Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 311/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 311/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 05-06-2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV-SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 311/C
Ședința publică din data de 05.06.2015
TRIBUNALUL constituit din:
PREȘEDINTE: G. C.
GREFIER: C. I. R.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de contestatorul – inculpat C. A. împotriva încheierii de ședință din data de 27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ 15.
Potrivit art. 369 alin. 1 C. pr. pen., ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul C. A. personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărătorul desemnat din oficiu - avocat P. I. A. S., conform delegației pentru asistență juridică obligatorie . nr._/2015, atașată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care expune pe scurt obiectul și stadiul procesual al cauzei – contestație privind verificarea măsurii preventive (art. 206 NCPP), după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Tribunalul, față de dispozițiile art. 206 Cod Procedură Penală, acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Av. P. I. A. S., având cuvântul în apărarea inculpatului C. A., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii penale din data de 27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul_ 15, și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că au încetat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsurii, precum și faptul că inculpatul nu mai poate influența în mod negativ buna desfășurare a procesului penal. De asemenea mai arată că, inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate având în vedere că perioada în care s-a aflat în arest preventiv l-a făcut să conștientizeze gravitatea consecințelor faptelor săvârșite. Totodată solicită instanței să aibă în vedere atitudinea inculpatului de recunoaștere și de regret cu privire la infracțiunile săvârșite, precum și circumstanțele personale ale acestuia, respectiv faptul că are doi copii minori în întreținere, iar soția acestuia este gravidă.
Concluzionând solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, învederând faptul că inculpatul dorește să fie judecat potrivit procedurii simplificate întrucât acesta recunoaște infracțiunile reținute în sarcina sa.
Reprezentantul Ministerului P. având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată, apreciind că încheierea penală din data de 27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul_ 15 este legală și temeinică, raportat la circumstanțele și împrejurările săvârșirii infracțiunilor. Totodată arată că inculpatul este recidivist, aspect ce demonstrează perseverență infracțională și riscul ca lăsat în libertate să comită noi infracțiuni.
Contestatorul - inculpat C. A., având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă infracțiunile săvârșite. Totodată învederează că are doi copii minori, iar soția sa este gravidă și are probleme cu sarcina. Concluzionând solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra contestației formulate.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației de față, reține următoarele:
Prin încheierea din data de 27.05.2015 pronunțată în dosarul nr._ 15, Judecătoria Cornetu a dispus următoarele:
În baza art. art. 362 alin. (2) C. pr. pen s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților C. A. (fiul lui M. și V., născut la data de 20.05.1986 în București, sector 2, domiciliat în com. Glina, ., jud. Ilfov, c.n.p._), S. D. N. (fiul lui M. și D., născut la data de 15.06.1992 în București, sector 3, domiciliat în București, ., sector 3, c.n.p._), N. I. A. (fiul lui natural și E., născut la data de 02.12.1993 în București, sector 3, domiciliat în ., jud. Ilfov, c.n.p._) și J. G. M. (fiul lui V. F. și E., născut la data de 03.05.1987 în București, sector 3, domiciliat în com. Fundeni, . și fără forme legale în com. Glina, ., c.n.p._).
În baza art. 208 alin. 2 C.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive prevăzută de art. 223 C. proc. pen. a inculpaților C. A. arestat în baza MAP nr. 23/18.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu, S. D. N. arestat în baza MAP nr. 24/18.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu, N. I. A. arestat în baza MAP nr. 25/18.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu și J. G. M. arestat în baza MAP nr. 26/24.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu, pentru o perioadă de 60 zile, începând cu data de 27.05.2015 până la 25.07.2015 inclusiv.
S-au respins cererile formulate de inculpați prin apărători privind luarea unei alte măsuri preventive, respectiv cea a arestului la domiciliu sau controlului judiciar ca neîntemeiate.
Măsurile dispuse s-au comunicat administrației locului de deținere și devin executorii la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 2057/P/2015 din data de 07.04.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu sub nr._ 15 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:
- C. A. sub aspectul săvârșirii în concurs real și în stare de recidivă a infracțiunilor de furt calificat prev. și ped. art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. b) și alin. 3 lit. c) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 din C.pen. și distrugere prev. de art. 253 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen. ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen;
- S. D. N. sub aspectul săvârșirii în concurs real a infracțiunilor de furt calificat prev. și ped. art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. b) și alin. 3 lit. c) C.pen. și distrugere prev. de art. 253 alin. 1 C.pen. ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen;
- N. I. A. sub aspectul săvârșirii în concurs real și în formă continuată a infracțiunilor de furt calificat prev. și ped. art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. b) și alin. 3 lit. c) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și distrugere prev. de art. 253 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen. și
- J. G. M. sub aspectul săvârșirii în concurs real a infracțiunilor de furt calificat prev. și ped. art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. b) și alin. 3 lit. c) C.pen. și distrugere prev. de art. 253 alin. 1 C.pen. ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen.
În sarcina inculpatului C. A., în fapt, s-a reținut că în noaptea de 13/14.03.2015 împreună cu inculpații S. D. N. și N. I. A. a sustras mai multe componente de la un stâlp al rețelei electrice LEA 400 KW București Sud – Slatina aducând stâlpul în stare de neîntrebuințare, provocând întreruperi rețelei electrice, cauzând un prejudiciu provizoriu estimat de partea civilă S.C. TRANELECTRICA S.A. la suma de 172.000 lei fără TVA.
În sarcina inculpatului S. D. N., s-a reținut s-a reținut că în noaptea de 13/14.03.2015 împreună cu inculpații C. A. și N. I. A. a sustras mai multe componente de la un stâlp al rețelei electrice LEA 400 KW București Sud – Slatina aducând stâlpul în stare de neîntrebuințare, provocând întreruperi rețelei electrice, cauzând un prejudiciu provizoriu estimat de partea civilă S.C. TRANELECTRICA S.A. la suma de 172.000 lei fără TVA.
Inculpatul N. I. A. este cercetat în prezenta cauză pentru comiterea în baza aceleiași rezoluții infracționale a faptelor din noaptea de 13/14.03.2015 constând în aceea că împreună cu inculpații S. D. N. și C. A. București Sud – Slatina aducând stâlpul în stare de neîntrebuințare, provocând întreruperi rețelei electrice, cauzând un prejudiciu provizoriu estimat de partea civilă S.C. TRANSELECTRICA S.A. la suma de 172.000 lei fără TVA, iar în noaptea de 14/15.03.2015 a sustras împreună cu inculpatul J. G. M. mai multe componente de la doi stâlpi electrice ale aceleiași rețele aducându-i în stare de neîntrebuințare și provocând întreruperea rețelei electrice.
Inculpații C. A. și S. D. N. au fost arestați preventiv în baza MAP nr. 23/18.03.2015, respectiv 24/18.03.2015 emise în baza încheierii nr. 25/18.03.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cornetu, de la data de 18.03.2015 până la data de 16.04.2015 inclusiv, față de inculpatul N. I. A. s-a dispus luarea măsurii arestării preventive pentru o durată de 30 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă nr. 25/18.03.2015 ce a fost confirmat prin încheierea din data de 20.03.2015 (f. 22-26, dosar fond), iar inculpatul J. G. M. a fost arestat preventiv în baza MAP nr. 26/24.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 24.03.2015 până la 22.04.2015 inclusiv, în baza încheierii nr. 53/24.03.2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul acestei instanțe (f. 27-31, dosar fond).
Prin încheierea de ședință din data de 15.04.2015, în baza art. 348 C. pr. pen. coroborat cu art. 207 alin. 2 C. pr. pen. și art. 223 alin. 2 C. pr. pen. judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpații C. A., S. D. N., N. I. A. și J. G. M. menținând arestarea preventivă a acestora începând cu data de 15.04.2015 până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 30 de zile.
Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, conform art. 208 alin. 2 și 4 Cod procedură penală judecătorul de cameră preliminară a constatat că măsura arestării preventive a fost menținută cu respectarea dispozițiilor legale și se păstrează în continuare temeiurile care au determinat luarea acesteia.
Instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, existând indicii care justificăpresupunerea rezonabilăcă inculpatul ar fi comis infracțiunea pentru care este cercetat.
În acest sens sunt: sesizarea numitului V. Luigi – electrician la ST București CE București (f. 37 d.u.p.); adresa nr. 2816/17.03.2015 emisă de Transelectrica (f. 38 d.u.p.); proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (f. 96-113, d.u.p.); proces verbal de reconstituire și planșa foto aferentă (f. 85-95, d.u.p.); declarațiile martorilor D. I. (f. 115-117); B. N. (f. 119, 120, d.u.p.); declarațiile inculpaților C. A. și S. D. N. și declarațiile inculpaților N. I. A. (f. 46-48), J. G. M. (f. 49-51, 54-56), C. A. (f. 61, 63-66) și S. D. N. (f. 67, 69-72 d.u.p.), fișele de cazier judiciar ale inculpaților (f. 121-125), fișele DEPABD ale inculpaților (f. 126-130).
Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că din cuprinsul plângerii depuse de către numitul V. Luigi, electrician în cadrul Transelectrica – ST București, reiese faptul că la data de 15.03.2015 în jurul orei 11.00 a fost anunțat de către superiorii săi despre faptul că LEA 400 KW Slatina-București Sud înregistrează defecțiuni, sens în care s-a deplasat în . identificat un număr de 2 stâlpi căzuți la pământ. În urma examinării amănunțite a stâlpilor, s-a constatat faptul că acestora le lipsesc componente din sistemul de ancorare, respectiv 2 ansamble ce lipseau de la stâlpul nr. 520 și 3 ansamble de la stâlpul nr. 521.
În urma investigațiilor efectuate, s-a stabilit că după sustragerea componentelor, autorii au valorificat componentele la un centru de colectare a fierului vechi, respectiv ..
Fiind audiat martorul B. N., paznic la ., acesta a declarat că în data de 14.03.2015, în jurul orei 14.00 la sediul centrului de colectare a fierului vechi s-a prezentat o persoană de sex bărbătesc, pe care o cunoaște după porecla “S.”, care mai venise anterior să vândă fier vechi. Acesta era însoțit de o persoană pe care martorul nu o cunoaște, iar ambele persoane i-au spus că au o bucată de cablu pe care ar vrea să o valorifice. Martorul mai declară că greutatea cablului era de 90 de kg, motiv pentru care le-a oferit celor două persoane suma de 55 lei în schimbul cablului. Acesta nu cunoștea că bucata de cablu adusă de cei doi era furată.
Din adresa nr. 2816/17.03.2015 a Transelectrica SA rezultă faptul că în data de 15.03.2015, aparatele de măsură și control au indicat un incident la linia aeriană LEA 400 KW București Sud-Slatina.
În urma cercetărilor efectuate de către electricienii angajați ai Transelectrica SA a rezultat că doi stâlpi (520 și 521) aparținând LEA 400 KW erau căzuți la pământ iar al treilea (nr. 525) este în stare de instabilitate. Avariile produse, precum și căderea stâlpilor a fost cauzate de sustragerea de către persoane necunoscute a sistemelor de ancorare de la stâlpi, astfel:
- La stâlpul nr. 520 s-a constatat lipsa a doi butuci și 2 ancore;
- la stâlpul nr. 521 s-a constatat lipsa a trei butuci și trei ancore;
- la stâlpul nr. 525 s-a constatat lipsa a doi butuci și două ancore.
Concluziile preliminare ale consecințelor acestor sustrageri, în aprecierea Transelectrica, sunt că sustragerile de componente au dus la căderea celor doi stâlpi, și mai mult, au scos din funcțiune rețeaua electrică LEA 400 KW București Sud-Slatina, ce asigură distribuția de energie electrică din Muntenia înspre zona Oltenia. În acest context, al întreruperii chiar și temporare a alimentării cu energie electrică, se apreciază că a fost afectată siguranța Sistemului Energetic Național (SEN), care este un element de bază al Infrasctructurii critice a României. Cu privire la prejudiciul rezultat în urma activității infracționale a inculpaților, . că s-a stabilit cu caracter provizoriu în cuantum de 172.000 lei fără TVA și fără manoperă, prejudiciul total urmând a fi precizat după finalizarea lucrărilor de repunere în funcțiune a rețelei electrice.
Fiind audiați, inculpații S. D. N. și C. A. au recunoscut săvârșirea faptei ce li se reține în sarcină, declarând faptul că la inițiativa inculpatului N. I. A., s-au hotărât să sustragă cabluri de la stâlpii de înaltă tensiune. Cei doi inculpați au declarat că în noaptea de 13/14.03.2015 s-au deplasat împreună cu inculpatul N. I. A. în zona stâlpilor de înaltă tensiune, au sustras cabluri de la un singur stâlp, cabluri pe care le-au valorificat a doua zi. Au mai arătat cei doi inculpați că, deși inculpatul N. a insistat să mai meargă și a doua zi la furat de cabluri, ei au refuzat, totodată declarând că inculpatul N. s-ar fi dus la furat singur sau, în orice caz, cu alte persoane.
În cauză s-a procedat și la o conducere în teren a inculpaților S. D. N. și C. A., ocazie cu care aceștia au indicat nemijlocit organelor de poliție modul în care au săvârșit fapta.
Așadar, judecătorul de drepturi și libertăți a concluzionat că, din mijloacele de probă indicate anterior a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpații C. A., S. D. N., J. G. M. și N. I. A. au comis faptele care le sunt imputate, acestea fiind în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca inculpații să fi săvârșit aceste infracțiuni.
Asupra inculpaților planează suspiciunea rezonabilă că ar fi comis infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, în stare de recidivă în cazul inculpatului C. A., raportat la valorile sociale pretins lezate (patrimoniul persoanelor) și consecințele grave pe care le-au produs acțiunile lor, astfel încât judecătorul de cameră preliminară a apreciat că prin lăsarea în libertate a inculpaților s-ar crea pericol pentru ordinea publica.
De asemenea, s-a reținut că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 223 alin. 2 C.proc.pen. în sensul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații C. A., S. D. N., J. G. M. și N. I. A. au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că pe baza gravității faptelor, a modului și circumstanțelor de comitere a acestora (mai multe persoane împreună, aspect ce caracterizează un comportament premeditat al participanților, distrugerea unor componente ale rețelei electrice cu consecința lăsării unei întregi comunități fără curent electric, valoarea mare a prejudiciului creat furnizorului de energie electrică - lezându-se astfel relațiile sociale referitoare la patrimoniu, aspecte care relevă un grad ridicat de periculozitate) de urmarea produsă (scoaterea din funcțiunea trei stâlpi a dus la sistarea cu energie electrică a zonei deservită de sistemul LEA 400 kV București Sud – Slatina, afectând siguranța Sistemului Energetic Național (SEN), de natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați (infracțiuni de rezultat), de valorile sociale pretins a fi fost lezate (patrimoniul persoanelor) și din circumstanțele personale ale inculpaților – mediul, anturajul din care provin, antecedența penală a acestora (inculpatul C. A. a fost condamnat și sancționat administrativ de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni similare) ce denotă o predispoziție a acestuia de a încălca normele de conviețuire socială. Totodată, aceștia nu au nicio sursă licită de venit, neavând un loc de muncă stabil, nu au studii terminate, aspect care denotă existența pericolului ca inculpații să comită alte infracțiuni contra patrimoniului în situația în care sunt judecați în stare de libertate, pentru a-și procura mijloacele necesare traiului ori pentru a se droga, se impune menținerea măsurii arestării preventive.
Toate acestea justifică o reacție fermă, de reprimare și sancționare, din partea autorităților judiciare, cu atât mai mult, cu cât în mod pertinent a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți cu ocazia luării măsurii arestării preventive că „incidența infracțiunilor de acest tip, în lipsa unei reacții ferme a autorităților, ar conduce la o încurajare tacită la săvârșirea altor fapte similare, cu consecința scăderii încrederii populației în capacitatea de protecție a statului, ceea ce inevitabil ar tulbura starea de normalitate denumită de legiuitor ordine publică. În mod evident, impactul asupra opiniei publice a unor astfel de fapte este unul puternic, cu atât mai mult cu cât intervalul de timp scurs de la săvârșirea acestora este foarte scurt, acest aspect neputând fi ignorat la alegerea măsurii preventive ce a fost dispusă”.
Analizând caracterul rezonabil al duratei detenției, judecătorul a constatat subzistența acestuia, atâta timp cât inculpații C. A. și S. D. N. sunt arestați preventiv din data de 18.03.2015, inculpatul N. I. A. din data de 20.03.2015, iar inculpatul J. G. M. a fost arestat preventiv începând cu 24.03.2015, (organul de urmărire penală a depus diligențe pentru a asigura desfășurarea urmăririi penale cu celeritate raportat la complexitatea cauzei, astfel că de la data luării măsurii privative de libertate cu privire la inculpați (cel mai devreme 18.03.2015,), până la trimiterea lui în judecată (09.04.2015), au trecut un număr de 20 zile raportat la gravitatea acuzației și la persoana inculpaților.
Prin urmare, instanța a apreciat că datele și informațiile existente la dosarul cauzei se circumscriu noțiunii de „suspiciune rezonabilă”, în sensul oferit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acestea fiind în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca inculpatul să fi săvârșit fapta de tentativă la tâlhărie pentru care este cercetat.
În aceeași ordine de idei, judecătorul a considerat că sunt întrunite exigențele art. 5 par. 1 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la noțiunea de suspiciuni, întrucât nu este necesar ca la momentul arestării, anchetatorii să aibă suficiente probe pentru a aduce o acuzație. Faptele ce au dat naștere suspiciunii (bănuielii) nu trebuie să fie la același nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație, ce trebuie să existe la un moment procesual ulterior în cadrul urmăririi penale, obiectul preocupărilor, pe parcursul privării de libertate fiind acela de a continua investigațiile în scopul de a confirma sau de a înlătura temeiurile arestării (în acest sens, CEDO, Cauza Brogan s.a contra Marii Britanii din 29.11.1988; Cauza Murray contra Marii Britanii din 28.10.1994, cauza O’H. contra Marii Britanii din 16.10.2001).
Potrivit art. 208 alin. 2 C.pr.pen. „instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea acesteia, cu citarea inculpatului”. În analiza pe care o reclamă dispozițiile privitoare la menținerea arestului preventiv, judecătorul este chemat să verifice exclusiv dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau dacă s-au ivit temeiuri noi care să justifice aceasta. Prin urmare, la acest moment procesual judecătorul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inițială subzistă, constatându-se că există indicii temeinice din care rezultă că inculpații au participat la săvârșirea faptelor pentru care sunt cercetați, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 5 ani și a apreciat că există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ținându-se cont de natura infracțiunii și gravitatea acesteia, împrejurările și modul de comitere, aspecte ce relevă periculozitate socială sporită.
În raport cu toate aceste considerente de fapt și de drept, judecătorul a apreciat că nicio altă măsură preventivă restrictivă de libertate, respectiv controlul judiciar sau arestul la domiciliu, nu ar fi suficientă în cauză, la acest moment procesual. Sintetizând, s-a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inculpaților impun în continuare privarea de libertate a acestora subzistând indiciile temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că au participat la săvârșirea infracțiunii pentru care sunt cercetați, cât și temerea că, dacă ar fi puși în libertate ar putea pune în pericol ordinea publică, dată fiind periculozitatea socială ridicată a faptei ce face obiectul urmăririi penale și ar putea influența declarațiile persoanelor audiate în cauză.
Luând în considerare posibilitatea luării față de inculpați a altor măsuri preventive mai puțin intruzive în libertatea lor, față de circumstanțele cauzei în acest stadiu procesual, față de caracterul rezonabil al duratei măsurii, față de caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru protejarea publicului împotrivapericolului de repetare a faptelor de natura celor față de care se efectuează cercetări și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, față de caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpaților și cu scopul urmărit, precum și față de persoana inculpaților instanța a constatat caracterul insuficient al unor astfel de măsuri, avându-se în vedere totodată că, deși regula este judecarea persoanei in stare de libertate, măsurile privative de libertate având un caracter excepțional, în anumite împrejurări particulare are prioritate protejarea ordinii publice.
A reținut astfel că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților se mențin la acest moment procesual și având în vedere caracterul insuficient al altor măsuri privative de drepturi față de circumstanțele cauzei, fără a afecta în nici un mod prezumția de nevinovăție, Judecătorul a respins solicitarea avocaților inculpaților privind luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu sau controlul judiciar.
În consecință, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpații C. A., S. D. N., J. G. M. și N. I. A..
A menținut arestarea preventivă a inculpaților C. A. arestat în baza MAP nr. 23/18.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu, S. D. N. arestat în baza MAP nr. 24/18.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu, N. I. A. arestat în baza MAP nr. 25/18.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu și J. G. M. arestat în baza MAP nr. 26/24.03.2015 emis de Judecătoria Cornetu, până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 60 zile, începând cu data de 27.05.2015.
A respins cererea formulată de inculpați prin apărători privind luarea unei alte măsuri preventive, respectiv cea a arestului la domiciliu pentru inculpații C. A., N. I. A. și S. D. N. și controlul judiciar pentru inculpatul J. G. M. ca neîntemeiate.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr. pen, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul C. A., cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ la data de 04.06.2015.
Examinând încheierea contestată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 206 C.pr.pen., Tribunalul va respinge contestația formulată de C. A., având în vedere următoarele considerente:
În acord cu prima instanță, se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a contestatorului-inculpat C. A. se mențin. Astfel, conform art. 223 C.p.p. există în cauză probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că infracțiunea a fost săvârșită de inculpat, relevante în acest sens fiind: sesizarea numitului V. Luigi – electrician la ST București CE București; adresa nr. 2816/17.03.2015 emisă de Transelectrica; proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă; proces verbal de reconstituire și planșa foto aferentă; declarațiile martorilor D. I., B. N.; declarațiile inculpaților.
Tribunalul mai constată că privarea de libertate a inculpatului C. A. este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, astfel cum acesta a fost reținut de judecătorul care a luat măsura arestării preventive, iar conform art. 202 C.p.p., poate fi dispusă dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal.
Având în vedere situația de fapt ce se conturează până în prezent, din probele administrate în cadrul urmăririi penale, natura și gravitatea faptelor, a modului și circumstanțelor de comitere a acestora (mai multe persoane împreună, aspect ce caracterizează un comportament premeditat al participanților, distrugerea unor componente ale rețelei electrice cu consecința lăsării unei întregi comunități fără curent electric, valoarea mare a prejudiciului creat furnizorului de energie electrică - lezându-se astfel relațiile sociale referitoare la patrimoniu, aspecte care relevă un grad ridicat de periculozitate, circumstanțele personale ale inculpatului care a fost condamnat și sancționat administrativ de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni similare, se constată că desfășurarea procesului penal ar putea fi perturbată în cazul în care inculpatul ar fi judecat în stare de libertate, dat fiind că până în prezent acesta nu a fost audiat pe situația de fapt de judecătorul care îndeplinește funcția de judecată în cauză, tribunalul apreciind, în acord cu prima instanță, că măsura controlului judiciar sau arestul la domiciliu nu conferă suficiente garanții că buna desfășurare a procesului penal nu ar putea fi perturbată sub acest aspect.
Analizând posibilitatea luării față de inculpat a altor măsuri preventive mai puțin intruzive în libertatea acestuia, față de circumstanțele cauzei în acest stadiu procesual, față de caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru protejarea publicului împotriva pericolului de repetare a faptelor de natura celor față de care se efectuează cercetări și față de caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit, Tribunalul constată caracterul insuficient al unor astfel de măsuri, astfel că va respinge ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu formulata de apărătorul inculpatului.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul, în acord cu prima instanță, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, constată că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin și nu se impune la acest moment înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă.
Pentru aceste motive, va respinge ca nefondată contestația formulată de C. A. împotriva încheierii din 27.05.2015 pronunțată în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. va obliga pe contestator la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile MJ si rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de C. A., fiul lui M. și V., născut la data de 20.05.1986 în București, sector 2, domiciliat în com. Glina, ., jud. Ilfov, c.n.p._, împotriva încheierii din 27.05.2015 pronunțată în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă pe contestator la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, în contul RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Trezoreria B. cod fiscal_.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile MJ si rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. C. I. R.
Red. și tehnored. Jud. G.C09.06.2015 /2 ex.
Jud. Cornetu / jud. N.C.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 125/2015.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
