Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 136/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 136/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 09-03-2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV- SECȚIA PENALĂ
operator de date cu caracter personal nr._
dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.136/C
Ședința publică din data de 09.03.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – N. A. - judecător
GREFIER – C. V.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F. .
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București împotriva sentinței penale nr. 206 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ / 2015.
Potrivit art. 369 alin. 1 C. pr. pen., ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat condamnatul P. E. D., aflat în stare de detenție, asistat de av.of. I. N., care depune delegația nr._/ 2015.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau exceptii de invocat, tribunalul constată contestația în stare de judecată și acordă cuvantul în dezbaterea acesteia.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, solicită admiterea contestatiei, formulată împotriva sentinței penale nr. 206 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ / 2015 și, rejudecând, să se dispună desființarea sentinței penale contestate și respingerea cererii de liberare condiționată ca neîntemeiată.
Av. I. N., având cuvântul în apărarea condamnatului P. E. D., solicită respingerea contestației, formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București împotriva sentinței penale nr. 206 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ / 2015 și menținerea sentinței penale contestate ca legală și temeinică, apreciind că petentul a îndeplinit condițiile prevăzute de lege, respectiv a îndeplinit fracția cerută de lege și a avut un comportament corespunzător.
Condamnatul P. E. D., acordându-i-se cuvântul, arată că dorește să fie pus în libertate.
S-au declarat dezbaterile închise, după care:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestatiei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 206 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ / 2015, s-au dispus următoarele:
S-a admis propunerea de liberare condiționată privind pe petentul P. E. D..
S-a dispus liberarea condiționată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1427/ 2013 emis de Judecătoria Sectorului 2 București în baza sentinței penale nr. 690/2013.
I s-au pus în vedere condamnatului dispozițiile art. 61 vechiul Cod penal privind revocarea liberării condiționate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul pentru asistența juridică din oficiu a fost plătit conform Protocolului încheiat între M. Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sector 4 București a reținut următoarele:
La data de 14.01.2015, a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus propunerea de liberare condiționată privind pe petentul P. E. D..
În procesul-verbal nr. 01/08.01.2015 întocmit de Comisia de propuneri s-a reținut petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru complicitate la furt calificat, prin sentința penală nr. 690/2013 emisă de Judecătoria Sectorului 2 București (mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 1427/2013) transformată în zile pedeapsa este egală cu 730 de zile.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute fracția de 2/3 din pedeapsă, respectiv 486 zile de închisoare.
Comisia a constatat sub acest aspect că deținutul a executat, de la 05.07.2013 până la 08.01.2015, 553 zile, fiind la a doua analiză a comisiei.
Comisia a apreciat că deținutul poate fi liberat condiționat deoarece timpul petrecut în detenție este suficient pentru atingerea scopului pedepsei.
Au fost atașate la dosarul cauzei caracterizare, procesul-verbal întocmit de Comisia de propuneri.
Instanța urmează a face aplicarea art. 5 NC.p. cu privire la legea penală mai favorabilă, urmând a analiza condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare iar nu conform noilor reglementări penale și procesual penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal anterior, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiționat.
Analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiționate, în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța retine că, potrivit art. 59 vechiul C. pen., poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracția de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele penale.
Totodată, conform art. 59 alin.1 și 2 vechiul C. pen., fracția de pedeapsă executată trebuie să fie de 2/3 în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, din care executarea efectivă trebuie să fie de cel puțin jumătate în cazul în care se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate.
Raportând aceste criterii legale la situația petentului condamnat si analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța a apreciat că prin executarea fracției obligatorii de pedeapsă, având un total de 553 zile câștigate și executate, petentul condamnat a dobândit vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, urmând ca instanța să aprecieze dacă în funcție de celelalte criterii stabilite de lege este oportună acordarea liberării condiționate.
Astfel, potrivit caracterizării atașate la dosar, condamnatul a participat la activitățile de educație și asistență psihosocială desfășurate la nivelul secției de deținere. Nu a fost selecționat să desfășoare activități productive din motive medicale. Deși a fost sancționat disciplinar o dată pe perioada detenției, petentul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Instanța a apreciat, față de cele arătate anterior, că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului și că acesta, prin participarea activă la programele desfășurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, și-a format o atitudine corectă față de valorile sociale, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, scopul preventiv și educativ al pedepsei fiind atins, iar funcțiile de exemplaritate și eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viață normală, părăsind câmpul infracțional.
Față de cele reținute mai sus, având în vedere disp. art. 59-60 vechiul C.pen. și considerând că scopul preventiv și educativ al pedepsei este atins, instanța a apreciat că este oportună acordarea beneficiului liberării condiționate, motiv pentru care propunerea a fost admisă, urmând a se dispune liberarea condiționată a petentului P. E. D., atrăgându-i-se atenția asupra dispozițiilor art. vechiul 61 C.pen., privind cauzele de revocare a liberării condiționate.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a statuat în sensul celor mai sus menționate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestatie în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București, aceasta fiind înregistrata pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ din data de 04.03.2015.
Contestația a fost motivată în scris si oral în fața instanței, la termenul de judecată.
In motivele depuse la dosar, contestatorul, P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București a susținut, în esență, că instanța de fond a dispus, in mod gresit, liberarea conditionata a petentului care nu a participat la activități socio-educative, și nu a rezultat din niciun act că acesta, la vârsta de 19 ani, prezintă probleme medicale care nu îi permit să presteze muncă; P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București a mai susținut că, condamnatul nu a prestat nicio zi de muncă în cursul executării pedepsei, că nu a participat la activități socio-educative, că nu a participat la cursuri de calificare profesională, că a abandonat programul de alfabetizare, că nu a fost recompensat și, dimpotrivă a fost sancționat disciplinar.
S-a apreciat de catre P. ca doar executarea fractiei obligatorii de pedeapsa, fara alte dovezi din care sa rezulte reeducarea petentului nu este suficientă pentru a se dispune liberarea provizorie.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor indicate de P. și sub toate aspectele de fapt și de drept prin prisma acestor reglementări, respectiv în condițiile prevăzute de art. 4251 alin. 4 C.pr.pen. rap. la art. 416 C.pr.pen. și art.418 C.pr.pen., tribunalul apreciază că prezenta contestație este nefondată pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Cu privire la legea aplicabilă, din examinarea comparativă a dispozițiilor art. 100-101 C. pen. și art. 59- 60 C. pen. din 1969 privitoare la liberarea condiționată, rezultă că au fost înăsprite condițiile de acordare a liberării condiționate condamnaților la pedeapsa închisorii pentru toate tipurile de infracțiuni deoarece, deși fracțiunile de pedeapsă au rămas neschimbate (cu excepția infracțiunilor săvârșite din culpă, a infracțiunilor săvârșite de condamnați cu vârsta de peste 60 de ani pentru care fracția de pedeapsă s-a majorat), au fost introduse noi cerințe pe care condamnații trebuie să le îndeplinească.
Incidența noilor dispoziții legale în materie, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernată de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție care, consfințind regula că legea dispune numai pe viitor, admit ca unică excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul său, cât și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este și cazul liberării condiționate.
Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește dacă, de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, de la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifică instituția liberării condiționate, cum este cazul Legii 286/2009, face ca determinarea legii penale aplicabile să se efectueze potrivit prev. art. 15 alin. 2 din Constituție și ale art. 6 C. pen., independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă. Prin urmare, legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă, în același sens statuând Curtea Constituțională prin decizia nr. 214/ 16.06.1997 și ÎCCJ prin Decizia nr. XXV/ 2007 de recurs în interesul legii.
Astfel, din probatoriul existent la dosar se constată că P. E. D. a fost condamnat de Judecătoria Bucuresti Sector 2, prin sentința penală nr.690/2013, la 2 ani (730 zile) închisoare, pentru complicitate la savarsirea infractiunii de furt calificat prev. de art. 209 C. pen. din 1969.
Având în vedere faptul că pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul P. E. D. trebuia să execute 486 zile închisoare, și luând în considerare concluziile procesului verbal existent la dosar, din care rezultă că până la data de 08.01.2015 condamnatul executase această fracțiune de pedeapsă, respectiv 553 zile, în mod corect prima instanță a constatat că această primă condiție a liberării condiționate este îndeplinită.
Din caracterizarea făcută condamnatului de către Penitenciarul București- Jilava, se pot reține aspecte care să dovedească atât comportamentul celui condamnat în timpul executării pedepsei închisorii, cât dovezile de îndreptare a acestuia. Astfel, se reține că a fost repartizat pentru executarea pedepsei aplicate, în regim semideschis; totodată, contrar susținerilor Parchetului, Comisia a concluzionat că persoana privată de libertate este cooperantă, nu prezintă manifestări dezadaptative psiho- comportamentale, precum și că, având un nivel intelectual scăzut, aderă deficitar la normele sociale și s-a adaptat la nivel mediu la cerințele mediului carceral.
De asemenea, din procesul- verbal al comisiei și caracterizarea întocmită condamnatului P. E. D. rezultă că în timpul executării pedepsei nu a desfășurat activități lucrative însă, acest lucru nu îi este imputabil acestuia, astfel cum, în mod eronat, susține contestatorul.
Tribunalul va avea în vedere, totodată, că pe durata executării pedepsei, intimatul- condamnat a fost sancționat disciplinar o dată, în data de 28.08.2014, pentru nerespectarea ROI însă, pentru acest motiv fiind discutat în cadrul Comisiei de liberări, în data de 06.11.2014, a fost amânat până la data de 05.01.2015, iar de la data acestei analize și până în present nu a mai fost sancționat diciplinar.
Față de aceste împrejurări, instanța constată că petentul P. E. D. a dat dovezi temeinice de îndreptare în sensul dispozițiilor art. 59 C. pen. din 1969 în sensul că a avut o conduită conform regulamentului locului de detenție și, concluzionând, apreciază că acesta s-a adaptat la mediul penitenciar, dând dovezi temeinice de îndreptare.
Pentru aceste considerente, în consens cu prima instanță, tribunalul reține că perioada efectiv executată de condamnatul P. E. D. este suficientă pentru reeducarea sa, astfel că în temeiul art. 587 alin. 3 rap la art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a C. pr. pen. urmează a respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București împotriva sentinței penale nr. 206 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ / 2015.
În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judicare vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 272 alin. 2 C. pr. pen. va dispune plata sumei de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b rap la art. 587 alin. 3 C. pr. pen. respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sector 4 București împotriva sentinței penale nr. 206 din data de 26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ / 2015.
În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judicare rămân în sarcina statului.
În baza art. 272 alin. 2 C. pr. pen. dispune plata sumei de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, din fondurile Ministerului Justiției.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. A. C. V.
Red./Tehn.jud.N.A./2015
| ← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 54/2015.... → |
|---|
