Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 458/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 458/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 08-08-2012 în dosarul nr. 458/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 458 /R
Ședința publică din 08 august 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: I. P.
Judecător A. C. ȚIRA
Judecător A. P.
Grefier G. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul T. este reprezentat de procuror D. M..
Pe rol se află judecarea recursului declarat de condamnatul recurent S. M. C. împotriva sentinței penale nr. 1775 din data de 20.06.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent S. M. C., asistat de avocat din oficiu M. R. din cadrul Baroului T..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, recurentul învederează instanței că susține recursul. Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Pentru condamnatul S. M. C., avocat din oficiu, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate, și pe fond, admiterea cererii de liberare condiționată.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței Judecătoriei Timișoara.
Condamnatul recurent S. M. C., având personal cuvântul, solicită admiterea cererii de liberare condiționată, având în vedere că are 10 zile de amânare.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1775 din data de 20.06.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în temeiul art. 450 alin. 2 C. pr. pen. și art. 59 alin. 1 C. pen. s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul S. M. C., de sub efectul pedepsei de 5 ani închisoare aplicată de Judecătoria Caracal prin sentința penală nr. 185/ 2009, ca neîntemeiată, fixându-se termen pentru reînnoirea cererii după data de 18.08.2012.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul la Judecătoriei Timișoara la data de 14.06.2012, sub nr. de dosar_, petentul condamnat S. M. C. a solicitat liberarea condiționată din executarea pedepsei pe care o execută.
In motivarea cererii, petentul condamnat a arătat că a executat fracția prevăzută de art. 59 C.pen., pe toată perioada executata a muncit, a participat la diferite programe, a executat pedeapsa in regim deschis, a fost evidențiat de 9 ori, are o relație permanenta cu familia fiind sprijinit atât moral cat si material, are părinți in vârsta si bolnavi, motiv pentru care nu pot veni in vizita si nu i-a văzut din 2009, el fiind singurul sprijin al lor.
În drept, cererea a fost întemeiata pe prev. art. 450 C.pr.pen. si art. 59 C.pen..
La dosarul cauzei a fost depus din partea Penitenciarului Timișoara procesul - verbal nr. J2/_ din 19.06.2012 și caracterizarea întocmită condamnatului prin care se concluzionează că pe parcursul executării pedepsei a prezentat o conduită adecvată și s-a adaptat corespunzător mediului carceral apreciindu-se, în unanimitate, că acesta, având în vedere că este recidivist și a mai beneficiat de liberare condiționată, dar nu a înțeles finalitatea acestei instituții, nu poate beneficia de liberare condiționată, fiind propus un nou termen de rediscutare după data 18.08.2012.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu privire la analiza condițiilor legale, instanța a reținut următoarele:
a.fracția de pedeapsă executată
S. M. C. a fost condamnat de Judecătoria Caracal la pedeapsa de 5 ani (1826 zile) închisoare. Potrivit dispozițiilor art. 59 alin. 1 C. pen. și a interpretării Deciziei nr. 67/2007 a ÎCCJ, la momentul judecării propunerii de liberare condiționată, condamnatul trebuie să aibă executată cel puțin 2/3 din pedeapsă, respectiv 1217 zile. El a început executarea pedepsei la 24.05.2009, iar până în prezent a câștigat și executat 1217 zile (1123 zile efectiv executate și 94 zile câștigate pe baza muncii prestate), astfel că instanța a constatat că această condiție legală este întrunită.
b.Condamnatul este stăruitor în muncă
Din procesul - verbal al comisiei și caracterizarea întocmită condamnatului S. M. C. rezultă că în timpul executării pedepsei a desfășurat activități lucrative; de altfel, în urma muncii prestate, acesta a și câștigat 94 de zile de închisoare considerate ca executate.
c.Condamnatul este disciplinat
Condiția cu privire la disciplină nu este îndeplinită. Astfel, condamnatul a fost sancționat disciplinar pe parcursul executării pedepsei, cu retragerea dreptului la pachet pentru confecționare obiecte interzise; reținându-se că recompensarea ulterioară cu ridicarea acestei sancțiuni nu echivalează cu inexistența acestei sancțiuni.
d.Condamnatul dă dovezi temeinice de îndreptare
Întrucât legislația nu prevede în ce constau aceste dovezi temeinice de îndreptare și în ce mod ar trebui să se manifeste îndreptarea, rămâne ca instanța de judecată să aprecieze în mod suveran îndeplinirea acestei condiții prin raportare la natura infracțiunii pentru care deținutul a fost condamnat și la comportamentul său din timpul executării pedepsei, pentru a constata dacă este justificată încrederea ce ar trebui acordată condamnatului. Literatura a precizat că dovezile temeinice de îndreptare se desprind din buna comportare a condamnatului în orice împrejurare, din îndeplinirea conștiincioasă a oricăror îndatoriri, din respectul față de administrația locului de deținere și atenția față de ceilalți condamnați; această condiție vizează alte împrejurări decât cele legate de desfășurarea muncii și se referă la îndreptarea sub aspect moral a condamnatului.
Astfel, cu privire la infracțiunea comisă și urmările acesteia, instanța a constatat că S. M. C. este recidivist fiind condamnat anterior pentru săvârșirea unei infracțiuni de distrugere.
S-a mai reținut că deținutul S. M. C. a fost liberat condiționat din executarea pedepsei anterioare și, cu toate acestea, a continuat să săvârșească infracțiuni, aspect care denotă că acesta nu a înțeles finalitatea instituției liberării condiționate și că perioada efectiv executată nu este suficientă pentru reeducarea sa.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 450 alin. 2 C. pr. pen. și art. 59 alin. 1 C. pen., instanța a respins cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul S. M. C. de sub efectul pedepsei de 5 ani închisoare aplicată de Judecătoria Caracal prin sentința penală nr. 185/2009, ca neîntemeiată, în temeiul art. 450 alin. 2 C. pr. pen., fixând termen de reînnoire a cererii sau propunerii după data de 18.08.2012, în acord cu cel propus de Penitenciar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal inculpatul, recurs pe care nu l-a motivat în scris, fiind susținut doar oral în fața instanței.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor indicate de recurent și sub toate aspectele de fapt și de drept, în condițiile prevăzute de art.3856 alin.3 C.p.p., instanța constată că recursul este nefondat, hotărârea primei instanțe fiind temeinică și legală.
Potrivit dispozițiilor art.59 C.p. liberarea condiționată poate fi acordată dacă sunt îndeplinite anumite condiții, respectiv condamnatul să fi executat o parte din pedeapsă, în timpul executării pedepsei el să fi fost stăruitor în muncă și să fi dat dovezi temeinice de îndreptare.
Legiuitorul a stabilit ca la analiza oportunității liberării condiționate a unui deținut, instanța să țină seama și de antecedentele sale penale tocmai pentru a constata dacă scopul pedepsei, prevăzut de art.52 C.pen., a fost realizat prin intermediul eventualelor pedepse aplicate anterior.
Or, petentul condamnat a mai suferit anterior o condamnare și a fost liberat condiționat și din executarea pedepsei anterioare, aspect care denotă că persoana condamnată este caracterizată de o perseverență infracțională, și că perioada efectiv executată nu este suficientă pentru reeducarea sa. De asemenea, din același proces verbal al Comisiei de Liberări rezultă faptul că în perioada executării pedepsei, condamnatul a fost sancționat pentru confecționarea și deținerea de obiecte interzise, fapt ce duce la concluzia că a avut o comportare situațională, având dificultăți în respectarea normelor mediului carceral, aspecte care denotă că perioada efectiv executată nu este suficientă pentru reeducarea sa.
În contextul în care una dintre condițiile esențiale ale liberării condiționate, respectiv existența unor dovezi temeinice de îndreptare nu este îndeplinită, soluția Judecătoriei Timișoara de respingere a cererii de liberare condiționată ca fiind neîntemeiată apare ca fiind temeinică și legală.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515pct.1 lit.b C.pr.pen., tribunalul va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.
În temeiul art.192 alin.2 C.pr.pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 200 de lei.
În baza art.189 al.2 C.p.p., va dispune plata sumei de 100 lei din fondul MJCL către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S. M. C., fiul lui D. și C., născut la data de 10.05.1980 împotriva sentinței penale nr.1775/20.06.2012 a Judecătoriei Timișoara.
În baza art.192 alin.2 Cpp obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Dispune plata sumei de 100 RON din fondurile MJ în contul Baroului T., reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.08.2012.
Președinte Judecător Judecător
I. P. A. C. Țira A. P.
Grefier
G. R.
I.P./. GR/2 ex./13.08.2012; Prima instanță: N. A. – Jud. Timișoara
| ← Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind... | Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind... → |
|---|
