Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 337/2015. Tribunalul ILFOV

Decizia nr. 337/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 18-06-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 337/C

Ședința publică din data de 18.06.2015

Tribunalul constituit din :

PREȘEDINTE: G. C.

GREFIER: F. C. M.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de către procuror C. S..

Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 986 din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, privind pe intimatul P. J..

Potrivit art. 369 alin. 1 C. pr. pen., ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - condamnat P. J. personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător ales - avocat C. I., conform împuternicirii avocațiale nr._/2015 (fila 16 d.i.).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care expune pe scurt obiectul cauzei – liberare condiționată ( art. 587 NCPP), stadiul procesual – contestație, după care:

La interpelarea Tribunalului dacă sunt cereri prealabile de formulat sau probe de administrat,apărătorul ales al intimatului - condamnat P. J., având cuvântul, arată că în susținerea poziției de respingere a contestației formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, respectiv ultima caracterizare din data de 16.06.2015 eliberată de Penitenciarul Jilava din care rezultă comportamentul intimatului in penitenciar.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul cu privire la proba cu înscrisuri solicitată de intimat, arată că nu se opune.

Tribunalul, în baza art. 100 C.p.p., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de intimat, prin apărător ales, apreciind că este utilă soluționării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Tribunalul acordă cuvântul in dezbaterea contestației.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că prezenta contestație vizează sentința penală nr. 986 din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, criticând soluția pronunțată, sub aspectul netemeiniciei, considerând că în mod greșit a fost admisă cererea de liberare condiționată a condamnatului P. J., apreciind că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.

Reprezentantul Ministerului Public învederează instanței că, in opinia sa, legea penală aplicabilă în cauză este noul Cod penal și noul Cod de procedura penală, pornind de la împrejurarea că executarea pedepsei a început sub imperiul noului cod penal, vorbind de un proces care se refera strict la o faza de executare a pedepsei. Prin urmare, consideră că nu este îndeplinită una din condițiile fundamentale pentru acordarea liberării condiționate, respectiv îndeplinirea obligațiilor civile, in cuantum de 328.440 lei, stabilite prin hotărârea de condamnare și plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 65.000 lei. Arată că și în ipoteza în care ar fi de acord cu instanța de fond, care a apreciat că aplicabilă în cauză, respectiv legea penală mai favorabilă este vechiul cod penal, pornind de la cele învederate, consideră că nu sunt arătate dovezile temeinice de îndreptare prevăzute de vechiul cod penal, pentru a se putea ajunge la concluzia ca se poate acorda liberarea condiționată.

Totodată, menționează că simpla îndeplinire a fracției prevăzută de lege, simplul comportament bun in penitenciar fără aplicarea vreunei sancțiuni și participarea la anumite programe, in opinia sa, nu arată dovezile temeinice de îndreptare, întrucât dovezile temeinice de îndreptare arată că petentul respectă sentința prin care a fost condamnat și obligat la anumite despăgubiri civile. Mai arata ca nu se poate invoca starea de precaritate materială cu privire la aceste despăgubiri civile, atâta timp cat se face vorbire de repararea unui prejudiciu pentru bani obținuți din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală și astfel cum i-a obținut prin săvârșirea unei fapte penale, apreciază că tot așa trebuie să îi restituie.

De asemenea, cu privire la cheltuielile judiciare către stat la care a fost obligat consideră că acestea trebuia să fie achitate cu prioritate, astfel cum petentul poate să plătească onorariul unui avocat ales, consideră că acesta putea acoperii și cheltuielile judiciare avansate către stat prin sentința definitivă de condamnare.

Pentru aceste motive, având în vedere că termenul de o lună acordat de comisia din cadrul Penitenciarului Jilava la acest moment s-a împlinit și petentul tot nu a dat dovadă de repararea acestor cheltuieli civile și judiciare, solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale nr. 986 din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și, rejudecând, solicită respingerea cererii de liberare condiționată ca neîntemeiată.

Apărătorul ales al intimatului - condamnat P. J., avocat C. I., având cuvântul, învederează insntaței că există o schimbare în ceea ce privește contestația scrisă și depusă la dosar de către Ministerul Public și apreciază că domnul procuror de ședință și-a exprimat o opinie personală cu privire la legea penală aplicabilă în cauză, întrucât atât in fața instanței de fond cât și in motivele contestației scrise, reprezentanta Ministerului Public a fost de acord cu apărarea și punctul de vedere a fost însușit de judecătorul fondului, respectiv că in acesta cauză este aplicabil Codul penal din 1968. Învederează instanței că ambele fapte au fost săvârșite înainte de . noul cod penal, iar dispozițiile din legea de punere in aplicare sunt clare și evidente in legătură cu executarea pedepselor. Arata ca vechile dispoziții privind liberarea condiționată erau mult mai favorabile in condițiile aplicării Codului penal de la 1968, la acest moment legea prevede două condiții suplimentare, respectiv condamnatul să execute pedeapsa in regim semideschis și să fie achitate obligațiile rezultate din sentința de condamnare.

De asemenea, precizează apărarea că reprezentantul Ministerului Public nu a avut in vedere dispozițiile art. 99 alin.1 lit. c C.p.p. care condiționează acesta obligativitate dacă se dovedește că petentul se află . de a le achita. Totodată, arată că la instanța de fond a invocat decizia Curții Constituționale prin care s-au declarat neconstituționale aceste dispoziții atât la liberarea condiționată cat și la suspendarea condiționată a executării pedepsei, întrucât s-ar crea o discriminare între cei care au posibilitatea de a achita aceste obligații și cei care nu au aceste posibilități. Din acest motiv, apreciază că argumentul parchetului este, in opinia sa, forțat întrucât nu se pune în discuție in fata instanței, sub imperiul legii penale din 1968 neexistând aceasta condiție legală și, sub imperiul legii noi, daca insntața ar aprecia ca acesta este legea aplicabilă in cauză, există dispozițiile art. 99 alin.1 lit. c C.p.p. care condiționează acest aspect.

Mai arata că in motivele contestație formulate s-a afirmat faptul că s-a început executarea silită și acest aspect este o dovada că a refuzat să achite aceste cheltuieli, argumentul fiind, in opinia apărării, lipsit de loialitate juridică din moment ce apărarea a pus la dispoziția instanței copie de pe taloanele de pensie și cat rămâne din pensia acestuia, respectiv din pensia de 2448 lei și, ca urmare a taxelor către stat și popririi înființate de ANAF la acest moment, are un venit de 1000 de lei din pensie.

De asemenea, menționează că a arătat că există un sechestru instituit asupra unei garsoniere din Bistrița, astfel petentul nu mai are absolut nicio alta posibilitate materială să achite obligațiile civile și cheltuielile judiciare. Arată că intimatul a început achitarea acestora prin acesta modalitate a executării silite.

In ceea ce privește remarca domnului procuror cu privire la plata onorariul avocatului ales și nu a achitat cheltuielile judiciare, arată apărarea că il apără pe domnul P. J. pro bono.

Un alt motiv al contestație formulate, motiv pe care procurorul de ședință nu l-a atacat, se referă la faptul că instanța nu și-a luat informația necesara direct de la sursă, in opinia apărării, fiind Comisia din cadrul penitenciarului, ci de la apărare, insă învederează instanței că la dosarul cauzei există atât procesul-verbal al Comisiei din cadrul Penitenciarul Spital Jilava cât și caracterizarea intimatului, comisia din penitenciar este un organ jurisdicțional condus de un judecător. Or, în opinia apărării, judecătorul de la insntața de fond a constatat că a fost îndeplinită prima condiție a liberării, respectiv a fost împlinită fracția de pedeapsă, la data de 18.06.2015 domnul P. J. a executat 472 de zile față de 406 cât reprezenta fracția obligatorie din 1218 care au fost transformate ca urmare a pedepsei de 3 ani și 4 luni aplicate.

Totodată, arată că a executat fiecare zi efectiv în pat in cadrul Spitalului Penitenciar Jilava, condiția medicală de care nu se amintește nici in motivele contestație depuse la dosar și nici in susținerile domnului procuror, este extrem de gravă. Arată că există la dosarul cauzei acte medicale ce atesta cele patru afecțiuni extrem de grave de care suferă, dintre care una de natura psihiatrică și consideră că aceste elemente trebuie avut in vedere de instanță, deoarece intimatul nu a putut presta muncă întrucât a fost împiedicat de acesta stare de sănătate. Arată că așa cum se observa din caracterizarea depusă la dosar de către penitenciar, intimatul, atât cat a putut, a participat la programele educaționale și a fost evaluat atât din punct de vedere educațional cat și din punct de vedere psihologic de către specialiștii din penitenciar.

Pentru aceste motive, față de faptul că un judecător a considerat că această persoană poate fi pusă in libertate cu unica posibilitate de a se interna imediat . intimatul necesită o operație de urgență și aceste boli necesită o echipă interdisciplinară întrucât echilibru biologic este in mare pericol, lăsând la o parte argumentele de natura juridică, apreciază apărarea că in cauza nu era necesară formularea unei contestații, deja acea luna pe care inițial comisia a pus-o în discuție s-a împlinit la data de 16.05.2015.

Apreciază apărarea că trebuie dat credit judecătorului instanței de fond, care a analizat in mod corect situația individuală a domnului P. J., motiv pentru care solicita instanței respingerea contestației formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție ca neîntemeiată.

Intimatul - condamnat P. J., având ultimul cuvânt, menționează că este nevinovat și daca are anumite momente in care se considera vinovat arată că a greșit și nu a făcut cu intenție, arătând totodată că regretă toată acesta situație.

S-au declarat dezbaterile închise, după care:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penala nr. 986 din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:

S-a admis cererea de liberare condiționată formulata de petentul condamnat PADUREANU J..

S-a dispus liberarea condiționată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 432/2014 emis de Tribunalul București în baza sentinței penale nr. 238/2012.

S-a pus în vedere condamnatului dispozițiile art. 61 vechiul Cod penal privind revocarea liberării condiționate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere a inculpatului.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, sub nr._, petentul condamnat PADUREANU J. a contestat procesul verbal al comisiei de liberări din cadrul PNT București Jilava prin care s-a propus amânarea liberării condiționate, solicitând liberarea sa condiționată.

Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei instanța a reținut din procesul verbal nr. 15/16.04.2015 întocmit de Comisia de propuneri pentru punerea în libertate condiționată, care însoțește cererea de liberare condiționată formulată de condamnat, că deținutul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 238/2012 a Tribunalului București.

Executarea pedepsei a început la data de 04.03.2014 și va expira la data de 03.07.2017, transformate în zile pedepsele sunt egale cu 1218 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate deținutul trebuie sa execute 1/3 din pedeapsă, respectiv 406 zile.

Deținutul a castigat si executat în total 409 de zile, fiind la prima analiză a comisiei.

Comisia a apreciat că deținutul nu poate fi liberat condiționat și a dispus amânarea pentru o lună a reanalizării petentului, observând că petentul a avut un comportament corespunzător, însă nu a achitat despăgubirile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

În primul rând trebuie observat că instanța urmează a face aplicarea art. 5 NC.p. cu privire la legea penală mai favorabilă, urmând a analiza condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale și procesual penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate, cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiționat.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 59 Cod penal pentru acordarea liberării condiționate, reținând în acest sens că deținutul a executat fracția obligatorie din pedeapsa prevăzută de lege, iar în perioada detenției conduita sa a fost corespunzătoare.

Potrivit caracterizării atașate la dosar, condamnatul a participat la programe educaționale și psihologice desfasurate la nivelul sectiei de detinere, astfel că se poate considera ca acesta a făcut eforturi în sensul indreptarii comportamentului sau. Din punct de vedere al conduitei, petentul nu a fost sancționat disciplinar pe perioada detenției și nu a prezentat probleme de adaptare sau relaționare. Instanța a reținut că potrivit evaluării psihologice, petentul este cooperant, acceptă dialogul, are o dispoziție predominant apatică și prezintă deteriorare moderată a capacității de a învăța informații noi.

Instanța a considerat că persoana condamnată a dat dovezi de îndreptare prin participarea la activitățile socio-educative chiar în condițiile în care starea sa de sănătate este una precară. Instanța a reținut că petentul a executat fracția de pedeapsă în Penitenciarul Spital București Jilava, fiind suferind de multiple afecțiuni cronice. De altfel, potrivit caracterizării înaintate de Penitenciarul Spital București Jilava, chiar comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate a constatat că petentul a avut un comportament corespunzător pe perioada detenției. Totodată, instanța a constatat că petentul condamnat nu este cunoscut cu antecedente penale.

În ceea ce privește neplata despăgubirilor civile invocată de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate instanța a considerat că acesta nu este un motiv care prin el însuși să conducă la amânarea liberării condiționate a petentului. Îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare este una dintre condițiile pe care petentul condamnat trebuie să le îndeplinească potrivit Codului penal în vigoare pentru a fi liberat condiționat, însă nu și potrivit Codului penal din 1969, acesta din urmă fiind stabilit ca lege penală mai favorabilă pentru petent. În plus, în acest caz neîndeplinirea obligațiilor civile nu este o expresie a relei-credințe a condamnatului și nu poate echivala cu lipsa dovezilor temeinice de îndreptare, ci a fost determinată de lipsa resurselor financiare ale acestuia care să permită plata.

Având in vedere considerentele expuse, instanța a considerat ca petentul condamnat este pregătit ca în viitor să se încadreze într-o viață normală, părăsind câmpul infracțional. Instanța a apreciat că există premisele ca timpul executat din pedeapsă să fi fost suficient pentru reeducarea petentului și pentru formarea unei atitudini corecte față de valorile sociale, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, scopul preventiv și educativ al pedepsei fiind atins, iar funcțiile de exemplaritate și eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite. Prin comportamentul avut pe parcursul executării pedepsei condamnatul a demonstrat că își însușește scopul preventiv și educativ al pedepsei așa încât să poată fi reintegrat în societate.

În acest fel instanța a admis cererea, a dispus liberarea condiționată și în consecință a atras atenția petentului condamnat asupra dispozițiilor art. 61 C.pen. privind cauzele de revocare a liberării condiționate.

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, contestație înregistrata pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ la data de 29.05.2015.

Motivele contestației au vizat netemeinicia hotărârii pronunțate ca urmare a greșitei admiteri a cererii de liberare condiționată a condamnatului P. J..

În dezvoltarea motivelor contestației s-a arătat că din analiza actelor dosarului privind vocația condamnatului la liberare condiționata, se observa punctul de vedere al Comisiei prin care se amână discutarea cererii pentru un termen rezonabil de o luna în vederea îndeplinirii obligațiilor stabilite prin decizia penala nr.222/04.03.2014 de Curtea de Apel București Secția a II-a Penala, ca urmare a condamnării dispuse in apel,

S-a arătat că solicitarea de liberare condiționată, la un moment apropiat de împlinirea fracției legale, este facultativa, fiind necesar îndeplinirea si a celorlalte condiții prevăzute de dispozițiile art.59 Cod penal, de exemplu să dea dovezi temeinice de îndreptare, comportament disciplinat astfel încât sa creeze instanței convingerea ca persoana condamnata s-a îndreptat.

In lipsa pronunțării Comisiei asupra oportunității liberării condiționate, în contextul în care s-a reiterat aceasta cerere, instanța de judecata se substituie propriu-zis analizei Comisiei si a analizat formal, strict, pe baza înscrisurilor depuse de apărare.

In motivarea admiterii cererii de liberare condiționată, s-a menționat că instanța a avut în vedere înscrisurile privind starea de sănătate, participarea condamnatului la programe educaționale și faptul că potrivit legii vechi, care este si lege penala mai favorabila, nu este obligatorie acoperirea obligațiilor civile stabilite in urma condamnării pentru săvârșirea a patru infracțiuni de inselaciune cu consecințe deosebit de grave, de spălare de bani, de evaziune fiscala, pentru alte trei infracțiuni de același gen intervenind prescripția speciala a răspunderii penale.

Practic, în prezenta cauza, in afara împlinirii fracției legale, se apreciază că celelalte condiții nu sunt verificate ., direct de la sursa, prin intermediul Comisiei, ci parcurgând acele înscrisuri insuficiente pentru a crea instanței convingerea ca persoana condamnata s-ar fi îndreptat. De altfel in cauza s-au demarat procedurile de executare silita de către ANAF, așa cum reiese din înscrisurile depuse de apărare, ceea ce denota ca pentru petentul condamnat pedeapsa nu si-a atins scopul educativ, ci doar efectul inevitabil de constrângere de a executa cat mai puțin posibil din pedeapsa.

Așadar explicațiile apărării privind situația petentului condamnat, care ar fi ajuns in sapa de lemn, după săvârșirea infracțiunilor comise, trăind actualmente dintr-o pensie poprita de 1000 de lei, care a executat pedeapsa mai mult în spitalul penitenciar si in regim supravegheat de Ministerul Sănătății, sunt la fel de formale ca si activitățile religioase - educaționale atașate la fisa dosarului de executare a pedepsei.

Nu în ultimul rând, se menționează că printre alte persoane condamnate în aceeași cauza, atât în cursul procesului penal, cat si în cursul procedurii de solicitare a liberării condiționate prejudiciile au fost recuperate parțial sau total ( P. G., C. G.).

Pentru aceste motive, s-a apreciat că solicitarea petentului condamnat Padureanu J. este neîntemeiată raportat la exigentele dispozițiilor art.59 Cod penal, sens în care reanalizând îndeplinirea acestor condiții, s-a solicitat desființarea sentinței primei instanțe si, pe fond, respingerea cererii de liberare condiționată ca neîntemeiată, fixând termen de reiterare.

Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, pentru următoarele considerente:

Tribunalul apreciază că judecătorul fondului a analizat în mod amănunțit situația condamnatului P. J. atât din punct de vedere legal, cât și personal, pronunțând o soluție legală și temeinică.

Astfel, conform art. 100 al. 2 N.C.p. condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii sunt, printre altele:

a) cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.

Conform art. 60 al. 2 C.p.1969, după ce a executat cel puțin o treime din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin jumătate în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Cu privire la legea aplicabilă, din examinarea comparativă a dispozițiilor art. 100-101 C. pen. și art. 59- 60 C. pen. din 1969 privitoare la liberarea condiționată, rezultă că au fost înăsprite condițiile de acordare a liberării condiționate condamnaților la pedeapsa închisorii pentru toate tipurile de infracțiuni deoarece, deși fracțiunile de pedeapsă au rămas neschimbate (cu excepția infracțiunilor săvârșite din culpă, a infracțiunilor săvârșite de condamnați cu vârsta de peste 60 de ani pentru care fracția de pedeapsă s-a majorat), au fost introduse noi cerințe pe care condamnații trebuie să le îndeplinească.

Incidența noilor dispoziții legale în materie, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernată de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție care, consfințind regula că legea dispune numai pe viitor, admit ca unică excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul său, cât și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este și cazul liberării condiționate.

Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește dacă, de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, de la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifică instituția liberării condiționate, cum este cazul Legii 286/2009, face ca determinarea legii penale aplicabile să se efectueze potrivit prev. art. 15 alin. 2 din Constituție și ale art. 6 C. pen., independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă. Prin urmare, legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă, în același sens statuând Curtea Constituțională prin decizia nr. 214/ 16.06.1997 și ÎCCJ prin Decizia nr. XXV/ 2007 de recurs în interesul legii.

Prin urmare, instanța urmează a analiza condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 60 al. 2 C.p.1969 cu aplicarea art. 5 C.pr.pen, după ce a executat cel puțin o treime din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin jumătate în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Analizând procesul verbal nr. 15 din data de 16.04.2015 al comisiei aparținând Penitenciarului Spital București - Jilava și înscrisurile depuse, Tribunalul constată că numitul P. J. a fost condamnat prin sentința penală nr.238/03.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală (MEPI nr. 432/2014) la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare; a început executarea pedepsei la data de 04.03.2014 și urmează să expire la data de 03.07.2017; transformată în zile pedeapsa este egală cu 1218 zile.

În cauză se constată că deținutul a executat de la 04.03.2014 până la 16.04.2015, 409 zile de închisoare, astfel că este îndeplinită cerința referitoare la durata executată din pedeapsa închisorii.

De asemenea, raportat la circumstanțele personale ale condamnatului, Tribunalul are în vedere faptul că petentul pe durata detenției a avut un comportament corespunzător, a participat la activitățile educative și asistență psihosocială desfășurate în penitenciar, nu a fost recompensat și nu a fost sancționat disciplinar pe perioada detenției, nu a prezentat probleme de adaptare sau relaționare.

Referitor la gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat petentul, aceasta s-a reflectat în cuantumul pedepsei aplicate și automat în fracția pe care a avut-o de executat petentul, în acest moment prevalând modalitatea în care acesta a înțeles să se raporteze la condițiile de detenție.

În ceea ce privește critica parchetului, conform căreia nu există, în ceea ce-l privește pe condamnat, dovezi temeinice de îndreptare și nici siguranța unei conduite ireproșabile în viitor, Tribunalul apreciază că prevederile art. 59 C.p.1969 se referă exclusiv la conduita condamnatului pe perioada detenției și la eforturile depuse de acesta în vederea reintegrării sociale.

Cu privire la conduita condamnatului pe perioada detenției, așa cum deja s-a precizat, conform caracterizării făcute de penitenciar, condamnatul a avut un comportament corespunzător, iar cu privire la reintegrarea socială, tribunalul va avea în vedere participarea acestuia la programele educaționale și psihologice.

În consecință, având în vedere și concluziile procesului verbal întocmit de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, instanța apreciază că perioada executată până la acest moment este suficientă pentru însușirea scopului educativ și preventiv al pedepsei, petentul a înțeles să se conformeze regulilor și rigorilor detenției, dând dovezi de îndreptare.

În ceea ce privește neplata despăgubirilor civile, Tribunalul consideră că îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare nu este una dintre condițiile pe care petentul condamnat trebuie să le îndeplinească potrivit Codului penal din 1969, acesta din urmă fiind stabilit ca lege penală mai favorabilă pentru petent.

Pentru aceste considerente, având în vedere și starea de sănătate precară a condamnatului P. J., Tribunalul, în baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. va respinge ca nefondată contestația formulată P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, împotriva sentinței penale nr. 986 din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ .

Va menține dispozițiile sentinței penale nr. 986 din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și va dispune punerea de îndată în libertate (dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză) a condamnatului P. J., de sub puterea MEPI nr. 432/2014 emis de Tribunalul București în baza sentinței penale nr. 238/2012.

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, împotriva sentinței penale nr. 986 din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ .

Menține dispozițiile sentinței penale nr. 986 din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ și dispune punerea de îndată în libertate (dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză) a condamnatului P. J. (fiul lui M. și G., născut la data de 22.03.1936 in orașul Băilești, jud. D., domiciliat în municipiul Bistrița, .. 17, ., județul Bistrița Năsăud, CNP-_), de sub puterea MEPI nr. 432/2014 emis de Tribunalul București în baza sentinței penale nr. 238/2012.

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.06.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

G. C. F. C. M.

Red. și tehnored. jud. G.C. /2 ex./07.07.2015

Jud. Sectorului 4 / jud. L.Z.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 337/2015. Tribunalul ILFOV