Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 221/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 221/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 20-04-2012 în dosarul nr. 221/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 221/R
Ședința publică din 20 aprilie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. P.
JUDECĂTOR: A. C. ȚIRA
JUDECĂTOR: F. I.
GREFIER: R. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. F. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Pe rol se află judecarea recursului declarat de condamnatul recurent D. D., împotriva sentinței penale nr. 498/22.02.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă condamnatul aflat în stare de detenție și asistat de avocat oficiu S. F., cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu al condamnatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond să se dispună liberarea condiționată a condamnatului.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, întrucât condamnatul nu a executat fracția necesară pentru liberare condiționată.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, pentru a lua legătura cu familia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 498 din 22.02.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în temeiul art.450 C.pr.pen. raportat la art.59 C.pen., s-a respins cererea de liberarea condiționată a petentului condamnat D. D., deținut în Penitenciarul Timișoara și s-a acordat petentului condamnat posibilitatea reînnoirii cererii după împlinirea termenului minim prevăzut de lege în vederea discutării cererii sale.
În temeiul art.192 al.1 pct. 3 C.pr.pen., a fost obligat petentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art.189 al.2 C.pr.pen., s-a dispus plata sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, din fondul Ministerului Justiției, către Baroul T..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Timișoara sub nr._ la data de 16.02.2012, petentul condamnat D. D. a solicitat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 3 ani închisoare care i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr.33/2011 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul_ .
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că prin adresa nr.J2/_/21.02.2012, Penitenciarul Timișoara a comunicat că petentul condamnat se află în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr.33/2011 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul_ .
Din conținutul aceleiași adrese rezultă că petentul condamnat a început executarea pedepsei la data de 23.02.2011 și expiră la data de 22.02.2014.
Instanța a reținut că pentru ca petentul condamnat să poată fi pus în discuția comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate și de propuneri pentru liberare condiționată, trebuie să execute un număr de 730 zile închisoare.
În conformitate cu prevederile legale ce reglementează instituția liberării condiționate, pentru a putea fi pus în discuția comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor private de libertate și de propunere pentru liberare condiționată ce funcționează în temeiul art.77 din Lg. 275/2006, sus numitul trebuie să execute un nr. de 730 zile închisoare.
În speță, cele două condiții nu sunt îndeplinite cumulativ întrucât petentul condamnat nu a executat fracțiunea minimă necesară discutării sale în comisie, respectiv 2/3 din durata pedepsei închisorii ce i-a fost aplicată.
Până la data de 21.02.2012 acesta a executat un nr.de 364 zile închisoare, iar în timpul executării pedepsei nu a fost folosit în activități productive.
În temeiul art.450 C.pr.pen. raportat la art.59 C.pen., instanța a respins cererea de liberarea condiționată a petentului condamnat D. D. și a acorda petentului condamnat posibilitatea reînnoirii cererii după împlinirea termenului minim prevăzut de lege în vederea discutării cererii sale.
Împotriva sentinței menționare a declarat recurs condamnatul D. D., solicitând admiterea recursului și punerea sa în libertate.
Examinând sentința primei instanțe prin prisma motivelor invocate în recurs, în limitele prev. de art. 3856 al. 1, 2 C.p.p., pe baza lucrărilor și materialului dosarului, sub toate aspectele temeiniciei și legalității, conform art. 3856 al. 3 C.p.p., art. 38514 C.p.p., se constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele motive:
Prima instanță pe baza ansamblului probelor dosarului a stabilit justificat că este neîntemeiată cererea condamnatului de liberare condiționată în condițiile în care petentul nu a executat fracția de pedeapsă legal instituită, astfel că nu poate fi liberat condiționat, în raport de împrejurarea că din adresa aflată la fila 10 dosar fond, rezultă că petentul-condamnat a executat doar 364 zile, nefiind folosit la activitățile lucrative, având încă de executat 730 zile pentru a putea fi pus din oficiu în vederea discutării comisiei.
Așa fiind, în raport de împrejurarea că nu a fost executată fracția de pedeapsă prevăzută de lege, se reține că nu există garanția că scopul și funcțiile pedepsei au fost atinse, în sensul că petentul condamnat s-ar fi reeducat și că nu ar mai fi necesară executarea în întregime a pedepsei.
Așadar, față de probele aflate la dosar, se apreciază că durata din pedeapsa aplicată, executată până în prezent, nu este suficientă să îndeplinească scopul pedepsei, acela de prevenție, de corecție, fiind justificată și necesară executarea în continuare a pedepsei de către petentul condamnat.
Nu pot fi reținute de instanță în speță, nici susținerile referitoare la familia petentului, în sensul dea lua legătura cu aceasta, întrucât instituția liberării condiționate vizează punerea în libertate a condamnatului din locul de deținere mai înainte de executarea în întregime a pedepsei, în cazul îndeplinirii condițiilor legale prev. de art. 59 C.pen., și nicidecum pentru alte motive.
Față de aceste considerente văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul condamnatul D. D., împotriva sentinței penale nr. 498/22.02.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., va obliga recurentul condamnat la 200,00 lei cheltuieli judiciare față de stat în recurs; va dispune plata sumei de 100,00 lei din fondul Ministerului Justiției către Baroul T., pentru onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul condamnat D. D., fiul lui G. și Radița, născut la data de 24.08.1971 în ., CNP –_, deținut în Penitenciarul Timișoara, împotriva sentinței penale nr. 498/22.02.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., obligă recurentul condamnat la 200,00 lei cheltuieli judiciare față de stat în recurs, dispune plata sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. reprezentând plata onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20 aprilie 2012.
Președinte,Judecător,Judecător,Grefier,
A. PetrițaAnișoara C. ȚiraFlavius IonescuRamona P.
Red. P.A/R.P.
2 ex/16.05.2012
Primă instanță – E. L. B.
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
