Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 95/2014. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2014 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 07-04-2014 în dosarul nr. 95/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr.95/2014
Ședința publică de la 07 Aprilie 2014
Completul compus din:
Președinte: A. C. ȚIRA
Grefier: V. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. D. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Pe rol judecarea contestației declarate de contestatorul condamnat C. N. B. împotriva sentinței penale nr.765/05.03.2014 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat contestatorul, asistat de avocat desemnat din oficiu Barbacariu L., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Contestatorul condamnat învederează că susține contestația declarată în cauză și depune în scris motivele în susținerea acesteia.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra prezentei contestații.
Apărătorul contestatorului desemnat din oficiu susține contestația formulată de acesta și solicită admiterea acesteia, desființarea hotărârii primei instanțe și, rejudecând cauza, admiterea cererii de liberare condiționată având în vedere actele de la dosar și comportamentul petentului pe timpul detenției, chiar dacă nu a fost îndeplinită fracția prevăzută de lege.
Procurorul pune concluzii de respingere a contestației ca nefondată.
Contestatorul solicită admiterea contestației și liberarea sa condiționată, precizând că a executat 3 ani din pedeapsa totală, mai are în jur de 40 de zile de executat până la împlinirea fracției.
INSTANȚA
Deliberând asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.765/05.03.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, prima instanță, în temeiul art. 587 alin. 1 și 2 C.pr.pen., raportat la art. 59 alin. 1 C. p. din 1969, cu aplicarea art. 15 alin. 2 din Constituția României, a respins ca prematură cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat C. N. B., aflat în prezent în stare de deținere în P. Timișoara.
În temeiul art.582 al.2 C.pr.pen., a fixat termen pentru reînnoirea cererii după executarea sau considerarea ca executată a fracțiunii de pedeapsă prevăzute de art. 59 alin. 1 C.p.din 1969.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. a obligat petentul condamnat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art.272 al.2 C. proc. pen. a dispus plata sumei de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, din fondul Ministerului Justiției, către Baroul T..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Lugoj și înregistrată sub nr._ la data de 25.11.2013, petentul-condamnat a formulat cerere de liberare condiționată din executarea pedepsei de 4 ani si 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.483/18.10.2011 pronunțată de Judecătoria Lugoj.
În motivarea cererii, petentul condamnat a arătat că solicită liberarea sa condiționată, a executat 2 ani și 8 luni.
Prin s.p. nr.18/2014, Judecătoria Lugoj a declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.02.2014.
Sub aspectul probatoriului, instanța a administrat, în temeiul art. 100 alin.2 C.pr.pen., proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Din adresa nr.J2/_/04.03.2014 a Penitenciarului Timișoara reiese faptul că persoana condamnată a început executarea pedepsei la data de 31.03.2011, ca aceasta urmează să expire la data de 30.01.2016, că pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate trebuie să execute 1178 zile, condiție care nu este îndeplinită în cazul de față, condamnatul executând până la data de 04.03.2014 un număr de 1097 zile.
Totodată, prin adresa anterior menționată se comunică și faptul că petentul-condamnat va fi pus din oficiu la împlinirea termenului în discuția comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate și propuneri pentru liberare condiționată, care va analiza și celelalte condiții impuse de art.59 și art.60 C.p. din 1969, respectiv comportarea, stăruința în muncă, dovezile temeinice de îndreptare și antecedentele penale ale persoanei private de libertate, întocmindu-se procesul-verbal prevăzut de lege, care urmează a fi înaintat instanței.
Instanța a constatat că în conformitate cu dispozițiile art. 59 C.p. din 1969, pentru a se putea dispune liberarea condiționată a unei persoane din executarea unei pedepse privative de libertate care nu depășește 10 ani este necesar ca persoana în cauză să fi executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei închisorii care i-a fost aplicată și ca pe durata executării pedepsei deținutul să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare, precum si faptul ca la discutarea liberării condiționate se ține cont și de antecedentele sale penale.
În speță nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 59 C.p. din 1969, în sensul că petentul nu executat fracția obligatorie de 2/3 din durata pedepsei închisorii.
Date fiind aceste considerente, în temeiul art. 587 C.proc. penală a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat și a fixat termen pentru reînnoirea cererii după executarea sau considerarea ca executata a fracțiunii de pedeapsă prevăzute de art. 59 alin. 1 C.p.
În temeiul art. 274 C.proc. penală, având în vedere că se afla în culpă procesuală, a obligat petentul condamnat la plata sumei de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, către stat, iar in temeiul art.272 al.2 C.pr.pen. a dispus ca plata sumei de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, să se facă din fondul Ministerului Justiției, către Baroul T..
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație petentul C. N. B., cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 28.03.2014 sub același număr de dosar.
În motivarea contestației, a arătat că el execută o pedeapsă aplicată pentru o infracțiune de tâlhărie, a executat 3 ani și o lună, a beneficiat și de disp. art. 3201 C.p.p., și-a recunoscut fapta, este infractor primar, astfel că apreciază că s-ar putea aproba, ca prin aplicarea legii penale mai favorabile, să i se scadă 40 de zile și să intre în comisia de analiză pentru liberare condiționată în cursul acestei luni.
Examinând sentința contestată atât prin prisma motivelor invocate oral, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constată că prezenta contestație este nefondată, sentința Judecătoriei Timișoara fiind temeinică și legală.
Așa cum a arătat și prima instanță, și tribunalul reține că, conform disp. art. 59 C.p. din 1969 – aplicabil la momentul soluționării cererii, cât și în prezent prin raportare la disp. deciziei nr.214/1997 a Curții Constituționale și alin.15 alin.2 din C.R. -, pentru a se putea dispune liberarea condiționată – care este o posibilitate și nu o obligație pentru instanță – este necesar ca petentul să fi executat o parte din pedeapsă - 2/3 în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani -, și, totodată, să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare, toate aceste criterii urmând a fi apreciate în mod necesar și prin raportare la antecedentele penale ale petentului.
Conform disp. art. 59 alin.2 C.p., în calculul fracției de pedeapsă prevăzută de aliniatul 1 se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiționată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puțin două treimi din durata pedepsei.
La solicitarea primei instanțe, la dosarul cauzei s-a depus adresa J2/_/04.03.2014, prin care P. Timișoara a comunicat faptul că pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, petentul trebuie să execute un număr de 1178 zile, număr de zile care nu era împlinit la momentul soluționării cererii de către prima instanță și nu este îndeplinit nici la momentul soluționării prezentei contestații.
Ca atare, având în vedere neîndeplinirea primei condiții privind fracția din pedeapsă necesar a fi executată, tribunalul reține că în mod corect prima instanță a respins cererea formulată de petent ca prematură, astfel că prezenta contestație apare în mod evident ca nefondată.
În ceea ce privește cererea formulată de petent pentru prima dată în fața instanței de control judiciar referitoare la reindividualizarea pedepsei în a cărei executare se află prin raportare la incidența legii penale mai favorabile, instanța constată că aceasta nu poate fi analizată în cadrul prezentei contestații, petentul având posibilitatea de a formula cerere separată la judecătorie în acest sens.
Pentru aceste considerente, în baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p., va respinge contestația declarată în cauză ca nefondată, urmând ca, în baza art.275 alin.2 C.p.p., să oblige condamnatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Întrucât petentul a fost asistat de avocat desemnat din oficiu, se va dispune plata sumei de 100 lei reprezentând onorariul acestuia din fondurile MJ către Baroul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p., respinge contestația declarată de contestatorul condamnat C. N. B. împotriva sentinței penale nr.765/05.03.2014 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._, ca nefondată.
În baza art.275 alin.2 C.p.p., obligă contestatorul la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJ către Baroul T. reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.04.2014.
Președinte, Grefier,
A. C. ȚIRA V. D.
Red. A.C.Ț./Tehnored. A.C.Ț./V.D.
5 ex./05.05.2014
Primă instanță: jud. Timișoara – jud. T. L. M.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art. 183 C.p..... → |
|---|
