Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 135/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 135/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 3159/1748/2013/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV- SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR.135 R
Ședința publică din data de: 21.06.2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE –C. G.
JUDECĂTOR – M. R. R.
JUDECĂTOR –I. R. P.
GREFIER – C. V.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror M. N..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarat de recurentul inculpat I. A. G. Tinel împotriva încheierii din data de 17.06.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul penal nr._ 13.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat I. A. G. Tinel, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu, av.M. A., cu delegație avocațială la fila 13 la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
La interpelarea instanței atât reprezentantul Ministerului Public, cât și apărătorul inculpatului, arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Tribunalul acordă cuvântul asupra fondului cauzei, conform art. 385 ind.13 Cpp.
Apărătorul inculpatului I. A. G. Tinel, având cuvântul, solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Arată că nu sunt probe care să justifice menținerea măsurii arestării preventive. De asemenea solicită să se aibă în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, de recunoaștere a faptei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită în temeiul art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen. respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii instanței de fond ca legală și temeinică. Arată că la dosarul cauzei sunt probe temeinice care justifică menținerea arestării preventive. În sarcina inculpatului s-a reținut că în luna iunie 2013 a pătruns în curțile a opt părți vătămate de unde a sustras mai multe bunuri. Numărul mare de acte materiale de furt calificat justifică menținerea arestării preventive a inculpatului.
Inculpatul I. A. G. Tinel, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, arătând că regretă fapta și dorește să fie judecat în stare de libertate ca să poată să-și ajute familia.
S-au declarat dezbaterile închise, după care:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 17.06.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul penal nr._ 13, s-au dispus următoarele: în baza art 300 ind 2rap. la art 160 b alin. 3C.pr.pen., s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatilor: I. M., zis “V.” și I. A. G. TINEL, zis „M.” .
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.4001/P/2012 din data de 25.04.2013 al Ministerului Public – P. de pe lângă Judecatoria Cornetu s-a dispus trimiterea in judecată in stare de arest preventiv a inculpaților I. M. si I. A. G. Tinel .
Prin incheierea de la 15.03.2013 pronuntată in dosarul nr._ a Judecatoriei Cornetu s-a dispus luarea masurii arestarii preventive a inculpaților I. M. si I. A. G. TINEL pe o perioadă de 29 zile, incepand cu data de 15.03.2013 pana la data de 12.04.2013, inclusiv, reținandu-se ca sunt indeplinite conditiile art 143 C.p.p., mandatele de arestare preventivă fiind emise pentru cazul prev. de art 148 lit. f C.p.p ( MAP nr.12/15.03.2013 – I. M., respectiv MAP nr.13/15.03.2013 – I. A. G. Tinel).
Inculpatul I. M. a fost trimis în judecată sub acuzația săvârșirii a sase infractiuni de furt calificat prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 lit. a,g si i C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 75 lit c C.p si art.33 lit.a C.p. iar inculpatul I. A. G. Tinel a fost trimis în judecată sub acuzația săvârșirii a patru infractiuni de furt calificat prev. 208 alin 1, art. 209 alin 1 lit. a, g si i C. p. cu aplic. art. 41 alin. 2 si art.99 C.p., a unei infractiuni de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.p si a unei infractiuni de tentativa la furt calificat prev. de art. 20 C.p rap. la art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 lit.g si i C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p., existând motive verosimile de a se crede că inculpatii I. M. si I. A. G. Tinel, în perioada 07.06._13 au patruns in curtile a opt parti vatamate de unde au sustras mai multe bunuri, respectiv sume de bani, unelte agricole, cabluri electrice, cazane pentru tuica, tevi metalice, obiecte de imbracaminte, aparate electrocasnice, vesela si obiecte de mobilier, pe care le-au valorificat prin vindere catre diverse persoane sau la centre de colectare a deseurilor feroase. Inculpatii au fost ajutati la savarsire unor fapte de fratele lor minor, I. M., in varsta de 14 ani.
Potrivit art. 160b C.pr.pen în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Instanta a constatat că presupunerea săvârșirii de către inculpați a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată este susținută de declarațiile inculpaților prin intermediul cărora si-au recunoscut faptele; plângerile și declarațiile părților vătămate, respectiv ale părților civile; declarațiile martorilor audiați în cauză; procesele verbale de cercetare la fața locului și planșele foto, procesele verbale de recunoastere din grup și planșele foto, procesele verbale de conducere în teren și planșele foto, precum și de celelalte înscrisuri existente la dosar.
S-a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de art.148 lit.f C.p.p atât sub aspectul minimului de gravitate prevăzut de lege cât și sub aspectul existenței pericolului concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte pericol pentru ordinea publică, prevăzută de art. 148 lit.f Cpp, este desigur adevărat că pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii. Aceasta nu înseamnă că aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută prin abstracție de la gravitatea faptei. Sub acest aspect existența pericolului public poate rezulta, între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt acuzați inculpații, de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la faptă, nu de puține ori acestea fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate. În consecință, atitudinea de recunoastere si regret devine irelevantă față de natura și gravitatea faptei, fiind vorba de o infracțiune intenționată contra patrimoniului persoanelor, cat si fata de perseverenta infractionala a inculpatilor.
Instanta de fond a apreciat că și la acest moment procesual temeiurile de fapt și de drept care au determinat luarea măsurii privative de libertate nu s-au modificat și impun în continuare privarea de libertate, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.160 ind. b alin.3 C.p.p, motiv pentru care instanta a menținut arestarea preventivă a celor doi inculpați.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul I. A. G. TINEL, recurs înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ din data de 19.06.2013.
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate si din oficiu, conform art. 385/6 Cod procedura penala, Tribunalul constata că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constata că indiciile temeinice, în sensul art. 68/1 Cod procedura penala, avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, indicii de natură să genereze presupunerea că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este trimis în judecata nu au fost infirmate până în prezent.
Se constată, de asemenea, că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar natura și gravitatea faptelor, împrejurarea și modalitatea în care se reține că ar fi fost comisă – (pe timp de noapte, de catre doua persoane impreuna, prin escaladare si fortarea usilor de acces, premeditat), – relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea acestuia în libertate.
În acest sens Tribunalul constată că la acest moment subzistă indiciile temeinice, în sensul art. 68/1 Cod procedura penala, din care să rezulte, în concret, că inculpatii I. M. si I. A. G. Tinel, în perioada 07.06._13 au patruns in curtile a opt parti vatamate de unde au sustras mai multe bunuri, respectiv sume de bani, unelte agricole, cabluri electrice, cazane pentru tuica, tevi metalice, obiecte de imbracaminte, aparate electrocasnice, vesela si obiecte de mobilier, pe care le-au valorificat prin vindere catre diverse persoane sau la centre de colectare a deseurilor feroase. Inculpatii au fost ajutati la savarsire unor fapte de fratele lor minor, I. M., in varsta de 14 ani, ceea ce accentuează pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea inculpatului I. A. G. Tinel în libertate.
În atare situație, măsura preventivă dispusă apare ca o reacție firească a autorităților față de întreg contextul infracțional evaluat atât prin prisma circumstanțelor reale cât și cele personale, în vederea restabilirii raporturilor juridice de securitate în rândul comunității în care inculpatul trăiește.
Mai reține Tribunalul că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, nefiind intrunite exigențele art. 139 alin. 1 Cod procedura penala, astfel încât nu se impune, în prezent, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, astfel cum a solicitat, în subsidiar, avocatul inculpatului.
Față de cele reținute, se constata, așa cum a reținut și prima instanță, că temeiurile care au determinat arestarea inițială nu s-au schimbat și nu au încetat, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpatului, conf. art. 300/2 Cod proc. pen. rap.la art.160/b al. 1 și 3 Cod procedură penală .
In consecință, constatând că încheierea primei instanțe este legală și temeinică, potrivit art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr.pen. Tribunalul va respinge recursul ca nefondat, iar conform art.192 al. 2 Cod pr.pen. va obliga pe recurentul - inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 de lei, urmând a fi avansat din fondul special al Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat I. A. G. Tinel (fiul lui P. și S. I., născut la data de 29.09.1994 în ., locuind fără forme legale în com. Jilava, ., jud. Ilfov, CNP_, arestat în baza MAP nr.13/15.03.2013, emis de Judecatoria Cornetu) împotriva încheierii din data de 17.06.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul penal nr._ 13.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul de avocat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurentul inculpat I. A. G. Tinel la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariul apărătorului din oficiu,, care se va achita în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - Cod fiscal_.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.06.2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
C. G. M. R. R. I. R. P.
-PENTRU JUDECĂTOR AFLAT ÎN C.O.,
SEMNEAZĂ PREȘEDINTELE DE COMPLET
GREFIER
C. V.
-Red. și tehnored. jud. R.M.R.-01.07.2013-2 ex.
-Jud.Cornetu / jud. C.D.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
