Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 161/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 161/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 161/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr.161/P.I.
Ședința publică din data de 05 Iunie 2015
Completul compus din:
Președinte: A. C. ȚIRA
Grefier: V. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Brindescu L. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul L. N. I., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 215 alin.1,2,3,4,5, C.p. din 1969, cu aplic. art.41 alin.2 C.p. din 1969.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc în ședința publică din data de 22 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen de judecată, instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul T. nr.304/P/2009, emis la data de 08.08.2013, înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 14.08.2013 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L. N. I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art.215 alin. 1, 2, 3, 4, 5 C.p., cu aplic. art.41 alin. 2 C.p.
În fapt, în sarcina inculpatului s-a reținut că, în calitate de reprezentant de fapt al . și ., a indus în eroare trei societăți comerciale pe parcursul derulării relațiilor comerciale, prin emiterea de file CEC și bilete la ordin și determinarea de a emite astfel de instrumentele de plată, folosite de el ulterior, fără acoperirea în bancă, determinând livrări de bunuri, care nu au mai fost ulterior achitate, cauzându-se un prejudiciu de 1.149.138,39 lei.
Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, instanța reține următoarea situație de fapt:
S.C.Pama Comerce S.R.L. a fost înființată în anul 2004, având sediul în .-S., iar din anul 2006 patru puncte de lucru în localitățile Băile Herculane și Gura Văii. Societatea a avut ca unic asociat și administrator pe numitul L. T., fratele inculpatului.
S.C. Pama Internațional S.R.L. a fost înființată în noiembrie 2006 (înregistrată la Registrul Comerțului în data de 09.11.2006), având un singur punct de lucru în Băile Herculane. Societatea a avut ca unic asociat și administrator pe numitul L. P., tatăl inculpatului.
Ambele societăți au avut ca principal obiect de activitate „comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun” și au fost administrate în fapt de către inculpatul L. N. I., tatăl și fratele acestuia semnând doar anumite înscrisuri la solicitarea inculpatului.
Cele două societăți au fost radiate în anul 2010 – ., respectiv 2009 – ..
În primăvara anului 2006, inculpatul L. N. I., în calitate de reprezentant de fapt al ., a făcut câteva achiziții de zahăr, de valori mici, în numele respectivei societăți de la .. Ulterior, la data de 01.06.2006 între partea vătămată ., reprezentată prin administrator B. N., și ., reprezentată de L. I., a fost încheiat contractul comercial nr.76/01.06.2006, ce avea ca obiect vânzarea-cumpărarea de mărfuri (în speță, zahăr), cu plata contravalorii acestora în termen de 12 zile de la recepția mărfii prin filă CEC.
În baza respectivului contract și a comenzilor formulate de inculpat, au fost efectuate livrări succesive de zahăr, de valori mari, la intervale foarte scurte, uneori chiar zilnic, pentru plata cărora inculpatul L. a predat și el în mod succesiv file CEC, emise în numele ., în care se menționa o dată ulterioară ca dată a emiterii instrumentului de plată. În primele două luni, inculpatul s-a preocupat să alimenteze de fiecare dată conturile bancare cu sumele aferente filelor cec emise, în jurul datelor de scadență, astfel că până în data de 06.10.2006 respectivele file CEC au fost plătite fără incidente. În acest context, societatea furnizoare, convinsă de bonitatea financiară a . și de buna credință a inculpatului în derularea relațiilor comerciale, a continuat să facă livrări de marfă, deși a existat în permanență o diferență de cel puțin 700.000 lei între contravaloarea mărfii livrate și sumele achitate.
Apoi, au fost introduse la plată 4 file CEC, care aveau ca dată a emiterii 06.10.2006, fără a exista însă disponibil în cont, context în care inculpatul a solicitat reprezentantului părții vătămate să formuleze cerere de retragere a acestora de la plată, pentru a se evita înscrierea în Centrala Incidentelor de Plată. Fiind de bună credință, reprezentantul . a înaintat o cerere în data de 13.10.2006 (fila 210 vol.1 u.p.) către respectiva instituție bancară – Cec Caransebeș, solicitând retragerea celor 4 file CEC motivat de faptul că ar fi încasat respectivele sume.
Situația s-a repetat și cu file CEC emise în datele de 17.10, 18.10, 19.10 și 20.10.2006, fiind emise de inculpat fără a exista disponibil suficient în conturile societății, context în care a luat legătura cu reprezentantul părții vătămate și l-a convins să solicite instituției bancare amânarea plății începând cu data de 30.10.2006 (așa cum reiese din cererea aflată la fila 220 vol.1 dosar u.p.), apoi să solicite anularea acestora, emițându-i alte file CEC în loc, în care a menționat ca date ale emiterii date ulterioare.
La data de 27.10.2006, partea vătămată a depus la Banca Transilvania o filă CEC . 313 nr._ în valoare de 49.903,27 lei, ce avea menționată ca dată a emiterii 30.10.2006, care a fost refuzată la plată în data de 31.10.2006 ca urmare a lipsei totale de disponibil, fiind înscrisă în CIP interdicția de a emite file CEC în perioada 31.10._07.
Ulterior, în circuitul bancar au fost introduse și celelalte file CEC emise de S.C. Pama Comerce S.R.L., respectiv fila CEC ..313 nr._ în valoare de 49.403,74 lei; fila CEC ..313 nr._ în valoare de 47.400,08 lei; fila CEC ..313 nr._ în valoare de 23.957,84 lei; fila CEC ..313 nr._ în valoare de 47.400,08 lei; fila CEC ..313 nr._ în valoare de 47.899,88 lei; fila CEC ..313 nr._ în valoare de 47.400,08 lei; fila CEC ..313 nr._ în valoare de 47.899,88 lei; fila CEC ..313 nr._ în valoare de 47.899,88 lei - toate având ca unitate bancară trasă Banca Transilvania S.A. - Sucursala T. S., precum și fila CEC ..327 nr._ în valoare de 47.400,08 lei; fila CEC ..327 nr._ în valoare de 47.400,08 lei; fila CEC ..327 nr._ în valoare de 50.127,88 lei; fila CEC ..327 nr._ în valoare de 47.899,88 lei; fila CEC ..327 nr._ în valoare de 49.403,47 lei; fila CEC ..327 nr._ în valoare de 47.999,84 lei; fila CEC ..327 nr._ în valoare de 47.899,88 lei, toate având ca unitate bancară trasă Agenția CEC Bank Caransebeș.
Toate cele 16 file CEC mai sus menționate au fost refuzate la plată datorită lipsei totale de disponibil, fiind înscrise incidentele de plată în C.I.P.
Încercând să contracareze efectele produse de lipsa de disponibil la scadența filei CEC și să se pună la adăpost de consecințele de orice natură generate de această situație de fapt, inculpatul a plătit în data de 01.11.2006 cu ordin de plată suma de 49.903,27 lei – menționând că reprezintă contravaloarea filei Cec ce a determinat . a solicitat instituției bancare să considere valabilă o astfel de plată, și, totodată, l-a determinat pe reprezentantul părții vătămate să formuleze alte cereri de retragere din circuit a altor 5 file Cec, însă respectiva înregistrare în CIP și interdicția a mai emite file CEC a rămas în vigoare.
Apoi, pentru a crea aparența unei bune credințe manifestate pe parcursul relațiilor comerciale și în efectuarea respectivelor plăți și stingerii debitului, precum și pentru a convinge reprezentantul părții vătămate să nu acționeze în justiție în justiție la acel moment pentru recuperarea prejudiciului, deși este evident că ar fi avut șanse mai mari să se îndestuleze în acele momente din activele societății, menținându-l astfel în eroare, inculpatul a predat mai multă marfă existentă pe stoc către . – în valoare de 65.904,11 lei (în perioada 02.11-07.11.2006), iar apoi, prin intermediul tatălui său L. P., care figura administrator la S.C. Pama Internațional S.R.L. – societate pe care inculpatul a înființat-o în acele zile (figurează înregistrată la ORC în 09.11.2006), deci care nu avea la acel moment niciun fel de activitate comercială generatoare de venituri, și evident nici disponibil financiar pentru a achita toate biletele la ordin emise, a emis mai multe bilete la ordin în favoarea S.C. Pama Comerce S.R.L., care au fost ulterior girate, prin intermediul fratelui său L. T. în favoarea S.C. B.-N S.R.L.
În perioada decembrie 2006 - februarie 2007 au fost decontate opt asemenea bilete la ordin în valoare totală de 80.000 lei, însă, începând cu luna februarie 2007, nici în conturile celei de-a doua societăți înființate de inculpat nu a mai existat disponibil, astfel că respectivele instrumente bancare au fost refuzate la plată, părții vătămate fiindu-i astfel cauzat un prejudiciu în valoare de 773.233,01 lei, reprezentând contravaloarea mărfii livrate și neachitate.
În cursul lunii septembrie 2006, inculpatul L. N. I., în calitate de administrator de fapt al ., l-a contactat pe martorul T. A., administrator al ., societate ce are ca obiect de activitate producția și comercializarea echipamentelor electrice și frigorifice, fiind interesat de o colaborare în sensul achiziționării de echipament frigorific și dotări pentru un super-meket pe care intenționa să îl deschidă în Drobeta Turnu Severin. În urma acestor negocieri, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.54/18.09.2006. Pentru a garanta seriozitatea . în derularea respectivei relații comerciale și plata produselor achiziționate, inculpatul a predat o filă CEC care cuprindea doar semnătura și ștampila, înțelegerea fiind că, în situația în care nu va achita sumele de bani datorate prin ordin de plată la datele de scadență stabilite, creditorul are dreptul să completeze fila CEC și să o introducă la plată; totodată, pentru a-l asigura de buna sa credință, a plătit și un avans de 20.000 lei.
În baza respectivului contract, partea vătămată a livrat produsele negociate în datele de 14.10, 16.10 și 17.11.2006, valoarea totală a acestora ridicându-se la suma de 209.885,37 lei, însă . nu a achitat contravaloarea acestora. Mai mult, deși conform dispozițiilor contractuale obligația sa de plată se născuse la data livrării fiecăror produse, toate facturile fiind acceptate la plată, inculpatul a încercat să creeze o aparență a culpei vânzătorului și să justifice astfel neefectuarea plății prin împrejurarea că nu a fost livrat un feliator prevăzut în contract.
În aceste condiții, reprezentantul părții vătămate a adus la cunoștință inculpatului că va introduce la plată fila CEC primită odată cu încheierea contractului, aspect pe care l-a realizat în data de 06.12.2006, respectiva filă Cec fiind refuzată pe motiv de lipsă totală de disponibil.
Procedând în aceeași modalitate ca și în cazul ., pentru a crea aparența bunei-sale credințe în derularea relațiilor comerciale și a se sustrage de la o eventuală răspundere generată de emiterea respectivei file Cec fără a exista disponibil, precum și pentru a-l menține în eroare pe reprezentantul părții vătămate cu privire la buna sa credință și a nu acționa mai departe pentru recuperarea debitului, inculpatul L. N. I. l-a convins pe martorul T. să solicite instituției bancare restituirea respectivei file CEC – pe motiv că ar fi introdus-o din greșeală la plată, prin promisiunea plății produselor livrate prin intermediul celeilalte societăți comerciale pe care o deține – . –, care este solvabilă, prin instrumente de plată emise pe numele acesteia.
În aceste condiții, crezând că este vorba doar de un impas financiar și că va reuși recuperarea sumelor datorate în această modalitate, reprezentantul . a fost de acord, fiind astfel încheiat un nou contract având ca obiect aceleași produse, însă de această dată cu ., și fiindu-i emise 8 file CEC, având scadențe lunare în perioada ianuarie - septembrie 2007, fără a exista disponibil aferent achitării tuturor acestora.
Fila CEC scadentă în luna ianuarie 2007 a fost decontată, după care plata celorlalte file CEC a fost refuzată pe motiv de lipsă totală de disponibil.
S.C. T. Electrics S.R.L. P. Nou s-a constituit parte civilă cu suma de 164.885,38 lei.
Continuând desfășurarea unor astfel de activități, de această dată prin intermediul ., inculpatul a contactat ., efectuând achiziții de banane de la respectiva societate începând din 19.12.2006. Pentru plata produselor livrate, inculpatul a emis file CEC, acestea fiind inițial decontate. Ulterior, în perioada 29 ianuarie – 16 februarie 2007, societatea furnizoare a livrat marfă în valoare totală de 216.798 lei, iar pentru plata respectivelor produse, inculpatul a emis file CEC și bilete la ordin, respectiv: fila CEC ..303 nr._ în valoare de 1.800 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 9.120 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 13.600 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 13.600 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 13.600 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 13.600 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 6.800 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 6.800 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 13.600 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 16.500 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 13.200 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 13.400 lei; fila CEC ..303 nr._ în valoare de 13.400 lei, precum și un nr. de 5 (cinci) bilete la ordin emise la datele de 06.02.2007 și 08.02.2007, scadente în perioada 13 - 17.02.2007 în valoare totală de 62.900 lei.
Niciunul dintre aceste instrumente de plată nu a mai fost încasat, toate fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală disponibil.
Partea vătămată .. B. s-a constituit parte civilă cu suma de 216.798 lei.
În drept, prin actul de inculpare în sarcina inculpatului a fost reținută infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art.215 al.1,2,3,4,5 C.p.din 1969, cu aplic. art.41 alin.2 C.p. din 1969.
Conform art.215 alin.1 C.p. din 1969, constituie infracțiunea de înșelăciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.
Potrivit dispozițiilor art.215 alin.2 C.p. din1969, înșelăciunea este mai gravă dacă a fost săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.
Totodată, alin.3 al art.215 C.p. stabilește că există înșelăciune și atunci când inducerea în eroare a unei persoane are loc cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat contractul în condițiile stipulate.
Conform alin.4 al.art.215 C.p. din 1969, care reglementează o modalitate concretă de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune, se încadrează în această infracțiune fapta de a emite un cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și de a retrage, după emitere, provizia, în tot sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține un folos material injust, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului.
În același timp, în conformitate cu prevederile art.215 alin.5 C.p. din 1969, infracțiunea de înșelăciune este și mai gravă dacă fapta a avut consecințe deosebit de grave. Noțiunea de consecințe deosebit de grave este definită de art.146 C.p. din 1969, legiuitorul stabilind că prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei.
Totodată, conform disp. art. 41 alin.2, C.p. din 1969, infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
Respectiva infracțiune este reglementată în prezent în dispozițiile art.244 C.p., conform cărora constituie infracțiunea de înșelăciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.
Conform alin.2 al respectivului text legal, înșelăciunea este mai gravă dacă a fost săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.
În ceea ce privește forma continuată a infracțiunii, aceasta este în prezent reglementată de art.35 al.2 C.p., prevăzându-se, ca și condiție suplimentară pentru existența acesteia, pe lângă unitatea de subiect activ și de rezoluție infracțională, și unitatea de subiect pasiv.
Raportat la limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de înșelăciune în ambele coduri, ținând cont și de faptul că în cazul aplicării legii noi nu se mai poate reține o singură infracțiune în formă continuată, ci trei infracțiuni distincte în formă continuată ( raportat la fiecare parte vătămată în parte), precum și de regulile privind modul de stabilire al pedepsei în cazul infracțiunii continuate și al concursului de infracțiuni, instanța apreciază că legea penală nouă apare ca fiind mai favorabilă și deci se impune a fi aplicată, conform art.5 C.p., pedeapsa maximă la care s-ar putea ajunge fiind mai mică decât pedeapsa ce ar putea fi aplicată în baza legii vechi.
Ca atare, în baza art.386 C.p.p., va schimba încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului L. N. I. din infr. prev. de art.215 alin.1,2,3,4,5 C.p. din 1969, cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, în 3 infracțiuni prev. de art.244 alin.1,2 C.p., cu aplic. art. 35 C.p. și art.5 C.p.
Luând în considerare materialul probator administrat în cauză, instanța constată că faptele inculpatului L. N. I. de a induce în eroare reprezentantul . cu privire la bonitatea financiară a . și buna sa credință în derularea relațiilor comerciale, prin emiterea de file CEC, achitate în primă fază, iar ulterior emise fără a exista disponibil în conturile societății, determinând astfel societatea furnizoare să facă în continuare livrări succesive de marfă, de valori mari, deși o mare parte din livrările anterioare nu fuseseră achitate, precum și, ulterior, prin crearea aparenței existenței unei alte societăți comerciale solvabile prin intermediul căreia respectivele sume ar putea fi achitate, prin emiterea de bilete la ordin în numele celei de-a doua societăți, scadente la date diferite, fără a exista disponibil nici în aceste conturi, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, cauzând astfel o pagubă respectivei societăți ( constând atât în contravaloarea bunurilor livrate, cât și în lipsa de folosință a respectivelor sume de bani în toate această perioadă – prelungită prin acte de inducere în eroare), în scopul obținerii unui folos material injust, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin.1,2 C.p.., cu aplic. art.35 C.p.
Totodată, instanța constată că faptele aceluiași inculpat de a induce în eroare pe reprezentantul . cu privire la bonitatea financiară a . și buna sa credință în derularea relațiilor comerciale, prin predarea unei file CEC necompletate la momentul încheierii contractului, care putea fi introdusă spre decontare în caz de neplată la termenele stabilite, precum și, ulterior, prin crearea aparenței existenței unei alte societăți comerciale solvabile prin intermediul căreia respectivele sume ar putea fi achitate, prin emiterea de file cec în numele celei de-a doua societăți, scadente la date diferite, fără a exista disponibil nici în aceste conturi, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, cauzând astfel o pagubă respectivei societăți ( constând atât în contravaloarea bunurilor livrate, cât și în lipsa de folosință a respectivelor sume de bani în toate această perioadă – prelungită prin acte de inducere în eroare), în scopul obținerii unui folos material injust, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin.1,2 C.p.., cu aplic. art.35 C.p.
De asemenea, faptele inculpatului de a induce în eroare pe reprezentanții . cu privire la bonitatea financiară a . și buna sa credință în derularea relațiilor comerciale, prin emiterea de file CEC și bilete la ordin, care aveau ca dată de scadență o dată ulterioară livrărilor, fără a exista însă disponibil în conturile societății, determinându-i astfel să facă în continuare livrări succesive de marfă, deși nici măcar o parte din aceasta nu fusese achitată, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, cauzând astfel o pagubă respectivei societăți, în scopul obținerii unui folos material injust, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin.1,2 C.p., cu aplic. art.35 C.p.
Inițial, inculpatul nu a recunoscut implicarea în respectivele fapte, susținând că are cunoștință de derularea unor relații comerciale cu respectivele societăți, însă că acestea au fost gestionate de tatăl și fratele său, fără participarea sa. Totodată, a susținut că . a . s-a datorat conduitei culpabile a reprezentantului . care a introdus la plată file CEC a căror contravaloare fusese deja achitată prin ordin de plată sau numerar și că societatea ar fi avut în conturi disponibilul necesar pentru achitarea tuturor filelor CEC, dar acest lucru nu s-a mai putut realiza fiindcă a intrat în interdicție bancară.
Ulterior, în declarația dată în fața procurorului în data de 23.01.2013, inculpatul a revenit parțial asupra acestor aspecte, recunoscând că el, iar nu rudele sale, a administrat în fapt cele două societăți, s-a ocupat de întreaga activitate derulată, context în care a emis filele Cec și biletele la ordin în discuție, a negociat prețurile și modalitățile de plată, s-a ocupat de plăți. În ceea ce privește filele Cec emise către ., a susținut că acestea nu constituiau o plată, ci au fost emise pentru a garanta plata mărfurilor livrate de această societate, precum și că fila Cec ce a fost refuzată la plată fusese deja plătită prin ordin de plată. Același lucru a fost susținut și în ceea ce privește instrumentele de plată emise către ., precum și faptul că inexistența în conturile . de disponibil s-a datorat filelor Cec emise pentru .. Inculpatul a susținut că nu este vinovat de faptele imputate, că nu a avut niciun moment intenția de a induce în eroare și că toate părțile vătămate aveau cunoștință că cecurile respective nu mai puteau fi decontate.
În declarația dată în fața instanței, inculpatul a menținut această ultimă declarație, recunoscând că el singur s-a ocupat de activitatea comercială a . și ., el a negociat contractele încheiate cu toate părțile vătămate, a gestionat derularea relațiilor comerciale și a emis instrumentele de plată, susținând însă că el a acționat cu bună credință, nu a avut intenția de a induce în eroare și toate problemele s-au datorat faptelor reprezentanților părților civile. Referitor la filele CEC emise către ., a precizat că acestea nu erau predate ca instrumente de plată, ci cu titlu de garanție, plățile fiind efectuate prin virament bancar. D. dacă nu ar fi făcut plata în această modalitate la termenele de scadență, creditorul putea să introducă fila cec în bancă pentru a obține acei bani. Au existat și situații în care filele cec au fost folosite ca și instrumente de plată, respectiv când nu ajungea la bancă să facă viramentul, însă doar după ce aveau discuții telefonice și stabileau de comun acord ca acesta să introducă fila cec aferentă la bancă pentru a fi decontată.
În ceea ce privește prima filă cec refuzată la plată, a susținut că a fost introdusă în mod greșit, înainte de data scadentă, care era 01.11.2006, reprezentantul părții vătămate fiind de rea-credință. Inculpatul a susținut că respectiva filă cec, ce avea ca dată a emiterii 30.10.2006 nu trebuia introdusă anterior, ci doar la data emiterii, și cum din momentul în care se introduce în filă cec în bancă și până urmează să fac plata în baza acesteia trec 2-3 zile, el ar fi trebuit să plătească în 01 sau 02.11.2006. Totodată, a precizat că el a plătit prin ordin de plată valoarea respectivei facturi la scadență însă fila cec fusese deja introdusă. Din această cauză – respectiv reaua-credință a martorului B. N., care a introdus ulterior în circuitul bancar și celelalte file cec, societatea a intrat în interdicție bancară, deși nu mai avea nicio datorie scadentă la acel moment. În atare condiții banca a refuzat să mai crediteze și astfel societatea a ajuns în incapacitate de plată. Ulterior, el a încercat să rezolve problema debitului prin stingerea acestuia printr-o tranzacție cu un teren pe care îl deținea, însă reprezentantul părții vătămate nu a mai fost de acord pe considerentul că prețul terenului este prea mare, precum și prin bilete la ordin emise de . societate a preluat o parte din activitatea . activitatea acesteia din urmă s-a blocat, însă nici activitatea comercială derulată de acea societate nu a mers bine. O parte din aceste bilete la ordin au fost decontate.
Referitor la ., a arătat că fila Cec a avut tot rolul de garanție, înțelegerea fiind că va putea fi introdusă la plată doar dacă el nu va plăti după ce îi vor fi livrate toate utilajele; și reprezentantul acestei societăți a fost de rea-credință și a introdus respectiva filă Cec la plată, deși nu îi livrase toate utilajele (ceea ce l-a blocat și să deschidă magazinul) și acesta era motivul pentru care inculpatul nu a plătit prețul aferent. Și cu acesta a fost însă de bună credință, încercând să rezolve problema prin transferul contractului spre ..
În ceea ce privește relația comercială cu ., a susținut că s-a derulat pe mai multe luni înainte de a se ajunge la incidentele de plată, că instrumentele de plată erau remise doar ca o garanție, iar nu pentru plată, plățile fiind făcute prin virament bancar și numerar. Instrumentele de plată au fost introduse de partea vătămată în momentul în care el a refuzat mai multe livrări de banane întrucât nu corespundeau calitativ. A mai arătat ce de fapt societatea nu trebuia să plătească respectivele sume întrucât reprezentau contravaloarea unor mărfuri pe care el le refuzate.
Instanța constată însă că toate aceste apărări ale inculpatului sunt contrazise de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, care evidențiază intenția infracțională manifestată de acesta în cadrul raporturilor derulate cu cele trei părți vătămate, respectiv acțiunile succesive de inducere în eroare derulate în vederea obținerii de foloase materiale și cauzând astfel pagube, și care înlătură apărările acestuia legat de cunoașterea de către părțile vătămate a împrejurării că nu ar fi avut disponibil și de faptul că respectivele file CEC și bilete la ordin nu ar fi avut rolul de instrumente de plată, ci doar de garanții.
Astfel, în primul rând, pot fi observate declarațiile reprezentanților părților vătămate, martorii B. N., F. S. și T. A., toți atestând faptul că inculpatul a fost cel care a reprezentat cele două societăți în cadrul relațiilor comerciale, cel care a emis filele Cec, care aveau rolul de instrumente de plată, fără a se asigura cu privire la existența disponibilului, precum și cel care i-a menținut în eroare cu privire la bonitatea financiară prin folosirea ulterioară a ..
Martorul B. N. a arătat că inițial inculpatul a achitat cantități mai mici de marfă, care permiteau plata în numerar, apoi a negociat achiziția unor cantități mult mai mari, care să fie plătite prin file CEC, scadente la o dată ulterioară. Pentru a convinge martorul să facă respectivele livrări, inculpatul i-a prezentat un magazin deținut în Herculane și la început a asigurat existența disponibilului în conturile societății la momentul în care filele CEC erau scadente. Ulterior, în luna octombrie 2006, martorul a fost contactat de către inculpat, care i-a solicitat să retragă anumite file Cec introduse la plată, motivându-i că nu are disponibil în acel moment, însă i le va înlocui cu altele, aspect cu care martorul a fost de acord, crezând că inculpatul este de bună-credință. Ulterior, însă și respectivele file CEC au fost refuzate la plată. În urma unor discuții ulterioare, martorului i s-a promis recuperarea prejudiciului prin intermediul ., aspect pe care l-a acceptat, sperând că va recupera astfel suma restantă, însă și această societate nu a avut disponibil. Martorul a mai precizat că ulterior a aflat că inculpatul vindea marfa la un preț mai mic decât cel de achiziție, precum și că au fost mai multe societăți păgubite.
Totodată, martorul T. A. a arătat că toate negocierile au fost purtate cu inculpatul L. N. I., care a susținut că dorește să achiziționeze echipamentele pentru a-și dota magazinele. Întrucât era vorba de marfă de valoare mare, pentru a-l convinge pe martor să facă respectiva livrare, inculpatul i-a predat o filă cec doar semnată și ștampilată, cu titlu de garanție, care putea fi completată și introdusă la bancă în situația în care plățile nu se realizau prin ordin de plată. Întrucât inculpatul nu a mai plătit ulterior contravaloarea utilajelor livrate, martorul, după mai multe discuții cu inculpatul, în cadrul cărora a tot fost amânat, a introdus la plata respectiva filă cec, care însă a fost refuzată pe motiv de lipsă disponibil. Inculpatul l-a contactat atunci și i-a propus să încheie un nou contract pentru respectiva marfă livrată, beneficiar fiind în acest moment ., cu motivarea că prin această firmă va putea să-i plătească marfa, solicitându-i totodată să retragă acea filă CEC prin susținerea că ar fi introdus-o din greșeală la bancă. Totodată, l-a convins pe martor să accepte eșalonarea plății pe 9 luni, fiecare plată urma să fie făcut lunar prin filă cec, toate filele cec fiind predate la momentul încheierii contractului, completate la toate rubricile, inclusiv cu data scadentă. Martorul a precizat că inculpatul L. nu i-a spus la momentul emiterii respectivelor file cec că nu ar avea disponibil bancar și chiar s-a asigurat de plata primei file, împrejurare ce a creat credința martorului că totul este în regulă și că colaborarea va merge bine.
De asemenea, martorul F. S. a arătat că modalitatea de plată stabilită a fost fila CEC și biletul la ordin, care erau trimise prin intermediul șoferilor, după predarea mărfii, și nu s-au solicitat file cec în alb cu titlu de garanție la încheierea contractului sau ulterior. Întrucât la început unele instrumente de plată au fost decontate, asta a determinat societatea furnizoare să continue colaborarea. Totodată, martorul a mai precizat că nu a avut niciun fel de discuții cu inculpatul în sensul că cecurile ar fi fost lăsate ca și garanție, iar plata să se facă prin ordine de plată, nu a trimis el adresa către BRD Orșova sau . privire la aceste aspecte la care a făcut referire inculpatul în faza de urmărire. Referitor la împrejurarea că pe facturi apare mențiunea că plata se va face cu ordin de plată, a precizat că așa era formularul facturilor,din calculator și nu se putea modifica, însă înțelegerea a fost ca plata să se facă prin file cec sau bilete la ordin, apreciind că în acest mod plata este mai sigură.
Aceste declarații se coroborează cu contractul comercial 76/01.06.2006 în care, la punctul 2c se prevede că plata urma a se face cu filă CEC în termen de 12 zile de la recepția mărfii, cu fișa clientului S.C. Pama Comerce S.R.L. pusă la dispoziție de către partea vătămată și extrasele de cont ale celor două societăți, toate confirmând rolul respectivelor file cec de instrumente de plată și contrazicând astfel susținerile inculpatului legat de rolul acestora doar de garanție. Respectivele extrase de cont dovedesc faptul că inculpatul avea cunoștință de faptul că filele CEC emise reprezentau instrumente de plată, întrucât înaintea datei când urmau a fi introduse filele în circuitul bancar se preocupa pentru asigurarea creditului necesar, prin depuneri de numerar.
În același sens pot fi observate și concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză (anexa 2 și anexa 8), din care reiese în mod evident faptul că aproape toate sumele achitate către . și . drept contravaloare a unei părți din mărfurile livrate s-au plătit prin file CEC și bilete la ordin.
Instanța apreciază totodată că susținerile inculpatului în sensul că intenția a fost de a derula activitate comercială în bune condiții și cu bună credință, fără a exista vreun moment intenția de a folosi cele două societăți pentru a frauda, sunt contrazise și de întreg comportamentul acestuia pe parcursul derulării respectivelor relații comerciale, respectiv acțiunile succesive de convingere a reprezentanților părților vătămate . și . fie să nu introducă la plata filele cec, fie să le retragă după ce au fost introduse folosindu-se diverse justificări, amânând astfel în mod succesiv momentul în care părțile constatau incapacitatea de plată, încetau livrările și acționau pentru recuperarea debitelor, și sustrăgându-se astfel de la o eventuală răspundere penală, fie ulterior să accepte instrumente de plată de la o altă societate – ., ( pe care inculpatul a înființat-o în acele momente – 09.11.2006) cu eșalonarea corelativă a plății pe un interval lung de timp, fără ca această societate să aibă la rândul ei disponibil sau o activitate comercială care să asigure respectivele plăți. Totodată, instanța apreciază că nu se poate face abstracție nici de comportamentul ulterior, respectiv încercările permanente de a transfera culpa în sarcina reprezentanților părților civile (prin plata contravalorii filei CEC după data scadentă și momentul în care s-a constatat lipsa disponibilului și susținerea că el a fost, astfel, de bună-credință, prin invocarea faptului că, de fapt, el ar fi avut disponibil în conturi pentru plata filelor CEC, prin invocarea faptului că . nu a livrat toate utilajele, context în care nu trebuia să plătească, deși nici nu a solicitat rezilierea contractului, nici nu a returnat acele utilaje, și el avea obligația să le achite la momentul fiecărei livrări, prin invocarea faptului că bananele recepționate de la . nu corespundeau din punct de vedere calitativ), precum și susținerile permanente, chiar și pe parcursul prezentului proces, în sensul unei disponibilități de a achita întreg prejudiciul, susțineri care însă, din anul 2007 și până în prezent nu s-au concretizat, nefiind dovedit nici măcar vreun demers concret în acest sens, precum și de folosirea de către acesta a unui înscris falsificat (așa cum s-a evidențiat prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._/20.03.2013) în sensul dovedirii că respectivele instrumente de plată predate către . erau doar cu titlu de garanție.
Totodată, comportamentul reprezentanților părților vătămate de a retrage ulterior, la solicitarea inculpatului, din circuitul bancar diverse file CEC pentru plata cărora nu exista disponibil, deși nici ulterior nu li s-a făcut plata, reliefează în mod evident buna credință a acestora și împrejurarea că nu aveau cunoștință de lipsa disponibilului în conturile societății administrate de inculpat la momentul emiterii respectivelor file cec.
Nu în ultimul rând, instanța apreciază ca relevant pentru a caracteriza natura infracțională a comportamentului inculpatului pe perioada derulării respectivelor relații comerciale și împrejurarea că, așa cum reiese din fișa de cazier și sentințele penale atașate la dosar, precum și de materialul probator din cauză, inculpatul a procedat în aceeași modalitate și anterior, cu ocazia administrării ., ., ., ., precum și faptul că, în decurs de 3 luni – noiembrie 2006-februarie 2007 a derulat relații comerciale de o asemenea manieră încât a adus și . în incapacitate de plată. Totodată, mai trebuie avut în vedere și faptul că, deși a susținut în permanență incidența unui blocaj financiar care a determinat incapacitatea de plată, la dosar nu au fost depuse niciodată documente financiare și contabile întocmite pe parcursul derulării respectivelor relații comerciale în acest sens.
În atare condiții, reținând intenția infracțională a inculpatului, precum și necunoașterea de către reprezentanții părților civile a lipsei de disponibil în conturile celor două societăți, instanța apreciază că nu se poate reține că faptele inculpatului nu ar întruni elementele constitutive ale infr. de înșelăciune, ci ale infr. prev. de art.84 pct. 2 din Lg.59/1934, astfel că, în baza art.386 C.p.p., va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat, prin apărător, în acest sens. În același timp, apreciind că emiterea respectivelor file CEC fără a exista disponibil reprezintă una dintre modalitățile frauduloase prin care în speță au fost realizate infracțiunile de înșelăciune reținute în sarcina inculpatului ( la fel fiind și emiterea de bilete la ordin fără a asigura existența disponibilului la scadență), aceste acțiuni intrând în conținutul elementul material al laturii obiective al infracțiunii de înșelăciune, instanța apreciază că nu se impune nici reținerea în concurs a respectivelor infracțiuni ( înșelăciune și art.84 pct.2 din Lg. 59/1934), context în care, în baza art.386 C.p.p., va respinge și cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de procuror în acest sens.
Pentru aceste considerente, instanța va dispune condamnarea inculpatului, urmând ca la individualizarea judiciară a pedepselor ce va fi aplicate să țină seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, starea de pericol creată, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii, antecedentele penale ale inculpatului, conduita sa procesuală, precum și persoana acestuia.
Faptele săvârșite de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social, prin activitățile infracționale desfășurate inculpatul aducând o atingere gravă relațiilor sociale cu caracter patrimonial, care implică încrederea și buna credință a celor ce intră în astfel de relații. Totodată, trebuie observate numărul mare al actelor materiale ce compun infracțiunile de înșelăciune în formă continuată, valoarea ridicată a prejudiciilor cauzate, scopul urmărit prin comiterea respectivelor fapte.
În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța va avea în vedere faptul că acesta a mai fost implicat în săvârșirea unor infracțiuni de același gen, pentru care a fost condamnat în mod definitiv la pedeapsa închisorii după săvârșirea faptelor din prezenta cauză (fiind vorba deci de fapte concurente), însă și că în perioada de timp cuprinsă între momentul săvârșirii faptelor ce formează obiectul prezentului dosar (2006-2007) și până în prezent nu s-a mai implicat în săvârșirea de noi fapte prevăzute de legea penală. În același timp, instanța va avea în vedere comportamentul procesual manifestat de inculpat, care a recunoscut în parte situația de fapt reținută în sarcina sa și a achitat o parte – chiar dacă extrem de mică - din prejudiciul creat.
Raportat la toate aceste considerente, ținând seama și de prevederile art.35 C.p. referitoare la sancționarea infracțiunii continuate, în vederea atingerii scopului pedepsei, instanța apreciază ca fiind necesare și suficiente următoarele pedepse: - 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune raportat la partea vătămată ., 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune raportat la partea vătămată . și 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune raportat la partea vătămată ..
Faptele inculpatului fiind comise în concurs real de infracțiuni, în temeiul art.38 alin.1 C.p., 39 alin.1 lit.b C.p., instanța va contopi cele trei pedepse în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare, la care va adăuga un spor de 10 luni închisoare, aplicând în final inculpatului L. N. I. pedeapsa rezultantă de 2 ani și 4 luni închisoare.
În baza art.67 alin.2 C.p., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 lit.a, b, g, k C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, apreciind că interzicerea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, precum și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public este justificată în privința inculpatului întrucât acesta, atâta timp cât nu a fost în măsură să aprecieze valoarea unora din drepturile fundamentale ale persoanelor, respectiv dreptul la patrimoniu, nu este în măsură nici să fie ales în funcții elective publice, iar adoptarea unui asemenea comportament nu poate fi compatibilă cu ocuparea unei funcții de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public sau a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat. Totodată, interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale este justificată în condițiile în care inculpatul s-a folosit de o astfel de calitate – de fapt – pentru săvârșirea faptelor
Instanța va face aplicarea dispozițiilor art.65 C.p. referitoare la pedeapsa accesorie, urmând ca inculpatului să îi fie interzisă, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit.a, b, g, k C.p., pentru motivele deja indicate.
În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, instanța reține că partea vătămată . s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 773.233,01 lei, la care se va adăuga dobânda legală aferentă, partea vătămată . cu suma de 164.885,34 lei, precum și dobânda legală aferentă, iar partea vătămată . cu suma de 216.798 lei, și dobânzile prevăzute de lege, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate și neachitate de către inculpat.
Potrivit dispozițiilor art.998 C.civ., orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din vina căruia s-a ocazionat a-l repara.
Ținând seama de materialul probator administrat în cauză (declarații inculpat și martori, înscrisuri, raport de expertiză contabilă), instanța apreciază că pretențiile formulate pe latură civilă sunt fondate, astfel că, având în vedere și plata parțială efectuată pe parcursul procesului, în temeiul art.25 C.p.p., art.397 C.p.p. coroborat cu art. 998, 999 C.civ., va obliga inculpatul la plata către părțile civile a următoarelor sume, cu titlu de despăgubiri civile: 738.233,01 lei și dobânda legală aferentă de la 11.04.2007 până la data plății efective către partea civilă ., 164.885,38 lei și dobânda legală aferentă de la 25.09.2007 până la data plății efective către partea civilă . și 216.798 lei și dobânda legală aferentă de la 22.02.2007 până la data plății efective către partea civilă ..
În baza art.274 alin.1 C.p.p., va obliga inculpatul la plata sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În ceea ce privește cererea formulată de expert C. A. R. privind obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de onorariu suplimentar pentru ˝suplimentul de raport de expertiză contabilă – completare˝, întocmit în cauză, în baza art.274, 273 C.p.p. o va respinge ca nefondată, apreciind că suma de 12.000 lei acordată cu titlu de onorariu pentru expertiza contabilă efectuată în cauză – în care se include și respectivul supliment, raportat la volumul și complexitatea acesteia, apare ca fiind extrem de îndestulătoare, proporțională și rezonabilă raportat la munca depusă. Mai trebuie subliniat faptul că întocmirea raportului de expertiză contabilă în două etape s-a datorat doar modului în care domnul expert a înțeles să-și organizeze munca, nefiind vorba de aspecte noi apărute după întocmirea raportului de expertiză, astfel că nu justifică acordarea unui onorariu suplimentar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.386 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului L. N. I. din infr. prev. de art.215 alin.1,2,3,4,5 C.p. din 1969, cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, în 3 infracțiuni prev. de art.244 alin.1,2 C.p., cu aplic. art. 35 C.p. și art.5 C.p.
Respinge restul cererilor de schimbare a încadrării juridice.
În baza art. 244 alin.1,2 C.p., cu aplic. art. 35 C.p. și art.5 C.p., condamnă inculpatul L. N. I. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. (parte vătămată .).
În baza art. 244 alin.1,2 C.p., cu aplic. art. 35 C.p. și art.5 C.p, condamnă inculpatul L. N. I. la o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. (parte vătămată .).
În baza art. 244 alin.1,2 C.p., cu aplic. art. 35 C.p. și art.5 C.p, condamnă inculpatul L. N. I. la o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. (parte vătămată .).
În baza art.38 alin.1 C.p., 39 alin.1 lit.b C.p. contopește cele trei pedepse în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 10 luni închisoare, aplicând inculpatului L. N. I. pedeapsa rezultantă de 2 ani și 4 luni închisoare.
În baza art.67 alin.2 C.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 lit.a, b, g, k C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.65 alin.1 C.p. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 lit.a, b, g, k C.p. pe durata executării pedepsei.
În baza art.25 raportat la art.397 C.p.p. și cu aplicarea art.998, 999 din Vechiul Cod Civil, obligă inculpatul la plata către părțile civile a următoarelor sume, cu titlu de despăgubiri civile: 738.233,01 lei și dobânda legală aferentă de la 11.04.2007 până la data plății efective către partea civilă ., 164.885,38 lei și dobânda legală aferentă de la 25.09.2007 până la data plății efective către partea civilă . și 216.798 lei și dobânda legală aferentă de la 22.02.2007până la data plății efective către partea civilă ..
În baza art.274 alin.1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.274, 273 C.p.p., respinge cererea formulată de expert C. A. R. privind obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de onorariu suplimentar pentru ˝suplimentul de raport de expertiză contabilă – completare˝, întocmit în cauză, ca nefondată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.06.2015.
Președinte, Grefier,
A. C. ȚIRA V. D.
Red.A.C.Ț/ Tehnored.V.D.
8 ex./ 23-26.06., 14.07.2015
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr.... | Prelungire arestare preventivă. Art.234 NCPP. Încheierea nr.... → |
|---|
