Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 197/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 197/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 3830/93/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ
SENTINTA PENALA NR.197/F
Ședința publică de la 19.12.2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE P. R.
GREFIER D. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de către procuror V. S..
Pe rol soluționarea cauzei penale de față având ca obiect plângerea formulată de către petentul Statul R. prin Agentia N. de Administrare Fiscala împotriva rezoluției nr.1190/P/2010 din data de 16.01.2013 a Parchetului de pe langa Judecatoria B. in contradictoriu cu intimatul P. N..
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica de la data de 05.12.2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta, cand, Tribunalul, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat succesiv pronuntarea pentru datele de 12.12.2013 si respectiv astazi, cand, in aceeasi compunere, a hotarat urmatoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
La data de 08.05.2013 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei B. sub nr._ plangerea formulata de petentul Agentia N. de Administrare Fiscala-Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Ilfov impotriva ordonantei nr.1190/P/2010 din data de 16.01.2013 a Parchetului de pe langa Judecatoria B., prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului P. N. cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala - prev. de art.9 alin.1 lit.b si f din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.33 lit.a Cod Penal si disjungerea cauzei fata de numitii Sabah S. Ahmed si Al Nori Mohammed Jasim sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala, prev. de art. 9 alin.1 lit.f din Legea 241/2005 si declinarea competentei de solutionare a acesteia in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov .
In motivarea plangerii, petenta a aratat ca desi s-a retinut ca fapta nu a fost savarsita de catre intimatul P. N., intrucat la data de 12.01.2010 (data deplasarii inspectorilor fiscali la noul sediu social), societatea . era administrata de numitii Sabah S. Ahmed si Al Nori Mohammed Jasim, la finalizarea controlului inopinat al inspectorilor fiscali, cu ocazia deplasarii acestora la sediul declarat din ..6, ., ., intimaul P. N. cesionase partile sociale detinute in cadrul . in data de 09.12.2009, cesiune ce a avut loc in timpul controlului, respectiv in intervalul 17.11.2009 – data emiterii ordinului de serviciu si 12.01.2010 – data finalizarii controlului inopinat, cesiune ce a avut drept scop tocmai sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, declarand astfel un sediul fictiv, unde s-a constatat ca acesta era reprezentat de o casa in constructie.
Petenta apreciaza ca ordonanta de scoatere de sub urmarire penala a fost dispusa de catre procurorul de caz in mod nejustificat ca urmare a interpretarii gresite a materialului probator. Mai mult, arata ca premisa avuta in vedere de acesta in pronuntarea solutiei este rezultatul unei interpretari eronate a situatiei.
De asemenea, arata ca in mod netemeinic a fost retinut in ordonanta prim - procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria B. din data de 19.04.2013 faptul ca, in speta, nu poate fi retinuta intentia numitului P. N. de a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor fiscale, fiind corecta optiunea aplicarii regimului special al marjei de profit si nu cela r regimului normal de taxare, aspecte ce sunt mentionate si in expertiza contabila efectuata in cauza.
Astfel, mentioneaza ca, dispozitiile art.9 alin.1 lit.f din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, stabilesc, in mod clar si fara echivoc, faptul ca sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, constituie o infractiune de evaziune fiscala care se pedepseste cu inchisoarea de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi.
In ceea ce priveste existenta infractiunii de evaziune fiscala, mentioneaza urmatoarele:
Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune, anume prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.
Pentru a subzista sau nu infractiunea in aceasta forma, trebuie sa se constate indeplinirea cerintei esentiale prevazute de lege, respectiv ca actiunea ce constituie elementul material al infractiunii sa fie realizata in scopul sustragerii de la controlul fiscal.
Urmarea imediata a actiunii faptuitorului nu este de natura materiala, ci consta in crearea unei stari de pericol cu privire la posibilitatea pentru contribuabil de a savarsi acte de evaziune fiscala fara a fi descoperit, deoarece organele fiscale nu-i cunosc sediul real, societatea nedesfasurand activitate la acest sediu.
Latura subiectiva consta in vinovatie, sub forma intentiei directe, calificata de un anumit scop, respectiv sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare.
Avand in vedere cele de mai sus, in sarcina organelor de urmarire penala revine sarcina de a lamuri daca sunt intrunite cumulativ conditiile cerute de lege pentru existenta infractiunii:
- faptuitorul sa fi facut o declaratie fictiva cu privire la sediu ;
- activitatea ilicita sa vizeze sustragerea societatii comerciale de la controlul fiscal.
In contextual normei care incrimineaza aceasta forma de evaziune fiscala, prin “declararea fictiva” trebuie sa se inteleaga o declaratie care nu corespunde realitatii, in sensul ca sediul societatii comerciale declarat nu exista.
In scopul aflarii adevarului si luarii deciziei corecte, textele legale trebuie interpretate prin coroborare si prin raportare la probele existente.
Arata ca retinerea in ordonanta de scoatere de sub urmarire penala a intimatului P. N., motivata pe faptul ca acesta nu a omis sa evidentieze in actele contabile operatiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate este, de asemenea, rezultatul unei interpretari gresite a materialului probator si situatiei de fapt.
Mai arata faptul ca, asa cum reiese din procesul – verbal incheiat de inspectorii Directiei Generale Coordonare Inspectie Fiscala data de 19.01.2010, in anul 2009 societatea a folosit la vanzarea autoturismelor second – hand regimul special prevazut pentru acestea fara a indeplini cerintele prevazute la art.64 din HG nr.44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
In acest sens, retinerea conform careia “optiunea aplicarii regimului special al marjei de profit (…) si nu cel al regimului normal de taxare, …, a fost determinata de neclaritatile legislatiei in materie fiscala si nicidecum de intentia invinuitului de a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor fiscale.”, nu poate fi acceptata, pe de o parte, intrucat aplicarea regimului de taxare nu este optionala, atata timp cat pentru aceasta exista prevederi legale exprese, nefiind vorba nicidecum de neclaritati ale legislatiei, iar pe de alta parte, invinuitul a “optat” pentru aplicarea regimului special tocmai in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, apreciind acesta ca acest tip de taxare ii este mai favorabil.
Apreciaza astfel ca nu poate fi vorba despre o optiune in aplicarea unor prevederi legale ce, in mod evident, ii sunt mai favorabile, scopul acestei optiuni fiind tocmai omisiunea, cu intentia de a evidentia in actele contabile veniturile realizate, aspect ce se subscrie prevederilor art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
Urmare celor mentionate anterior, petenta considera ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala prev. de art.9 alin.1 lit.f din Legea nr.241/2005.
Precizeaza ca sustragerea de la plata obligatiilor fiscale reprezinta o fapta care a fost savarsita de catre intimatul P. N. si care este prevazuta de legea penala, respective Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
Petenta sustine aceasta afirmatie motivata de faptul ca omisiunea faptuitorului de a indeplini o obligatie legala, plata taxelor fiscale, are drept consecinta vatamarea uneia dintre valorile sociale, respectiv cea a Statului R..
In drept, au fost invocate disp.art.2781 alin.8 lit.b Cpp.
Prin sentința penală nr.528 din data de 23.10.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, in temeiul art.39 Cod Procedură Penală cu referire la art.42 C.p.p., s-a admis exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei B. si, in consecinta, s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Ilfov.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 04.11.2013 sub nr._ .
La dosarul cauzei a fost atasat dosarul nr.1190/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria B..
Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin ordonanta nr.1190/P/2010 din data de 16.01.2013 a Parchetului de pe langa Judecatoria B. s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului P. N. cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala - prev. de art.9 alin.1 lit.b si f din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.33 lit.a Cod Penal si disjungerea cauzei fata de numitii Sabah S. Ahmed si Al Nori Mohammed Jasim, sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala, prev. de art. 9 alin.1 lit.f din Legea 241/2005 si declinarea competentei de solutionare a acesteia in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov .
Prin ordonanta nr.179/II/2/2013 din 19.04.2013 a prim - procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria B. a fost respinsa, ca fiind neintemeiata, plangerea formulata de petentă impotriva ordonantei nr.1190/P/2010 din data de 16.01.2013 a Parchetului de pe langa Judecatoria B..
Impotriva ambelor solutii petenta a formulat plangere la instanta de judecata, pentru motivele aratate pe larg in partea introductiva a prezentei hotarari.
Plangerea este tardivă.
Astfel cum s-a aratat in precedent, Tribunalul retine ca petenta a formulat plangerea impotriva ordonantei de scoatere de sub urmărire penala la data de 14.02.2013, iar prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria B. s-a pronuntat asupra acesteia la data de 19.04.2013, cu nesocotirea termenului de 20 de zile prevazut de dispozitiile art.2781 alin.2 Cod Procedură Penală cu referire la art.277 Cod Procedură Penală.
In aceste conditii, astfel cum rezulta in mod expres din dispozitiile art.2781 alin. 2 Cod Procedură Penală, termenul in care trebuia introdusa plangerea la instanta de judecata (20 de zile), a inceput să curgă la data expirarii termenului initial de 20 de zile, moment la care prim procurorul trebuia să solutioneze plangerea, conform dispozitiilor legale evocate anterior.
Or, se constata ca petenta a formulat plangerea la instanta de judecata abia la data de 30.04.2013, cu nerespectarea vadita a termenului prevazut de dispozitiile art.2781 alin.2 Cod Procedură Penală.
In aceste conditii, facand aplicarea disp.art.2781 alin. 8 lit.a Cod Procedură Penală, Tribunalul va respinge plangerea ca tardiva, iar in temeiul art.192 alin.2 Cod Procedură Penală va obliga petenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
În temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cpp respinge plangerea formulata de petenta Statul R. prin ANAF prin DGFP Ilfov (sector 5, București, .) impotriva ordonanței nr.1190/P/2010 din data de 16.01.2013 a Parchetului de pe langa Judecatoria B., in contradictoriu cu intimatul P. N. – administrator al . (sector 6, București, ALE. COLOANA INFINITULUI, ., ..
In temeiul art.192 alin.2 Cpp obliga petenta la plata sumei de 100 de lei cheltuielile judiciare avansate de stat (în contul RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Trezoreria B. cod fiscal_).
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 19.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. R. D. I.
Red.si tehnored.Jud.P.R./04.02.2014 / 2 EX.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
