Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 266/2012. Tribunalul TIMIŞ

Sentința nr. 266/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 01-08-2012 în dosarul nr. 266/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ NR. 266/PI

Ședința publică din 01.08.2012

Completul compus din:

Președinte: A. C. ȚIRA

Grefier: C. M.

Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul T. R. A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. și ped. de art. 20 C.p. rap. la art. 174, 175 alin. 1 lit. i C.p.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat inculpatul, în stare de arest preventiv si asistat de avocat ales B. V., pentru partea civilă Bută E., lipsă, avocat ales Bolosin C., lipsă fiind partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara.

Parchetul de pe lângă Tribunalul T. a fost reprezentat de procuror L. V.-M..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales al inculpatului depune la dosar o cerere de scutire de la plata amenzii aplicate prin încheierea de la termenul anterior. De asemenea, apărătorul depune la dosar, în circumstanțiere, un set de înscrisuri.

La solicitarea instanței, inculpatul personal arată că recunoaște săvârșirea faptei reținute în sarcina sa prin actul de inculpare și că dorește aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 3201 C.p.p., respectiv ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care și le însușește. Totodată, arată că este de acord cu plata despăgubirilor civile solicitate de partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara, însă, în ceea ce privește despăgubirile civile solicitate de partea vătămată B. E., respectiv 15.000 euro daune morale, arată că nu este de acord, considerând această sumă prea mare.

Se procedează la luarea unei declarații în acest sens inculpatului, declarație consemnată și atașată la dosar.

Procurorul și apărătorii părții civile B. E. și al inculpatului, având pe rând cuvântul, consideră că cererea inculpatului de aplicare a procedurii simplificate prev. de art. 3201 C.p.p. este admisibilă.

La solicitarea instanței, apărătorul părții civile B. E. precizează că nu mai are alte probe de propus în ceea ce privește latura civilă, apreciind că probele administrate în faza de urmărire penală sunt suficiente și pentru a dovedi pretențiile solicitate cu titlu de daune morale.

Instanța, observând poziția inculpatului, precum și faptul că nu mai sunt alte probe de administrat în ceea ce privește latura civilă, în temeiul art.3201 alin.3 și 4 C.p.p., constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.

Procurorul arată că, întrucât din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, solicită condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 174, 175 alin. 1 lit. i C.p., cu aplicarea corelativă a dispozițiilor art. 3201 C.p.p., la o pedeapsă în regim privativ de libertate, cu aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b C.p., aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art. 65 alin. 2 C.p. În baza disp. Legii 76/2008, solicită ca după rămânerea definitivă a hotărârii să se dispună prelevarea de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în baza sistemului național de date. În baza art. 350 C.p.p., solicită menținerea arestului preventiv, iar în temeiul art. 88 C.p. solicită deducerea reținerii și a arestului preventiv de la data de 10.05.2012 la zi, precum și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. De asemenea, în baza art. 346 C.p.p., solicită admiterea acțiunii civile și obligarea inculpatului la despăgubiri civile către părțile civile în măsura dovedirii pretențiilor.

Apărătorul ales al părții civile arată că are aceleași concluzii ca și reprezentantul Ministerului Public, solicitând aplicarea față de inculpat a unei pedepse privative de libertate orientată spre maximul prevăzut de lege. Apărătorul solicită ca instanța să aibă în vedere comportamentul inculpatului după săvârșirea faptei - acesta a lovit cu sălbăticie victima, după care a fugit de la locul săvârșirii faptei, neoferindu-i nici un sprijin. În opinia sa, consideră că se impune reținerea circumstanțelor agravante și nu reținerea circumstanțelor atenuante. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, apărătorul solicită admiterea acțiunii civile și obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile și, de asemenea, solicită obligarea și la plata cheltuielilor de judecată, respectiv onorariul de avocat.

Apărătorul inculpatului solicită să se aibă în vedere la individualizarea pedepsei ce va fi aplicată faptul că inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și a înțeles să se prevaleze de disp. art. 3201 C.p.p., astfel încât solicită aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege, cu suspendarea executării acesteia, cu reținerea circumstanțelor atenuante constând în faptul că inculpatul este la o vârstă fragedă, a recunoscut de la bun început săvârșirea faptei, este student, a efectuat un stagiu de practică la C. Trezorerie-Contabilitate din cadrul . F., iar această firma este interesată ca după absolvirea studiilor să-i facă o ofertă de angajare pe un post adecvat pregătirii sale.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, apărătorul arată că din întregul material probator administrat în cauză nu reiese faptul că inculpatul a declanșat conflictul, că între inculpat și victima ar fi avut loc acte de violentă, inculpatul încercând doar să aplaneze conflictul. Consideră că partea vătămată a fost victima propriului său comportament. Apărătorul solicită a se avea în vedere declarația inculpatului care a arătat că nu este de acord cu plata despăgubirilor civile către partea civilă, fiind de acord doar cu plata pretențiilor civile către S. C. Județean de Urgentă.

Inculpatul, având ultimul cuvânt arată că suma de 15.000 euro solicitată de către partea vătămată este prea mare, astfel încât lasă la aprecierea instanței soluționarea laturii civile. În ceea ce privește latura penală a cauzei, inculpatul solicită ca instanța să aibă în vedere faptul că recunoaște săvârșirea faptei, că regretă cele întâmplate și solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1407/P/2011 din data de 05.06.2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 05.06.2012 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului T. R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. și ped. de art. 20 C.p. rap. la art. 174, 175 alin. 1 lit. i C.p.

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că, în noaptea de 17/18.10.2011, în urma unui schimb de replici verbale și a unor îmbrânceli, a lovit partea vătămată B. E. cu un cuțit pe care îl avea asupra sa în zona hemitoracelui stâng, cauzându-i leziuni care i-au pus viața în pericol și au necesitat 25 de zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, respectiv: raport de constatare medico-legală nr.2577/A8/18.10.2011 (fila 9 dosar u.p.), fișă intervenție eveniment (fila 10 dosar u.p.), procese-verbale de constatare (filele 11, 50-52), sesizare, proces-verbal de consemnare a sesizării orale și declarație Bută C. – tatăl victimei (filele 13, 14), declarații martori C. D. P. (filele 20-21, 34), V. R. L. (filele 22, 35), T. O. M. (filele 36, 121-122), R. C. M. (filele 37-38, 118-120), M. Jean G. (filele 39, 61), D. G. L. (filele 40-41, 84-85), B. Etela D. (filele 44, 71-72), G. N. (filele 114), Ghiorma V. G. (filele 116-117, 144), C. A.-M. (filele 132-133), M. A. F. (filele 145-146), declarații parte vătămată B. E. E. (filele 42-43, 123), declarații inculpat T. O. M. (filele 115, 126-130, 135)procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere după fotografie (filele 62-64, 65-70, 73-75, 76-83, 86-92, 93-99), proces-verbal de redare a înregistrărilor video realizate în localul Pret-a-Manger Timișoara (26-27), note de redare convorbiri telefonice (filele 152-155), înscrisuri S. C. Județean de Urgență Timișoara (filele 17-22), înscrisuri circumstanțiere (filele 50-54), instanța reține următoarea situație de fapt:

În noaptea de 16/17.10.2012, inculpatul T. R. A. a mers împreună cu numiții M. A. F., C. A. M. și Ghiorma V. G. în localul „Happy" din Complexul Studențesc din Timișoara, unde au stat până în jurul orelor 04:00 și au consumat bere. La o masă alăturată acestora, s-au aflat și R. C. M. și T. O. M. - fratele inculpatului T. R. A..

Aproximativ la orele 04,00, inculpatul și grupul său de prieteni au hotărât să meargă la un alt local din zona Complexului Studențesc, motiv pentru care au ieșit din localul „Happy", îndreptându-se către localul „Pret-a-Manger. Dorind să-și cumpere ceva de mâncare, C. A. M. și Ghiorma V. G. au intrat în respectivul local, iar inculpatul T. R. A. și prietenul său Mutascu A. F. le-au așteptat în exterior.

Tot în localul „Happy"" s-a aflat în acea noapte și partea vătămată B. E. împreună cu doi prieteni, C. D. P. și V. R. L., și aceștia consumând toți bere. Aproximativ în jurul orelor 04,00, au părăsit și aceștia localul cu intenția de a merge în alt local din zona respectivă.

În momentul în care au ajuns în fața localului Pret-a-Manger, cei trei le-au observat pe numitele C. A. M. și Ghiorma V. G. (care ieșeau din acel local), partea vătămată B. E. E. abordându-le cu cele două fete.

Nemulțumiți de atitudinea părții vătămate și de dialogul avut cu fetele, au intervenit inculpatul T. R. A. și M. A. F., între aceștia și partea vătămată având loc un schimb de replici verbale, după care au început să se îmbrâncească. Martorul C. D. P. s-a interpus între partea vătămată și ceilalți doi, pentru a încerca să aplaneze conflictul, fiind însă lovit cu o sticlă în cap și pierzându-și cunoștința.

În busculada creată, inculpatul T. R. A. a scos un cuțit pe care îl avea asupra sa, cu care a lovit pe partea vătămată B. E. în zona hemitoracelui stâng (a plămânului), în spate, lovitură ce a dus la căderea părții vătămate la pământ. Speriați de faptul ca partea vătămată a căzut jos, sângerând la nivelul spatelui, inculpatul și grupul său de prieteni au luat-o la fugă, părăsind locul faptei, regrupându-se mai târziu la locuința numitei C. A. M., din zona Calea Lipovei din Timișoara.

Martorul V. R. L. a acordat primul ajutor numitului C. D. P., iar apoi, imediat, observând ca și partea vătămată B. E. este căzută la pământ și sângerează, a apelat serviciul 112.

Partea vătămată a fost transportată la S. Județean Timișoara - Casa Austria, unde i s-a stabilit diagnosticul de „hemopneumotorax stâng, TCC minor închis, amnezie retrogradă, heteroagresiune”, fiind supusă unei intervenții chirurgicale. Leziunile suferite au pus viața părții vătămate în pericol. A fost internată în perioada 17.10-24.10.2011.

După fuga de la locul faptei, inculpatul a aruncat cuțitul folosit la comiterea agresiunii în apropierea Complexului Studențesc și, a doua zi, s-a deplasat în zona respectivă pentru a-l căuta, dar nu a reușit să-l găsească.

Conform dispozițiilor art.174 alin.1 C.p., infracțiunea de omor se realizează prin uciderea unei persoane, adică prin orice activitate materială care are ca rezultat moartea unei persoane.

Potrivit dispozițiilor art.144 C.p. prin săvârșirea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă.

Tentativa nefiind altceva decât o formă a activității infracționale, situată în faza de executare a infracțiunii, între începutul executării acțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective și producerea rezultatului socialmente periculos, având în vedere probele administrate în cauză, instanța constată că fapta inculpatului T. R. A. de a încerca să suprime viața părții vătămate B. E., prin aplicarea unei lovituri cu un cuțit (obiect tăietor înțepător apt să producă decesul unei persoane) în zona hemitoracelui stâng (zonă vitală ale corpului în care se află mai multe organe a căror lezare conduce la deces), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor, prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 174 C.p., inculpatul punând în executare hotărârea de a săvârși infracțiunea, executarea fiind realizată în întregime, dar neproducându-se rezultatul datorită unor motive independente de voința inculpatului.

La stabilirea vinovăției inculpatului, instanța are în vedere în primul rând declarația dată de acesta la primul termen de judecată, când inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în modalitatea descrisă în actul de inculpare, solicitând aplicarea procedurii prevăzute de art.3201 C.p.p. Această declarație se coroborează parțial cu declarațiile date de inculpat în cursul urmăririi penale, inculpatul recunoscând și în cuprinsul acestora faptul că a aplicat o lovitură cu briceagul părții vătămate în acea seară, în timp ce se aflau în fața localului Happy din complexul studențesc din Timișoara, pe fondul unui conflictului iscat între ei.

Aceste declarații ale inculpatului se coroborează cu declarațiile date în cauză de partea vătămată, acesta relatând și el că în noaptea respectivă, ulterior plecării din localul Happy, a intrat în vorbă cu două fete, moment în care un băiat a început să tragă de el, apoi l-a lovit cu un cuțit la nivelul hemitoracelui.

Vinovăția inculpatului este atestată și de declarațiile martorilor C. D. P. și V. R. L., care se aflau împreună cu partea vătămată în seara respectivă, și care au arătat că, în momentul în care partea vătămată a intrat în vorbă cu cele două fete în fața localului Pret-a-Manger, au intervenit niște băieți și au început să-l împingă, l-au lovit cu o sticlă în cap pe martorul C. – care și-a pierdut cunoștința, iar apoi partea vătămată a fost lovită de unul dintre aceștia cu un cuțit, pierzându-și cunoștința, iar ei au fugit.

Totodată, vinovăția inculpatului este reliefată, parțial, și de declarațiile martorilor M. A. F., C. A. M., Ghiorma V. G. și R. C. M., toți confirmând existența unei altercații între inculpat și partea vătămată în acea noapte în fața localului Pret-a-Manger, precum și faptul că inculpatul le-a relatat ulterior că a lovit partea vătămată cu un cuțit, pe care, în momentul în care a fugit de la locul faptei, l-a aruncat, precum și de notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu tatăl său, inculpatul recunoscând implicarea sa în activitate infracțională.

În același timp, la stabilirea vinovăției inculpatului instanța va ține seama și de împrejurarea că între activitatea desfășurată de acesta și leziunile cauzate victimei există un raport de cauzalitate, fiind evident că fără loviturile aplicate de inculpat, aceste leziuni nu s-ar fi produs. În acest sens pot fi observate concluziile raportului de constatare medico-legală nr.2577/18.10.2011 ale IML Timișoara din care rezultă că în momentul examinării medico-legale numitul B. E. E. prezenta leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire directă cu un corp înțepător-tăietor, precum și lovire directă cu un corp cu marginea ascuțită, leziunile putând data din ziua de 17.10.2011, necesitând 25 de zile de îngrijiri medicale și punând viața victimei în primejdie.

În ceea ce privește latura subiectivă, instanța apreciază că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor cu intenție indirectă, respectiv a prevăzut rezultatul faptei sale și, fără a-l urmări, a acceptat posibilitatea producerii acestuia. Acest aspect rezultă din faptul ca a folosit un briceag pentru a lovi victima, instrument ascuțit tăietor apt prin natura sa să producă decesul unei persoane, precum și din zona corpului în care a fost aplicată lovitura, zona hemitoracelui stâng, care este o zonă anatomică vitală în condițiile în care în acea zonă se află mai multe organe a căror lezare conduce la deces.

Întrucât fapta a fost săvârșită de către inculpat pe o stradă a municipiului Timișoara, instanța constată că în mod corect s-a reținut în sarcina acestuia și circumstanța agravantă prev. de art. 175 lit.i C.p.

Deși în declarațiile date în faza de urmărire penală, declarații care de altfel nu au mai fost menținute în faza de judecată, inculpatul a susținut că s-ar fi aflat în stare de legitimă apărare la momentul săvârșirii faptei, instanța constată că nu poate reține existența unei asemenea stări în condițiile în care materialul probatoriu administrat în cauză nu a confirmat existența unui atac al părții vătămate anterior faptei inculpatului, care să-l fi determinat pe acesta să riposteze în modalitatea evidențiată în speță. Din materialul probatoriu administrat în cauză a reieșit fără putință de tăgadă că nu era vorba de un grup de 4-5 persoane – așa cum a susținut inculpatul – care i-ar fi înconjurat, ci de trei băieți aflați într-o stare avansată de ebrietate, iar altercația dintre cei doi a fost generată de inculpat și prietenul său M., nemulțumiți de faptul că partea vătămată a intrat în vorbă cu fele care îi însoțeau, fără a se putea reține vreun atac prealabil al victimei (material, direct, imediat și injust) care să pună în pericol grav persoana inculpatului și să determine astfel în conștiința acestuia ideea că nu poate fi înlăturat decât prin aplicarea loviturilor de cuțit și nici existența vreunei acțiuni de provocare din partea acestuia, nefiind incidente în cauză nici disp. art. 44 C.p. și nici cele prev. de art. 73 C.p.

Pentru aceste considerente, instanța va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de inculpare, urmând ca la individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată să țină seama de dispozițiile art. 3201 al.7 C.p.p. (respectiv reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime – având în vedere aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 3201 C.p.p. ca urmare a solicitării acestuia), criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.p., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social deosebit, prin actele sale numitul T. R. A. aducând o atingere gravă relațiilor sociale referitoare la ocrotirea dreptului oricărei persoane la viață.

În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța reține că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, este cunoscut în societate drept o persoană cu educație aleasă, politicoasă, respectoasă, a dat dovadă de implicare în activitățile profesionale desfășurate până în prezent. Pe de altă parte, instanța reține că, deși inițial inculpatul a încercat să se sustragă de răspunderea penală, ulterior a revenit asupra conduitei procesuale, manifestând un comportament sincer în cursul procesului, recunoscând săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, ceea ce a și condus la aplicarea procedurii prevăzute de art.3201 C.p.p. În acest context instanța apreciază că atitudinea procesuală manifestată de acesta în fața instanței de judecată denotă o manifestare a regretului raportat la comportamentul antisocial dovedit anterior, ceea ce imprimă faptei comise o periculozitate mai redusă.

Referitor la împrejurările producerii incidentului, instanța apreciază că nu se poate face abstracție nici de starea de ebrietate în care se aflau și inculpatul și partea vătămată, stare care în mod evident a slăbit capacitatea acestora de a înțelege semnificația actelor lor, precum și de împrejurarea că victima a fost cea care a acostat fetele pe care le însoțea inculpatul.

Or, instanța apreciază că aceste împrejurări în care a fost săvârșită fapta, vârsta fragedă a acestuia, precum și conduita inculpatului anterior săvârșirii faptei, pot și se impun a fi reținute drept circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, conform art. 74 alin.1 lit.a, alin.2 C.p., și că, în vederea atingerii scopului pedepsei așa cum acesta este stabilit prin dispozițiile art.52 C.p., observând și prevederile art. 21 alin.2 C.p. și art.76 alin.1 lit.b C.p., este suficientă aplicarea unei sancțiuni privative de libertate coborâtă sub minimul special, respectiv 4 ani închisoare.

Instanța va face aplicarea dispozițiilor art.71 C.p. referitoare la pedeapsa accesorie, urmând ca inculpatului să-i fie interzisă, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza a II-a și b C.p. Instanța apreciază că interzicerea dreptului electoral de a fi ales, precum și a dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, este justificată în privința inculpatului întrucât acesta, atâta timp cât nu a fost în măsură să aprecieze valoarea unuia din drepturile fundamentale prin care se exprimă personalitatea umană, respectiv dreptul la viață al oricărei persoane, este nedemn de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și nu poate fi compatibil cu ocuparea unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat.

În baza art.65 alin.1 și 2 C.p. raportat la art.66 C.p. instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza a II-a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, motivele fiind identice cu cele prezentate în cazul pedepsei accesorii.

Întrucât inculpatul a fost cercetat și judecat în stare de arest preventiv, apreciind că lăsarea acestuia în libertate prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, în baza art. 350 C.p.p. se va menține starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C.p. se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv începând cu data de 10.05.2012 și până la zi.

În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, instanța reține că partea vătămată B. E. E. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 15.000 euro – daune morale, iar S. C. Județean de Urgență Timișoara s-a constituit parte civilă cu suma de 2.460,80 lei daune materiale.

Potrivit dispozițiilor art.998 C.civ. orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din vina căruia s-a ocazionat a-l repara.

Totodată, potrivit dispozițiilor art.313 din Legea nr.95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.

Față de aceste dispoziții legale, precum și de declarația inculpatului, care a arătat că este de acord să achite suma solicitată de S. C. Județean de Urgență Timișoara, această declarație reprezentând o recunoaștere a acestor pretenții, inculpatul va fi obligat la plata respectivei sume către partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara, reprezentând contravaloarea cheltuielilor determinate de internarea părții vătămate.

În ceea ce privește daunele morale solicitate de partea vătămată B. E., tribunalul reține că prin acordarea acestor daune se încearcă o compensare a suferințelor pricinuite părții civile, ținându-se seama de toate efectele negative suportate de către aceasta ca urmare a faptei ilicite săvârșite de inculpat atât sub aspect afectiv, cât și sub aspectul vieții de familie, fiind necesar însă ca acestea să fie stabilite într-un cuantum care să nu conducă la o îmbogățire fără justă cauză a părții civile. Instituția daunelor morale constituie și o reprobare morală a faptei ilicite, pentru care cel ce a săvârșit-o trebuie să răspundă atât pe plan social, prin executarea sancțiunii penale, cât și pe plan individual prin repararea prejudiciului existent în patrimoniul părții vătămate și în domeniul vieții sufletești.

În cauză, tribunalul constată că este de necontestat că inculpatul, prin fapta sa ilicită care a avut ca rezultat leziuni corporale ce au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale și punerea în primejdie a vieții părții vătămate, a cauzat părții civile prejudicii de natură morală, constând, pe de o parte, în suferințele fizice suportate, iar, pe de altă parte, în imposibilitatea participării pe o anumită perioadă la viata socială, iar suma de 15.000 euro, solicitată de partea vătămată cu acest titlu, apare drept o reparație echitabilă a acestui prejudiciu nepatrimonial suportat de victimă, fiind în măsură să asigure echilibrul între compensarea suferințelor și îmbogățirea fără justă cauză – astfel că respectiva cerere va fi integral admisă.

În ceea ce privește susținerea apărătorului inculpatului referitor la existența unei culpe a părții vătămate în producerea rezultatului, instanța constată că aceasta nu poate fi primită în condițiile în care materialul probatoriu administrat în cauză nu a evidențiat existența vreunei acțiuni de provocare din partea părții vătămate și nici vreo acțiune concomitentă sau ulterioară a acestuia care să fi contribuit la generarea sau agravarea rezultatului produs.

În baza art.191 alin.1 C.p., inculpatul va fi obligat la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Totodată, în baza art. 193 alin.1 C.p.p., inculpatul va fi obligat și la plata sumei de 1.500 lei – cu titlu de cheltuieli judiciare către partea vătămată B. E. E., reprezentând onorariu avocat (chitanța . ALF nr._/13.06.2012).

În ceea ce privește cererea formulată de d-nul avocat B. V. de scutire de plata amenzii aplicate în data de 25.07.2011, în condițiile în care acesta, împiedicat de starea de sănătate în a se prezenta la termenul de judecată, nu a avut acordul expres al clientului său pentru a trimite un alt avocat în substituire, și s-a prezentat la acest termen – deși încă existau problemele medicale, în temeiul art. 199 C.p.p. o va admite și, pe cale de consecință, va dispune scutirea acestuia de la plata amenzii judiciare aplicate prin încheierea din data de 25.07.2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art.20 C.p. raportat la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit. i C.p. și cu aplicarea art.21 alin.2 C.p., art. 74 alin.1 lit. a, alin.2 C.p., art. 76 lit. b C.p. și art.3201 C.p.p., condamnă inculpatul T. R. A., fiul lui D. și E., născut la data de 06.12.1988, în localitatea Vânju M., jud. M., domiciliat în Drobeta Turnu Severin, ., nr.3, ., ., cetățean român, posesor al CI . nr._, CNP_, fără antecedente penale, la o pedeapsă de:

-4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat, cu executare în regim de deținere, conform art. 57 C.p..

În baza art.65 alin.1 și 2 C.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza a-II-a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.71 C.p. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza a II-a și b C.p. pe durata executării pedepsei.

În baza art.350 C.p.p. menține starea de arest a inculpatului.

În baza art.88 C.p. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv din data de 10.05.2012 la zi.

În baza art.14 C.p.p. raportat la art.346 C.p.p. și cu aplicarea art.998, 999 C.civ. obligă inculpatul la plata sumei de 15.000 euro cu titlu de daune morale către partea civilă B. E. E..

În baza art.14 și art. 161 C.p.p. raportat la art.313 din Legea nr.95/2006 obligă inculpatul la plata sumei de 2.460,80 lei despăgubiri civile către partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara.

În baza art.191 alin.1 C.p. obligă inculpatul la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 193 alin.1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată B. E. E..

În baza art. 199 C.p.p. admite cererea formulată de d-nul avocet B. V. și, pe cale de consecință, dispune scutirea acestuia de la plata amenzii judiciare aplicate prin încheierea din data de 25.07.2012.

Cu apel în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru inculpat și părțile civile B. E. E. și S. C. Județean de Urgență Timișoara.

Pronunțată în ședință publică, azi, 01.08.2012.

Președinte, Grefier,

A. C. ȚIRA C. M.

Pt. d-na grefier, aflată în C.O., semnează

grefierul șef al Tribunalului, d-na C. U.

A.C.Ț/C.M.

5 exempl. /23.08.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 266/2012. Tribunalul TIMIŞ