Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 163/2012. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 163/2012 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 13-11-2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 163
Ședința publică de la 13 noiembrie 2012
Tribunalul compus din:
M. V. - președinte
Z. D. - grefier
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul T. a fost reprezentat prin procuror P. L..
Pe rol, judecarea plângerii împotriva rezoluției procurorului formulată de petenta Direcția G. a Finanțelor P. T., împotriva rezoluțiilor nr.152 P/2012 din 4 iulie 2012 și nr.325 II/2/2012 din 18.09.2012 emise de P. de pe lângă Tribunalul T., în dosarul nr.152/P/2012, privind pe intimatul B. S. – administrator la . M., jud.T..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul B. S., lipsind petenta DGFP T..
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Întrebat fiind de președintele completului de judecată, intimatul B. S. arată că nu înțelege să-și angajeze apărător, nu solicită termen în acest sens și solicită judecarea cauzei.
Procurorul arată că nu mai sunt cereri de formulat și nici alte probe de administrat.
Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat și nici alte probe de administrat, acordă cuvântul pe fond.
Intimatul B. S. având cuvântul solicită respingerea ca nefondată a plângerii formulată de petenta DGFP T. și menținerea rezoluțiilor date de parchet ca fiind corecte.
Procurorul pune concluzii de respingere ca nefondată a plângerii formulată de petenta DGFP T., menținerea ca legale și temeinice a rezoluțiilor nr.152 P/2012 din 4 iulie 2012 și nr.325 II/2/2012 din 18.09.2012 emise de P. de pe lângă Tribunalul T. și obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
TRIBUNALUL
Prin plângerea formulată la 26.09.2012 petenta Direcția Generala a Finanțelor P. a județului T., cu sediul in A., .,
in baza art. 278/1 din Codul de procedura penala, împotriva Rezoluției din data de 18.09.2012, a prim procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul T., prin care s-a respins ca nelegala si neîntemeiata plângerea formulata de către DGFP T., impotriva Rezoluției nr. 152/P/2012/04.07.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul T., privind pe învinuitul B. S., in calitatea de administrator la . M., jud. T., pe care o consideră netemeinica si nelegala, a solicitat admiterea plângerii, si infirmarea soluției pronunțata prin rezoluția atacata .
În motivarea plângerii petenta a arătat că prin rezoluția nr. 325/11/18.09.2012, prim procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul T., a respins ca nelegala si neîntemeiata plângerea formulata de către DGFP T., impotriva rezoluției nr. 152/P/2012/04.07.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul T., prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale a învinuitului B. S..
Analizând elementele esențiale prim procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul T. a reținut ca, aspectele invocate in sesizarea DGFP T. au făcut obiectul dosarului nr. 388/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul T., soluționat la data de 16.09.2011 prin neînceperea urmăririi penale a numitului B. S., soluția având la baza Raportul de inspecție fiscala generala efectuata la ..
Soluția procurorului a fost motivata in sensul ca numitul B. S. nu se poate face vinovat de cele constatate in actul de control, soluție ce a fost menționata si de Tribunalul T. prin sentința penala nr. 131/06.12.2011, respingând plângerea DGFP T. ca nefondata.
De asemenea, prim procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul T. a reținut ca, fata de cele constatate in cauza exista putere de lucru judecat, respingând ca nelegala si neîntemeiata plângerea DGFP T..
Contrar celor reținute de organul de urmărire penala, petenta apreciază ca sunt întrunite elementele materiale ale infracțiunii, in cauza fiind aplicabile prevederile art. 9 alin. (1) lit. (b si c) din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscala, cu modificările si completările ulterioare, in cauza, nefiind vorba de autoritate de lucru judecat.
Prin urmare, consideră ca este insuficienta argumentația legala si materiala a prim procurorului in cauza, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale a învinuitului B. S., întrucât potrivit actelor de control reiese ca acesta in calitate de administrator al . M., a prejudiciat BGCS cu suma de 133.834 lei.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea plângerii si modificarea rezoluției atacate, in sensul dispunerii începerii urmăririi penale a învinuitului B. S., pentru infracțiunea prevăzuta de 9 alin. (1) lit. (b si c) din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscala, cu modificările si completările ulterioare.
In drept, și-a întemeiat plângerea pe prevederile art. 278/1 Cod procedura penala.
Examinând plângerea petentei, în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele .
Prin rezoluția nr. 152 P/2012 din 04.07.2012, P. de pe lângă Tribunalul T. a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul B. S. pentru săvârșirea infracțiunii art. 9 alin.1 lit. b și o din Legea nr. 241/2005, în baza disp. art. 228 alin.6 C.pr.pen. și art. 10 lit.d C.pr.pen.
S-a reținut că intimatul B. S. este administratorul . M. și a fost cercetat ca urmare a sesizării penale a D.G.F.P.-T., din cuprinsul căreia reiese că, în urma unei inspecții fiscale parțiale efectuate la societatea susmenționată au fost stabilite sume suplimentare de plată, rezultate din înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli fictive, dar și din venituri neînregistrate, în cuantum de 133.834 lei.
Împotriva soluției procurorului a formulat plângere petenta D.G.F.P.-T., criticând-o ca nelegală și netemeinică, considerând că în mod eronat și-a motivat procurorul soluția pe faptul că între . A. și . M. nu a operat nici o vânzare, iar cu privire la necolectarea TVA s-a constatat că a fost înregistrată de agentul economic în actele contabile la data emiterii facturilor fiscale.
S-a mai aratat că procurorul nu și-a argumentat suficient soluția, întrucât potrivit actelor de control, reiese ca intimatul B. S., în calitate de administrator al . M. a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 133.834 lei.
Analizând soluția procurorului în raport de criticile aduse de
petiționară, precum și actele și lucrările dosarului penal în care a fost dispusă prin rezoluția nr. 325 II /2 2012 din 18 septembrie 2012 prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul T. a
constatat că plângerea este neîntemeiată și a respins-o ca atare, reținând că prezenta cauză a fost înregistrată la P. de pe lângă Tribunalul T. la 14.03.2012, dată la care sesizarea D.G.F.P.T.-T. a fost înaintată acestei instituții, deși purta nr. 6089 din data de 15.10.2010, sesizare din care rezulta că în urma efectuării unei inspecții fiscale parțiale la . M. au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de plată în sumă de 133.834 lei la bugetul consolidat al statului, având drept cauză:
- majorarea costurilor societății cu cheltuieli ce nu au fost efectuate în folosul unor operațiuni taxabile cu suma de 147.506 lei, ce a condus la înregistrarea de TVA deductibil în sumă de 28.026 lei;
- încasarea de avansuri pentru livrările de mărfuri de la . București, fără a colecta și înregistra TVA în sumă de 29.606 lei;
- neînregistrarea în evidența contabilă a livrărilor de animale în sumă de 556.883 lei ce constituie baza de impozitare pentru TVA necolectat și neînregistrat în sumă de 76.202 lei.
Aceleași aspecte au făcut și obiectul dosarului penal nr. 388 P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., soluționat la data de 16.09.2011 prin neînceperea urmăririi penale față de intimatul B. S., soluția având la bază raportul de inspecție fiscală generală efectuată la . M., prin care se stabiliseră obligații suplimentare de plată în sumă de 3.302 lei, reprezentând impozit pe profit aferent livrărilor de efective de animale și furaje pe care . ie-a făcut către . A., în baza avizelor de însoțire a mărfii . nr._/20.03.2008 și_/20.03.2008, pentru care agentul economic nu a emis facturi fiscale și nu a înregistrat veniturile în aptele contabile.
Soluția procurorului a fost motivată în sensul că nu se poate reține intenția de a nu înregistra o taxă datorată bugetului statului (cu privire la necolectarea TVA la data încasării unor sume în avans de la beneficiarul . București, întrucât această taxă pe valoare adăugată a fost înregistrată de agentul economic în actele contabile la data emiterii facturilor fiscale.
De asemenea, cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că în cele două avize de însoțire a mărfii nu este stipulată nici o sumă de bani, ci justifică doar transferul animalelor și furajelor către . A., societate la care . M. devenea acționară, deci nu a existat o vânzare între cele două societăți.
Soluția procurorului dispusă în dosarul penal nr. 388 P/2010 a fost menținută de Tribunalul T., care prin sent. pen. nr. 131/06.12.2011 a respins ca nefondată plângerea formulată de D.G.F.P. - T. împotriva
rezoluției procurorului, existând, prin urmare, autoritate de lucru judecat.
Conform art. 278/1 alin 7 Cod Procedură Penală rezoluțiile atacate pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate.
În instanță petenta nu s-a prezentat pentru a-și susține criticile și nici nu a prezentat vreun înscris nou .
Verificând actele atacate pe baza lucrărilor efectuate la urmărire penală, tribunalul constată că rezoluțiile atacate sunt legale și temeinice, întrucât aspectele reclamate în prezenta cauză au făcut și obiectul dosarului penal nr. 388 P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., soluționat la data de 16.09.2011 prin neînceperea urmăririi penale față de numitul B. S., soluția având la bază raportul de inspecție fiscală generală efectuată la . M., prin care se stabiliseră obligații suplimentare de plată în sumă de 3.302 lei, reprezentând impozit pe profit aferent livrărilor de efective de animale și furaje pe care . ie-a făcut către . A., în baza avizelor de însoțire a mărfii . nr._/20.03.2008 și_/20.03.2008, pentru care agentul economic nu a emis facturi fiscale și nu a înregistrat veniturile în aptele contabile.
Astfel nu se poate reține intenția de a nu înregistra o taxă datorată bugetului statului (cu privire la necolectarea TVA la data încasării unor sume în avans de la beneficiarul . București, întrucât această taxă pe valoare adăugată a fost înregistrată de agentul economic în actele contabile la data emiterii facturilor fiscale, iar în cele două avize de însoțire a mărfii nu este stipulată nici o sumă de bani, ci justifică doar transferul animalelor și furajelor către . A., societate la care . M. devenea acționară, deci nu a existat o vânzare între cele două societăți.
În atare situație, în baza art. 278/1 alin 8 lit a ) Cod Procedură Penală, tribunalul va respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta DGFP T. și va menține ca legale și temeinice rezoluțiile nr. 152 P/2012 din 04.07.2012 și nr. 325 II /2 /2012 din 18.09.2012 emise de P. de pe lângă Tribunalul T. .
Văzând și disp. art. 192 alin 2 Cod Procedură Penală .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta DGFP T. împotriva rezoluțiilor nr.152 P/2012 din 4.07.2012 și nr.325 II/2/2012 din 18.09.2012 emise de P. de pe lângă Tribunalul T., pe care le menține ca fiind legale și temeinice.
Obligă petenta la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.11.2012.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M.V. Z.D.
Red/tehnored.
M.V.la 7.12.2012
exemplare 2*
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 135/2013.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
