potrivit art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se analizează in concreto,în funcție de trăsăturile fiecărui caz în parte. Considerentele de genul probatoriului amplu necesar a fi administrat,complexitatea cauzei,comportamentul părților au relevanță în jurisprudența Curții atunci când are loc o apreciere asupra duratei rezonabile a procedurii din perspectiva art.6 paragraf 1 din Convenție. Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz pentru a se putea vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care,fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție,are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate. Or,în speță,fapta inculpatului – care aduce atingere bunei desfășurări a ordinii sociale și siguranței – reclamă menținerea stării de arest preventiv a acestuia.
În concret,inculpații sunt arestați preventiv din februarie 2013,așadar de mai puțin de 3 luni. În plus,organele de urmărire penală și-au desfășurat activitatea în mod ritmic și fără întârzieri semnificative în culegerea probelor,astfel că inculpații au fost trimiși în judecată la sfârșitul lunii martie 2013,
De asemenea,analizând succesiunea termenelor de judecată acordate în fața instanței de fond nu se poate reține vreo pasivitate a instanței în soluționarea cauzei,fiind întreprinse toate demersurile pentru efectuarea cercetării judecătorești.
Tribunalul are totodată în vedere că în dosarul de fond cercetarea judecătorească este de abia la debut, astfel că nu poate reproșa nelucrarea dosarului de către autoritatea judiciară.
Protejarea libertății individuale împotriva ingerinței a autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor în vederea atingerii scopului procesului penal,astfel cum acesta este definit de art.1 Cod Procedură Penală,respectiv constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni,astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
De asemenea, menținerea măsurii arestării preventive răspunde și necesității de asigurare a unei bune desfășurări a procesului penal, în conformitate cu art. 136 al. 1 C.p.p.
V. Respectarea dreptului inculpaților la un proces echitabil
Judecătoria a înlăturat motivat argumentele apărării. Reține tribunalul de asemenea că instanța de fond a analizat exhaustiv argumentele prezentate, cauza fiind examinată efectiv și sub toate aspectele. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică în special în sarcina « instanței » obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și ofertele de probă ale părților, fără a le aprecia pertinența (Perez împotriva Franței, B. contra României). Articolul 6 alin. 1 obligă instanțele să-și motiveze hotărârile, aceasta neînsemnând că se cere un răspuns detaliat la fiecare argument. În speță, Tribunalul apreciază că încheierea atacată corespunde acestor cerințe de examen efectiv, astfel că, și sub acest aspect, hotărârea se privește ca legală.
Cu privire la susținerile apărării în sensul că orice eventuală cerere de liberare ulterioară ar fi analizată la termenul de judecată deja stabilit de instanța de fond – 13 mai 2013 – tribunalul observă că procedura de soluționare a cererilor de liberare provizorie este stabilită ca fiind una „de urgență” așa cum prevăd expres dispozițiiloe art.160/8 alin.1 Cod procedură penală. De asemenea, tribunalul observă că verificarea legalității și temeinicie măsurii arestării preventive nu poate avea loc decât raportat la elemente existente la momentul judecății, iar nu raportat la posibilitățile ulterioare ale inculpaților de a promova alte cereri, întemeiate pe alte prevederi legale.
Față de toate considerentele expuse, în temeiul art.385/15 alin.1 punctul 1 litera b Cod Procedură Penală Tribunalul va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.2 Cod Procedură penală va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare statului,inclusiv onorariul apărătorului din oficiu.
În baza art.192 alin.6 Cod Procedură Penală onorariul cuvenit traducătorului se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții- inculpați I. I. NICUȘOR (fiul lui M. și N., născut la data de 05.11.1980, în .. G., domiciliat în ., jud.Ilfov, CNP_, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 3/UP din data de 02.02.2013 emis de Judecătoria Cornetu) și A. C. ( fiul lui P. și L., născut la 08.01.1985, în București, sector 4, domiciliat în com. Berceni, ., CNP_, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 4/UP din data de 02.02.2013 emis de Judecătoria Cornetu) împotriva încheierii penale pronunțată de Judecătoria Cornetu- Secția Penală la data de 29.03.2013 în dosarul nr._, ca nefondate.
In temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedura Penala obligă pe recurenții inculpați la câte 150 de lei cheltuieli judiciare către stat în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - cod fiscal_), inclusiv onorariile parțiale de câte 50 de lei cuvenite apărătorilor din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată in ședință publică, astăzi 08.04.2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. L.-E. R. M. R. P. R. I.
GREFIER,
F. C. M.
Red. si tehnored. jud. P.R.I./12.04.2013 /2 ex.
Jud. Cornetu/jud.C.D.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
