Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 238/2015. Tribunalul TIMIŞ

Comentarii

0

Sentința nr. 238/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 02-09-2015 în dosarul nr. 238/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SENTINȚA PENALĂ NR. 238/PI

Ședința publică de la data de 02.09.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. L.

GREFIER: E. M.

Pe rol soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul S. S., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și tentativă la omor calificat, prevăzute de 329 alin. 1, 5 C.pen., art. 321 alin. 1 C.pen., art. 20 rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

Se constată că în prezenta cauză a fost amânată pronunțarea din data de 13.08.2015 la data de 24.08.2015, respectiv 02.09.2015, dezbaterile asupra fondului cauzei și susținerile părților, având loc în ședința de la acea dată și fiind consemnată încheierea de ședință din data de 13.08.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 02.09.2015.

Instanța reține cauza pentru a delibera.

INSTANȚA,

Deliberând, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 881/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T. din data de 28.11.2013, înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 29.11.2013, sub număr unic de dosar_/2013, a fost trimis în judecată inculpatul S. S., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și tentativă la omor calificat, prevăzute de 329 alin. 1, 5 C.pen., art. 321 alin. 1 C.pen., art. 20 rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

În fapt, s-au reținut următoarele:

Între familia părților vătămate S. I. si C. D., pe de o parte și familia inculpatului S. S., pe de altă parte, exista o stare conflictuala legată de faptul că împotriva voinței inculpatului S. S., un membru al familiei părților vătămate, martorul B. F. (ginerele părții vătămate S. I.), a achiziționat un apartament în imobilul situat in Timișoara, ., unde și concubina inculpatului (martora M. L.) deținea un apartament.

Astfel, la data de 01.08.2013, in jurul orelor 09³⁰, intenționând să transporte în apartamentul achiziționat mai multe obiecte de mobilier si temându-se de posibilitatea izbucnirii unui conflict, martorii S. A. si B. F. s-au deplasat în fata Consulatului General al Republicii Serbia, aflat în imediata vecinătate a imobilului nr.11 de pe .-au relatat martorului S. M., plutonier major in cadrul I.J.J.T., desemnat a executa serviciul de protecție al Consulatului, situația în care se găsesc și i-au solicitat sprijinul pentru a-și transporta bunurile în apartament, fără a exista incidente.

Date fiind atribuțiile de protejare a Consulatului General al Republicii Serbia, martorul S. M. a îndemnat-o pe martora S. A. sa apeleze numărul 112 (apel unic de urgenta), însa in paralel a anunțat prin stație echipajul mobil de jandarmi despre problema creată.

În jurul orelor 18 martora S. A. s-a deplasat din nou in fața Consulatului General al Republicii Serbia și i-a relatat martorului S. M. că numitul "S." îi amenința familia cu moartea și nu îi permite să intre în imobil, motiv pentru care martorul a solicitat prin stație intervenția echipajului mobil de jandarmi.

Ca urmare a solicitării sale, un echipaj mobil de jandarmi, format din plutonier S. F. M., plutonier S. I. M., plutonier M. A., plutonier Ș. B. și plutonier P. M., s-a deplasat pe . la intersecția cu . mai multe persoane.

Grupul de persoane a relatat echipajului de jandarmi că un membru al familiei lor a achiziționat un apartament în imobilul cu numărul 11, dar este împiedicat să își ducă bunurile în casă și au solicitat echipajului să nu plece, pentru a împiedica producerea unui scandal.

În timp ce echipajul de jandarmi se pregătea pentru o eventuală intervenție, în fata imobilului de la numărul 11 de pe . două autoturisme, din care au coborât două persoane de sex masculin, identificate ulterior ca fiind inculpatul S. S. și învinuitul S. M..

Inculpatul S. S. a luat din portbagajul autoturismului un topor, iar învinuitul S. M. un cuțit și amândoi s-au îndreptat spre grupul aflat la intersecția cu . S. agita toporul spre aceștia, ceea ce a determinat grupul de persoane sa se îndrepte spre el, iar în momentul în care s-au întâlnit, inculpatul a lovit cu partea tăietoare a toporului, nimerindu-o pe partea vătămata S. I. în zona feței.

Cele întâmplate au determinat echipajul de jandarmi sa intervină pentru aplanarea conflictului. Astfel, în timp ce doi dintre jandarmi se asigurau că persoanele aflate la intersecția străzilor B. și Plevnei rămân pe loc, iar un alt jandarm încerca să convingă mai multe femei din familia inculpatului să intre în curtea imobilului de la numărul 11, plutonierul S. M. F. i-a solicitat inculpatului S. S. să lase jos toporul și împreună cu învinuitul S. M. să intre în curtea casei în care locuiesc.

Intervenția plutonierului S. M. F. l-a nemulțumit însă pe inculpatul S. S., motiv pentru care acesta s-a îndreptat spre jandarm, ținând toporul ridicat și agitându-1 amenințător.

Plutonierul S. M. F. i-a solicitat inculpatului să se oprească, avertizandu-l că în caz contrar va folosi arma din dotare și, cum inculpatul continua să înainteze, agitând toporul, jandarmul a executat un foc în plan vertical.

Inculpatul S. S. s-a oprit pentru moment, după care a continuat să înainteze spre jandarm, agitând toporul, ceea ce 1-a determinat pe plutonierul S. M. F. să facă un pas în spate și să execute un nou foc de armă în plan vertical. D. după executarea celui de-al doilea foc de armă, inculpatul S. S. s-a îndepărtat de jandarm și s-a deplasat spre imobilul de pe ., unde a pus toporul folosit după poarta, acesta fiind luat de o persoana de sex feminin și dus în imobil.

Imediat la fata locului a sosit un al doilea echipaj de jandarmi care a procedat la identificarea inculpatului S. S. si a învinuitului S. M..

Cu ocazia cercetării la fata locului, efectuată de lucrătorii de politie din cadrul Secției 3, pe partea carosabilă a străzii B. a fost identificat un tub de cartuș purtând inscripțiile M.F.S. 9X18 12/11, acesta fiind ridicat si atașat dosarului.

În urma agresiunilor exercitate asupra părții vătămate S. loan, acesta a suferit un traumatism cranio-facial prin heteroagresiune, . zigomatic dr. perete anterior a osului frontal drept si maxilar, multiple plăgi contuze frontale, axilara, la nivelul ochiului drept, antebraț stâng fata anterioara si posterioara, leziuni ce necesită pentru vindecare un număr de 30 de zile de îngrijiri medicale (Raport de constatare medico-legală nr.1845/1.08.2013).

Întrucât după întocmirea raportului de constatare medico-legală partea vătămata a fost supusă unei intervenții chirurgicale, în cauza s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească numărul de zile de îngrijire medicală necesare părții vătămate pentru vindecare, dar și mecanismul de producere a leziunilor.

Potrivit Raportului de prima expertiza medico-legala nr. l875/6.08.2013, partea vătămată necesită pentru vindecare 30 de zile de îngrijiri medicale socotite de la data producerii leziunilor, daca nu survin complicații, perioada în care este inclusă și intervenția chirurgicală suferită în data de 02.08.2013. În ceea ce privește mecanismul de producere al leziunilor, medicii legiști au concluzionat ca leziunile de la nivel cranio-facial - plaga tăiată fronto-orbito-geniana, . de margine inferioara suborbitară dreapta - pot fi rezultatul lovirii directe cu un corp dur cu margine ascuțită, posibil topor.

Din raportul de expertiza întocmit rezultă că, cu ocazia examinării medico-legale, a fost constatata o secțiune de canal lacrimo-nazal drept, multiple plăgi pleoapa inferioara dreapta si eroziune corneana, motiv pentru care s-a dispus efectuarea unui supliment de expertiza medico-legala care sa stabilească dacă leziunile prezentate de partea vătămată S. loan la nivelul fetei au un caracter permanent, respectiv daca acestea ar putea fi înlăturate printr-un proces de vindecare normal sau necesită o intervenție chirurgicală plastică.

Potrivit Raportului de prima expertiza medico-legala cu examinarea persoanei - Supliment, nr.l875/13.08.2013, raportat la localizarea leziunilor, aspectul și suprafața interesată, partea vătămată va necesita intervenții chirurgicale plastice ulterioare, care în mod uzual se fac după câteva luni de la prima intervenție, când procesul de cicatrizare (maturare) este complet.

La data de 02.08.2013, în baza autorizațiilor de percheziție emise de Judecătoria Timișoara, s-au efectuat percheziții domiciliare la adresele din Timișoara, ., apartamentele 2, 5 si 6 deținute sau utilizate de inculpat și membrii familiei acestuia și în Timișoara, ., . concubina inculpatului S. S., martora M. L. M.. Cu ocazia percheziționării apartamentului nr.6, situat la mansarda imobilului de pe ., s-a constatat ca accesul în podul imobilului se face din acest apartament, iar în pod au fost identificate un topor și o bâtă de baseball, care au fost ridicate și constituie corp delict.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerile si declarațiile părților vătămate; procese-verbale de cercetare la fata locului; declarații martori; raport de expertiza medico-legală; procese-verbale de efectuare a percheziției domiciliare; declarații făptuitor, învinuit, inculpat S. S..

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului S. S. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii și liniștii publice si tentativă la omor calificat, prev. de art. 239 alin. 1, 5 Cp., art. 321 alin. 1 C.p. și art. 20 rap. la art. 174 alin.1 – art. 175 alin.1 lit. i Cp., cu aplic. art. 33 lit. a Cp. În cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infr. prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin.1 – art. 175 alin.1 lit. i Cp., inculpatul S. S. a vizat prin lovitura sa o zonă vitală, a lovit cu intensitate și a folosit un obiect apt să producă moartea, forma de vinovăție fiind cel puțin cea a intenției indirecte, inculpatul prevăzând că prin acțiunea sa ar putea produce decesul victimei, deces pe care dacă nu l-a urmărit, cel puțin l-a acceptat, având în vedere modul de executare a loviturii.

Referitor la infracțiunea prev. de art. 321 alin. 1 C.p, se arată că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, din declarațiile martorilor (S. I. M., M. A., P. M.) și a părții vătămate S. M. F. rezultă că părțile vătămate S. I. și C. D., împreună cu familia lor erau adunați la fața locului, dar erau pașnici, scandalul izbucnind la venirea celor doi autori. Numărul mare de persoane prezente la fața locului, atitudinea deosebit de agresivă a inculpatului S. S., atât față de partea vătămată S. I. cât și față de partea vătămată S. M. F., care a fost nevoită să execute două focuri de armă pentru a-l opri pe inculpat, denotă scandalul public provocat de inculpatul S. S..

Date privind urmărirea penală

La data de 01.08.2013, organele judiciare din cadrul Poliției Municipiului Timișoara - Secția 3 Poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea de către făptuitorii S. S. și S. M. a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 Cp. Sesizarea a făcut obiectul dosarului cu nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

La data de 02.08.2013, ora 14⁰⁰, prin Rezoluția organelor de cercetare din cadrul Poliției Municipiului Timișoara - Secția 3 Poliție, confirmată la aceeași dată prin Rezoluția Parchetului de pe lângă judecătoria Timișoara, s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții S. S. și S. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 Cp. constând în aceea că la data de 01.02.2013 cei doi învinuiți având asupra lor un topor și un cuțit tip baionetă, prin acte de violență îndreptate împotriva numiților C. D. și S. I. precum și acte de amenințare asupra plt. S. M. F. din cadrul I.J.J. T., au adus atingere ordinii și liniștii publice.

La data de 01.08.2013, organele de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara s-au sesizat cu privire la comiterea de către S. S. a infracțiunii de ultraj constând în aceea că la data de 01.08.2013, în jurul orei 19⁰⁰, în timp ce se afla pe .. Timișoara, a amenințat cu un topor pe un jandarm din cadrul l.J.J. T.. Sesizarea a făcut obiectul dosarului cu nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

Prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara din data de 02.08.2013 ora Ol⁰⁰ s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul S. S. sub aspectul comiterii infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 și 5 din Cp., constând în aceea că la data de 01.08.2013 cu un topor 1-a amenințat pe S. M. aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu.

La data de 1.08.2013 partea vătămata S. M. a sesizat organelor de urmărire penala faptele săvârșite de S. S. solicitând efectuarea de cercetări fata de acesta.

La aceeași data partea vătămata C. D. a formulat plângere împotriva numiților S. S. si S. M. pentru agresiunile exercitate la data de 1.08.2013.

La data de 3.08.2013 partea vătămata S. I. a formulat plângere împotriva numiților S. S. si S. M. pentru agresiunile exercitate la data de 1.08.2013.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara cu nr._/P/2013 din data de 03.08.2013 s-a dispus extinderea cercetărilor față de S. S. sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cp. ( parte vătămată S. I. ) si reținerea în sarcina sa a unei infracțiuni de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 și 5 Cp., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 Cp. și a unei infracțiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cp. toate cu aplic. art. 33 lit. a Cp.

Prin ordonanța din data de 3.08.2013 s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale fata de S. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cp. și vătămare corporală prev. de art. 181 Cp.

Prin ordonanța din data de 22.08.2013 s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale fata de S. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 și 5 Cp..

Prin ordonanța din data de 22.08.2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului S. S. din infracțiunile prev. de art.239 alin. 1,5 Cp., art.321 alin.l Cp. si art. 181 Cp., totul cu aplicarea art.33 lit.a Cp., in infracțiunile prev. de art.239 alin. 1,5 Cp., art.321 alin.l Cp. si art. 182 alin.2 Cp., totul cu aplicarea art.33 lit.a Cp.

Inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penala de către P. de pe lângă Judecătoria Timișoara la data de 22.08.2013 si 23.08.2013, ocazie cu care a declarat ca nu are probe de propus in apărare sau de formulat alte cereri.

Judecătoria Timișoara și-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului T., apreciind săvârșirea în cauză a infr. prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin.1 – art. 175 alin.1 lit. i Cp., cu aplic. art. 33 lit. a Cp, această ultimă instanță restituind cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul T. pentru refacerea urmăririi penale.

Inculpatului S. S. i-a fost prezentat din nou materialul de urmărire penală, acesta neavând de făcut alte cereri sau declarații suplimentare.

În probațiune a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 881/P/2013, al Parchetului de pe lângă Tribunalul T..

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Între familia părții civile S. I., pe de o parte, și familia inculpatului S. S., pe de altă parte, exista o stare conflictuala legată de faptul că un membru al familiei părții civile S. I., respectiv martorul B. F. (ginerele părții civile S. I.), a achiziționat un apartament în imobilul situat in Timișoara, ., unde și concubina inculpatului (martora M. L.) deține un apartament. Pentru a înțelege contextul în care a izbucnit incidentul din data de 01.08.2013, trebuie menționat că, în comunitatea rromă exista o cutumă potrivit căreia un membru al acestei etnii nu poate cumpăra o locuință într-un imobil în care un alt membru al comunității deținea anterior o locuință, fără înștiințarea și acordul acestuia din urmă.

Din afirmații părții civile S. I. și ale membrilor familiei sale reiese că, atunci când a cumpărat pentru ginerele său, martorul B. F., un apartament în imobilul cu nr.11 de pe ., a verificat CF-ul înainte, iar printre proprietarii din imobil nu figura nici o persoană de etnie rromă. După ce a cumpărat, a aflat că și inculpatul S. S. a cumpărat o boxa la subsol pe numele concubinei sale, martora M. L., o femeie de etnie română. Achiziționarea acelui apartament a stârnit mânia inculpatului, care a început să amenințe familia părții civile S. I..

Inculpatul susține contrariul, însă cert este faptul, indiferent de cronologia achiziționării celor două apartamente în imobilul cu nr.11 de pe . nu a acceptat faptul că membrii familiei părții civile S. I. urmau să se mute în acel imobil.

Astfel, la data de 01.08.2013, in jurul orelor 09³⁰, intenționând să transporte în apartamentul achiziționat mai multe obiecte de mobilier si temându-se de posibilitatea izbucnirii unui conflict, soția părții civile S. I., S. A. si martorul B. F., s-au deplasat în fata Consulatului General al Republicii Serbia, aflat în imediata vecinătate a imobilului nr.11 de pe .-au relatat martorului S. M., plutonier major in cadrul I.J.J.T., desemnat a executa serviciul de protecție al Consulatului, situația în care se găsesc și i-au solicitat sprijinul pentru a-și transporta bunurile în apartament, fără a exista incidente.

Date fiind atribuțiile de protejare a Consulatului General al Republicii Serbia, martorul S. M. a îndemnat-o pe S. A. sa apeleze numărul 112 (apel unic de urgenta).

În jurul orelor 18⁰⁰ S. A. s-a deplasat din nou in fața Consulatului General al Republicii Serbia și i-a relatat martorului S. M. că numitul "S." îi amenința familia cu moartea și nu îi permite să intre în imobil, motiv pentru care martorul a solicitat prin stație intervenția echipajului mobil de jandarmi.

Ca urmare a solicitării sale, în jurul orei 18.35, un echipaj mobil de jandarmi, format din plutonier S. F. M., plutonier S. I. M., plutonier M. A., plutonier Ș. B. și plutonier P. M., s-a deplasat pe . la intersecția cu . mai multe persoane. Din relatările membrilor echipajului de jandarmi, grupul era format din aproximativ 20 de persoane și era pașnic.

Grupul de persoane a relatat echipajului de jandarmi că un membru al familiei lor a achiziționat un apartament în imobilul cu numărul 11, dar este împiedicat să își ducă bunurile în casă și au solicitat echipajului să nu plece, pentru a împiedica producerea unui scandal.

Între timp, în fata imobilului de la numărul 11 de pe . două autoturisme, din care au coborât două persoane de sex masculin, identificate ulterior ca fiind inculpatul S. S. și fiul acestuia, S. M.. La locul incidentului au fost prezente și soția acestuia, martora B. Băița, și copii minori ai acestora, precum martora M. L..

Inculpatul S. S. a luat din portbagajul autoturismului un topor, iar S. M. un cuțit și amândoi s-au îndreptat spre grupul aflat la intersecția cu . S. agita toporul spre aceștia, trecând pe lângă partea civilă S. M., care l-a somat să arunce toporul. Inculpatul nu s-a conformat, ci a continuat înaintarea, intrând în grupul de persoane și agitând în continuare toporul în dreapta și stânga. Inculpatul a lovit cu partea tăietoare a toporului pe partea civilă S. I., care, dintr-un reflex de autoapărare, a reușit să se dea înapoi, fiind lovit în zona feței. Urmare a loviturii, partea civilă a căzut în genunchi, fiind apoi lovită de către S. M. cu cuțitul la nivelul umărului stâng și mâinii stângi.

Cele întâmplate au determinat echipajul de jandarmi sa intervină. Astfel, plutonierul S. M. F. i-a solicitat inculpatului S. S. să lase jos toporul, fapt care l-a nemulțumit însă pe inculpatul S. S. care s-a îndreptat spre jandarm, ținând toporul ridicat și agitându-1 amenințător.

Plutonierul S. M. F. i-a solicitat inculpatului să se oprească, avertizându-l că în caz contrar va folosi arma din dotare și, cum inculpatul continua să înainteze spre jandarm, agitând toporul, jandarmul a executat un foc în plan vertical. Inculpatul S. S. s-a oprit pentru moment, după care a continuat să înainteze spre jandarm, agitând toporul, ceea ce 1-a determinat pe plutonierul S. M. F. să facă un pas în spate și să execute un nou foc de armă în plan vertical. D. după executarea celui de-al doilea foc de armă, inculpatul S. S. s-a îndepărtat de jandarm și s-a deplasat spre imobilul de pe ., unde a pus toporul folosit după poarta, acesta fiind luat de o persoană de sex feminin.

Acțiunile violente ale inculpatului și fiului său au declanșat reacția persoanelor din grupul părții civile S. I., unele dintre acestea începând să arunce cu diferite obiecte (bâte, sticle, cărămizi) înspre inculpat.

Imediat la fata locului a sosit un al doilea echipaj de jandarmi din cadrul IJJ T. care a procedat la imobilizarea și conducerea la sediul Secției 3 Poliție a inculpatului S. S. si a lui S. M., precum și un echipaj de poliție, care a procedat la efectuarea constatărilor imediate, conservarea locului faptei și identificarea persoanelor prezente (f. 8-9 dosar up).

Cu ocazia cercetării la fata locului (f. 8, f. 26 dosar UP), efectuată de lucrătorii de politie din cadrul Secției 3, pe partea carosabilă a străzii B., în fața imobilului cu nr. 11, la aproximativ 3 m de bordură, a fost identificat un tub de cartuș purtând inscripțiile M.F.S. 9X18 12/11, acesta fiind ridicat si atașat dosarului. Al doilea tub de cartuș care avea inscripția MFS 9x18 12/11 a fost ridicat în data de 03.08.2013 de către polițiști care executau serviciul specific muncii de patrulare pe ., fiind găsit în dreptul imobilului cu nr. 11, pe spațiul verde dintre trotuar și partea carosabilă.

Cu ocazia cercetării la fața locului, în fața imobilului cu nr. 9, la o distanță de 3,5m de iarbă, a fost găsită o bâtă de aprox. 1 m, iar în fața porții de acces auto a aceluiași imobil la aprox. 3 m au fost găsite cioburi răsfirate pe jos. Pe mijlocul părții carosabile a străzii B., aproximativ la intersecția cu . găsită o cărămidă. În curtea imobilului cu nr. 11, în fața ușii de acces la demisol a fost găsită o bucată de lemn de aprox. 1m, pe care se observă pete de culoare brun roșcat. Cele două bucăți de lemn și un tub de cartuș cu inscripția MFS 9X18 12/11 au fost ridicare.

La data de 02.08.2013, începând cu ora 17³⁰în baza autorizațiilor de percheziție emise de Judecătoria Timișoara, s-au efectuat percheziții domiciliare la adresele din Timișoara, ., apartamentele 2, 5 si 6 deținute sau utilizate de inculpat și membrii familiei acestuia și în Timișoara, ., . concubina inculpatului S. S., martora M. L. M.. Cu ocazia percheziționării apartamentului nr.6, situat la mansarda imobilului de pe ., s-a constatat ca accesul în podul imobilului se face din acest apartament, iar în pod au fost identificate un topor și o bâtă de baseball, care au fost ridicate.

În urma agresiunilor exercitate asupra părții vătămate S. loan, acesta a suferit un traumatism cranio-facial prin heteroagresiune, . zigomatic dr. perete anterior a osului frontal drept si maxilar, multiple plăgi contuze frontale, axilara, la nivelul ochiului drept, antebraț stâng fata anterioara si posterioara, leziuni ce necesită pentru vindecare un număr de 30 de zile de îngrijiri medicale socotite de la data producerii leziunilor, daca nu survin complicații, leziuni care nu au cauzat o infirmitate permanentă și nu au pus în pericol viața victimei.

Potrivit Raportului de prima expertiza medico-legala cu examinarea persoanei - Supliment, nr.l875/13.08.2013, raportat la localizarea leziunilor, aspectul și suprafața interesată, s-a concluzionat partea vătămată va necesita intervenții chirurgicale plastice ulterioare, care în mod uzual se fac după câteva luni de la prima intervenție, când procesul de cicatrizare (maturare) este complet.

În ceea ce privește mecanismul de producere al leziunilor, medicii legiști au concluzionat ca leziunile de la nivel cranio-facial - plaga tăiată fronto-orbito-geniana, . de margine inferioara suborbitară dreapta - pot fi rezultatul lovirii directe cu un corp dur cu margine ascuțită, posibil topor.

Această stare de fapt reiese din coroborarea declarațiilor administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești astfel:

În declarațiile date în cursul urmăririi penale și a judecății, inculpatul S. S. a negat în întregime săvârșirea faptelor, menționând că vinovată pentru declanșarea stării conflictuale este familia părții civile S. I., care nu au fost de acord ca acesta să cumpere un apartament în imobilul cu nr. 11 de pe . pentru concubina sa, M. L. . În data de 01.08.2013, împreuna cu concubina sa M. L., s-a întors la domiciliu după ce mai multe persoane angajate să igienizeze apartamentul acesteia, precum și vecine, l-au anunțat că alte persoane au intrat în curtea imobilului și fac scandal. În timp ce se deplasau spre casă, concubina sa a apelat numărul 112 pentru a sesiza aceste aspecte, iar când au ajuns acasă au constatat că atât pe . curțile imobilelor de pe . si 11 se află 50-60 de persoane din "Clanul Cirpaci", înarmate cu bâte și topoare, care făceau deja scandal. După ce a coborât din autoturism, s-a îndreptat spre imobilul cu numărul 9, unde locuiește, însă, constatând că la domiciliu au sosit și fiul său împreună cu soția și trei copii minori, a ieșit din curte pentru a-i apăra, încercând să îi aducă în curtea imobilului cu nr. 9, însă a fost atacat de partea civilă S. I., martorul C. D. și mai încă un bărbat pe nume „C.”. A negat că el ar fi avut un topor asupra sa, iar fiul său S. M. ar fi avut un cuțit, și a declarat că nu a lovit pe nimeni din grupul parții civile S. I.. De asemenea, a negat faptul că ar fi amenințat cu toporul pe persoana vătămată S. F. . A mai precizat că jandarmii au intervenit, interpunându-se între el și grupul parții vătămate S. I., iar focurile de armă au fost executate pentru a-i liniști pe cei din "Clanul C." care aruncau cu sticle si alte obiecte și pentru a justifica faptul că au încercat să aplaneze conflictul.

Conform certificatului medico-legal nr. 1287/05.08.2013 inculpatul S. S. prezintă leziuni ce pot avea vechimea din data de 01.08.2013 și pot fi rezultatul lovirii cu sau de corpuri/planuri dure și necesită 7 zile de îngrijiri medicale socotite de la data producerii leziunilor.

In cursul cercetării judecătorești inculpatul a încercat infirme situația de fapt reținută în actul de sesizare al instanței prin promovarea variantei că leziunea părții civile S. I. la nivelul cranio - facial nu ar fi putut fi cauzată de o lovitură cu un topor, ci eventual cu alt corp tăietor, respectiv macetă, sau chiar de cioburi de sticlă, deși în declarația dată, precum și în declarațiile martorilor care fac parte din familia acestuia sau au fost propuși de apărare, s-a negat faptul că inculpatul, fiul său S. M. sau vreuna din persoanele care îi însoțeau ar fi avut vreun obiect tăietor (topor, cuțit/baionetă/macetă) asupra lor.

Apărarea inculpatului S. S. este infirmata de material probator administrat în cauză, după cum urmează:

Partea civilă S. M. F., plutonier în cadrul IJJ T., a declarat că în data de 01.08.2013, au fost direcționați prin dispeceratul IJJ T. pentru a se deplasa pe .-a adunat un grup de persoane. Ajunși acolo, un grup de persoane (aproximativ 15 persoane) aflat la intersecția străzilor B. si Plevnei le-au relatat, lui și colegilor lui, că sunt împiedicate să își aducă mobila în apartamentul nou achiziționat și le este teamă de familia de la nr. 9, care i-a amenințat cu acte de violență și le-au cerut să nu plece. În timp ce verificau zona, la fața locului a ajuns martora M. L., care a început să înjure și să amenințe, iar apoi s-a luat la trântă și păruială cu o femeie din celălalt grup, jandarmii reușind să le despartă. După aproximativ un minut, la fata locului au sosit două mașini din care au coborât două persoane de sex masculin, identificate ulterior ca fiind inculpatul S. S. si fiul sau, S. M., aceștia mergând direct la portbagajul autoturismului și luând un topor mare de pădure, cu coada de aprox. 1 metru si, respectiv, un cuțit cu lama de aprox. 20 -30 cm, și s-au îndreptat spre grupul care se afla pe . ii oprească. Partea vătămată S. M. F. a arătat că inculpatul S. S. a lovit-o cu toporul în cap pe partea vătămată S. I., acesta căzând în genunchi, după care l-a mai lovit o dată în spate, în timp ce fiul său, S. M. l-a lovit cu cuțitul pe martorul C. D.. Partea vătămată S. M. F. a precizat că a intervenit și l-a împins pe inculpatul S. S., fapt care l-a determinat pe inculpatul S. S. să se îndrepte spre jandarm, agitând toporul și executând o lovitură de sus în jos, însă nu l-a atins pe S. F., întrucât acesta s-a ferit. Persoana vătămată a explicat în continuare că a scos bastonul telescopic, a făcut doi pași în spate, iar văzând că bastonul este prea scurt, a scos pistolul. Apoi l-a somat pe inculpatul S. S. să abandoneze toporul, însă inculpatul nu s-a conformat, ceea ce a determinat-o pe partea vătămată S. M. F. să execute un foc în plan vertical. Nici in aceste condiții inculpatul S. S. nu a abandonat toporul, ci a continuat sa îl agite deasupra capului, în timp ce se apropia de partea vătămată S. M. F., însă nu l-a atins pe jandarm întrucât acesta s-a ferit din nou, astfel încât aceasta a fost nevoit să execute un al doilea foc în plan vertical. Abia în acest moment inculpatul S. S. a încetat atacul și s-a îndreptat spre curtea imobilului cu nr. 9, unde a aruncat toporul, care a fost luat de o persoană se sex feminin și dus în imobil.

Partea civilă a mai precizat că inculpatul S. S. nu a fost lovit de nicio persoană prezentă la fața locului, însă, înainte de a arunca toporul în curte, în fugă, s-a împiedicat de rampa din fața porții. Totodată a mai menționat că persoanele din primul grup au început să arunce cu bâte spre poarta imobilului cu nr. 9 în momentul în care S. S. a aruncat toporul în curte, iar echipajul de jandarmi a scos scuturile pentru a despărții cele două grupuri. După câteva minute, la fața locului a sosit un al doilea echipaj de jandarmi, care au procedat la imobilizarea inculpatului și a fiului său, S. M., iar ultimul a ajuns un echipaj de la Secția 3 Poliției Timișoara, care a procedat la legitimarea celor prezenți.

Cele declarate de persoana vătămată S. M. F. se coroborează declarațiile martorilor S. I. M., M. A., Ș. B. si P. M., membrii ai echipajului de jandarmi. Cei patru martori au arătat că în data de 01.08.2013, în jurul orei 18.00, au fost solicitați să se deplaseze pe ., unde au constatat că se afla adunat un grup format de persoane de etnie rromă. Grupul era pașnic, doar două femei s-au certat anterior, dar au reușit să le despartă. În timp ce discutau cu persoanele găsite la coltul Parcului D. (aflat la intersecția străzilor B. si Plevnei), la fața locului au ajuns două autoturisme, marca Mercedes, din care au coborât mai multe persoane, două dintre acestea fiind înarmate cu un topor si un cuțit mai mare. Bărbatul care avea toporul în mână, inculpatul S. S., s-a îndreptat spre acel prim grup agitând toporul și trecând astfel de persoana vătămată S. M. care s-a interpus între inculpat și celalalt grup, somându-l pe inculpat să se oprească și să lase toporul jos, a intrat în grupul rival, lovind cu toporul la întâmplare.

Martorul S. I. a declarat inițial că inculpatul a lovit cu toporul o persoană din cealaltă grup ( decl. din 01.08.2013,f. 71 dosar UP), apoi a declarat că inculpatul„a lovit cu toporul mai multe persoane din grupul advers. Eu nu am văzut în ce zone a lovit acea persoană cu toporul, dar am sesizat la un moment-dat că una dintre persoanele lovite avea sânge la nivelul frunții” (decl .din data de 02.08.2013 f. 128 dosar UP”), iar ulterior, în cursul urmăririi penale și a judecății, și-a menținut declarațiile în sensul că a declarat că a observat că una dintre persoanele lovite are o rană la cap și îi curgea sânge.

Martorul M. A. a declarat că a observat momentul în care inculpatul a lovit o persoană în zona superioară a corpului, moment în care acea persoană a căzut în genunchi ținându-se de cap. În declarația din data de 02.08.2013 a menționat că „lovitura a vizat partea superioară a corpului, dar eu nu am văzut clar unde a lovit, dar, în orice caz nu l-a lovit în cap; Am văzut urme de sânge pe jos, dar nu am văzut de unde sângera persoana lovită”(f. 126 dosar UP).

Martorul Ș. B. a declarat că l-a văzut pe inculpatul S. S. având toporul în mână și ținându-l deasupra capului, iar în fața lui, la mai puțin de un metru, se afla căzută o persoană în jurul căreia era sânge.

Martorul P. M. a declarat în cursul urmăririi penale (declarațiile de la f. 75, 346 dosar UP) că l-a văzut pe inculpatul S. S. lovind cu toporul o persoana de etnie rromă, înainte ca S. M. F. să execute focurile de avertisment. În declarația dată în fața instanței, martorul P. M. C. a menționat că l-a văzut pe inculpat agitând toporul în mijlocul grupului rival, dar nu observat momentul în care a lovit persoana vătămată Splinder I., observând doar o persoana care era plină de sânge.

În continuare, colegul lor S. M. F. a intervenit, împingându-l din lateral pe inculpat pentru a nu continua atacul asupra persoanei care era căzută în genunchi și i-a solicitat să înceteze actele de agresiune și să arunce toporul, însă inculpatul s-a îndreptat spre acesta, agitând toporul, ceea ce 1-a determinat pe partea vătămata S. M. să execute un foc de armă in plan vertical. Întrucât inculpatul S. S. a continuat să înainteze înspre persoana vătămată S. F. cu toporul ridicat, acesta a executat un al doilea foc de avertisment.

Cu privire la acest moment, martorul S. I. M. a declarat în fața instanței că persoana vătămată S. M. a executat primul foc de armă în momentul în care inculpatul a trecut de el, îndreptându-se spre grupul rival, somându-l de mai multe ori să se oprească și să lase toporul jos, iar când s-a tras al doilea foc, era întors cu spatele, neobservând circumstanțele în care s-a tras acel foc de armă.

Ceilalți jandarmi, martorii P. M., Ș. B. și M. A. și-au menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale, în sensul că S. M. F. a executat ambele focuri de armă după ce S. I. a fost lovit, în momentul în care inculpatul se îndrepta înspre S. M., cu toporul ridicând toporul înspre acesta („încercând să îl lovească” – declarația martorului Ș., f. 176 dosar inst, „era evident că vroia să il lovească pe colegul meu” – decl. martor M. A., f. 225 vol I inst), lucru pe care l-ar fi izbutit, dacă persoana vătămată S. M. F. nu s-ar fi dat câțiva pași înapoi și nu ar fi executat focurile de armă în plan vertical.

Martorii S. I. M., M. A., Ș. B. au mai declarat că și S. M. a lovit cu cuțitul mai multe persoane din mulțime. Martorii au arătat că nu au văzut ca inculpatul S. S. să fie agresat de vreo persoană prezentă la fața locului. Totodată, au precizat că înainte de sosirea inculpatului pe . aproximativ 10-20 de persoane care erau liniștiți, iar, după actele de agresiune săvârșite de inculpat și fiul a cestuia, S. M., cei din primul grup au început să arunce cu bâte și sticle.

Instanța constată că, din coroborarea declarațiilor părții civile S. M. F. și ale martorilor S. I. M., M. A., Ș. B. si P. M., deci persoane care nu pot fi acuzate de părtinire sau vreun interes cu privire la stabilirea identității autorului infracțiunii de tentativă de omor ( S. M. F. are calitatea de persoană vătămată raportat la infracțiunea de ultraj ) și care trebuie analizate si prin prisma repeziciunii cu care s-au derulat evenimentele si a poziției martorilor față de inculpatul S. S., reiese o stare de fapt care nu exclude, în nici o declarație, posibilitatea lovirii părții civile S. I. cu toporul de către inculpatul S. S.; dimpotrivă, toate declarațiile îl plasează pe S. S. în imediata apropiere a victimei S. I., ce prezenta o lovitură la nivelul superior al corpului/ cap/ frunte, iar în unele declarații se indică expres faptul că inculpatul l-a lovit pe S. I. cu toporul în zona capului/feței.

Aceste declarații se coroborează cu declarațiile părții civile S. I. și ale membrilor familiei sale, precum și cu concluziile actelor medico-legale efectuate în cauză.

Partea civilă S. I. a declarat că în ziua de 01.08.2013 a venit împreună cu familia pentru a transporta cu un microbuz mai multe obiecte de mobilier pe . unde ginerele, martorul B. F., achiziționase un apartament. Pentru a preîntâmpina probleme din partea inculpatului S. S., soția lui, S. A. s-a dus la jandarmul care asigura paza consulatului sârbesc, căruia i-a arătat contractul prin care achiziționase locuința în imobilul cu nr. 11, jandarm care a anunțat un echipaj pentru a preîntâmpina eventuale probleme. După ce a ajuns echipajul de jandarmi, a ajuns și martora B. Băița, nora inc. S. S., care a început să facă scandal. În timp ce transportau mobila in imobil, au apărut două autoturisme din care au coborât inculpatul S. S. și S. M., inculpatul S. S. luând din portbagaj un topor in timp ce S. M. a luat din același loc un cuțit mai mare. Inculpatul S. S. s-a îndreptat spre S. I., trecând de jandarmi și ridicând toporul înspre jandarmul care se afla între inculpat și persoana vătămată, și 1-a lovit cu partea tăietoare în zona capului, persoana vătămată reacționând și lăsându-se pe spate, fapt pentru care lovitura cu toporul a fost aplicată în zona frunții. După lovitură, a pus mâna la față și s-a lăsat jos, apoi S. M. l-a lovit și el cu cuțitul, o data la încheietura mâinii stângi și a doua oara în spate, sub brațul stâng. De la C. D. a aflat că S. M. l-a lovit și pe acesta, înainte de al tăia cu cuțitul pe S. I.. Fiind căzut jos, persoana vătămată S. I. a auzit că au fost trase două – trei focuri de armă. Cu privire la grupul care îl însoțea, persoana vătămată a afirmat că erau în jur de 20 de persoane, care înainte de a ajunge inculpatul S. S. erau pașnici, iar, după ce a fost lovit de inculpat, au început să arunce cu bâte și sticle înspre inculpat.

Fiind audiat, martorul C. D. a confirmat cele susținute de partea civilă S. I.. Potrivit declarației acestuia, un echipaj de jandarmi a sosit pe . de jandarmul care asigura paza Consulatului G., în urma insistențelor martorilor B. F. și S. A., cărora le era frica de inculpatul S. S., fiind anterior amenințați de acesta. După ce a ajuns echipajul de jandarmi, a ajuns și martora B. Băița, care a început să amenințe. Apoi au venit două autoturisme din care au coborât inc. S. S., având un topor, și fiul acestuia, S. M., având un cuțit tip baionetă, cu lama de aprox. 25 cm. Un jandarm a încercat să îl oprească pe S. S., dar acesta a ridicat toporul cu ambele mâini și a vrut să îl lovească, jandarmul ferindu-se, trecând astfel de jandarm. S. S. s-a îndreptat spre Splinder I., a ridicat toporul și a vrut să îl lovească pe S. I. în cap, dar acesta s-a tras înapoi și astfel a fost tăiat cu toporul pe față, în zona frunții., Splinder I. căzând în genunchi. Apoi și S. M. l-a lovit pe S. I. cu cuțitul de două ori, o dată în mână și odată în umăr, sub braț.

Atunci jandarmul a intervenit din nou, iar S. S., cu toporul ridicat, a vrut să îl lovească pe jandarm, făcând mișcări în acest sens. Jandarmul s-a dat înapoi și a tras un foc de avertisment, inculpatul S. S. tot nu s-a oprit, continuând să înainteze spre jandarm cu toporul ridicat deasupra capului, iar atunci jandarmul a tras un al doilea foc de avertisment, în urma căruia S. S. s-a oprit și a plecat spre imobilul cu nr. 9 de pe .> C. D. a fost tăiat de S. M. cu acel cuțit în zona coastelor, lovitură în urma căreia martorul C. D. a căzut jos. S. M. a vrut să îl lovească încă o dată, dar C. D. a parat lovitura, fiind tăiat la cotul drept. În primele declarații a arătat că a fost tăiat de S. M. concomitent cu lovirea parții civile S. I. de către inculpat, iar apoi a declarat că a fost lovit de S. M. când a încercat să intervină pentru a-l apăra pe S. I..

Martorul C. D. a mai precizat că la sosirea echipajului de jandarmi erau adunate mai multe persoane, din care aprox. 5-6 erau din familia loc, inclusiv femei și copii, iar restul erau vecini și alte persoane de etnie rroma acare locuiau pe . familia lor nu avea asupra lor cuțite, bâte, sau alte obiecte contondente și nici nu l-au lovit pe inc. S. S. și S. M..

Martorul B. F. a declarat că în data de 01.08.2013, împreuna cu unchiul său, partea civilă S. I. si vărul său, martorul C. D., a transportat mai multe obiecte de mobilier la apartamentul nou achiziționat în imobilul nr. 11 de pe .. După ce au dus in apartament obiectele de mobilier, in timp ce se pregăteau sa meargă după un al doilea transport, la fata locului au apărut două autoturisme, din care au coborând inculpatul S. S. si fiul acestuia, S. M. care au luat din portbagaj un topor si, respectiv, un cuțit. Inculpatul S. S. a trecut pe lângă jandarmi, agitând toporul deasupra capului și încercând să lovească jandarmul care s-a interpus între el și grupul rival, și s-a îndreptat spre S. I., pe care 1-a lovit cu toporul în zona feței. Martorul a mai precizat că inculpatul a vrut să îl lovească pe S. I. direct în cap, dar acesta s-a tras un pic în spate, fiind lovit în zona frunții. S. M. 1-a lovit cu cuțitul („baioneta”) pe martorul C. D., după care l-a lovit pe S. I. cu același cuțit o dată sub brațul stâng și o dată la încheietura mâinii stângi.

Martorul a mai arătat că după ce l-a lovit pe S. I., unul dintre jandarmi a încercat să îl dezarmeze, moment în care, inculpatul agitând toporul deasupra capului, a încercat să îl lovească, fapt pentru care jandarmul a executat un foc de avertisment, însă inculpatul a continuat să agite toporul, jandarmul executând atunci un al doilea foc de avertisment. D. în acel moment inculpatul s-a retras spre casa lui. Martorul mai arată că s-a îndreptat spre mașină, de unde a luat o bâta și a aruncat cu ea de la distantă înspre S. S. după ce conflictul fizic a fost încheiat. Din grupul său mai făceau parte 10-15 persoane.

Declarațiile martorului B. F. sunt confirmate și de S. A., care a arătat că, in data de 01.08.2013, transportau mobilă în imobilul cu nr. 11 de pe ., la fața locul fiind un echipaj de jandarmi chemat în prealabil întrucât au fost amenințați de inc. S. S.. din două autoturisme au coborând inculpatul S. S., având un topor, și fiul său S. M., având un cuțit cu lama de 30-40 cm. Inculpatul S. S. a trecut de jandarmi, ridicând toporul înspre un jandarm, care s-a tras din fața lui, iar apoi și-a continuat deplasarea și s-a îndreptat spre S. I., pe care l-a lovit cu toporul în față. Imediat, fiind aplecat, S. I. a fost lovit cu cuțitul de către de către S. M., sub brațul stâng și la încheietura mâinii stângi. Înainte să îl lovească pe S. I., S. M. l-a lovit cu cuțitul și pe C. D.. Aceasta a confirmat că s-au executat două focuri de avertisment. În cursul urmăririi penale a declarat că după ce l-a lovit pe S. I., S. S. s-a îndreptat spre unul din jandarmi, l-a amenințat cu toporul ridicat deasupra capului, moment în care jandarmul a executat un foc de avertisment. Inculpatul nu s-a oprit și întrucât tot amenința cu toporul pe jandarm, acesta a mai tras un foc de avertisment. În declarația dată în fața instanței a relatat că primul foc de avertisment a fost executat înainte ca S. I. să fie lovit cu toporul de inculpat, jandarmul încercând astfel să îl oprească, iar cel de-al doilea după, întrucât inculpatul a continuat să dea cu toporul înspre martorii C. D. și B. F.. A mai precizat că cei din grupul căruia i-a aparținut nu au avut obiecte contondente asupra loc, doar C. D. a luat din mașină o bâtă pe care a aruncat-o în direcția lui S. S., iar ea a aruncat cu o sticla tot înspre inculpat.

Martorul S. M., plutonier in cadrul I.J.J. T., a declarat că în data de 01.08.2013 a fost desemnat să asigure protecția Consulatului General al Republicii Serbia, iar în acea zi, in jurul orelor 09⁰⁰, se afla in fata consulatului, când un bărbat si o femeie s-au prezentat și i-au solicitat ajutorul relatându-i că un membru al familiei sale a achiziționat un apartament în imobilul nr. 11de pe . împiedicați de membrii altei familii să își ducă obiectele de mobilier în acest apartament. Date fiind atribuțiile de protejare a Consulatului General al Republicii Serbia, martorul a îndemnat-o pe femeie sa apeleze numărul 112 (apel unic de urgenta), însa in paralel a anunțat și el prin stație echipajul mobil de jandarmi despre problema creată. Din declarația martorului rezultă că în jurul orelor 18^00- 18³⁰ femeia a venit din nou, însoțită de aprox. 10 persoane, și i-a relatat că numitul "S." („ cel de la B. nr. 9”) ii amenința familia cu moartea si nu ii permite sa intre in imobil, motiv pentru care martorul a solicitat prin stație intervenția echipajului mobil de jandarmi. La ora 19 martorul si-a terminat serviciul astfel încât nu a văzut cele întâmplate ulterior.

Martorele M. L., concubina inc. S. S. și Bot Băița, nora inculpatului, au declarat că inculpatul S. S. nu a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, iar acesta și fiul său S. M. nu au avut nici un topor sau cuțit asupra lor și ei au fost cei agresați de părțile civile și de familia acestora.

Astfel, martora B. Băița a declarat că, în jurul orei 18.00, a ajuns pe . soțul ei, S. M. și cei trei copii minori, constatând că la fata locului era un echipaj de jandarmi și un grup de persoane de etnie rromă, printre care a recunoscut pe S. I., D. C., Jamailă și C. I.. În momentul în care a vrut să intre în curtea imobilului cu cei trei copii, a fost agresată de S. A.. Inculpatul S. S. a fost atacat de S. I., în momentul în care încerca să intre cu nepotul său in curte, S. I. vroind să îl lovească cu o bâtă, dar inculpatul a parat lovitura și a fost lovit în cot. Apoi C. D. l-a lovit cu o bâtă în coaste, iar în tot acest timp grupul din care făcea parte S. I. arunca cu sticle.

Martora M. L. a declarat că în după - amiaza zilei de 01.08.201, în timp ce se afla cu inculpatul S. S. la un magazin de pe Calea A. din Timișoara, a fost sunată de angajatele firmei de curățenie care se aflau în apartamentul acesteia de pe . de vecinele ei, martorele P. C., Z. E. și D. E., care i-au relatat că în fața imobilului cu nr. 11 s-au adunat persoane de etnie rroma care fac scandal și sunt agresive. Împreună cu inculpatul S. S. a hotărât să se întoarcă acasă, iar pe drum a sunat la Secția 3 Poliție Timișoara, solicitând să se trimită un echipaj de poliție la fața locului. Ajungând pe . un grup de aproximativ 50-60 de persoane, din care făcea parte și S. I., care se manifestau agresiv și amenințau, fără ca jandarmi să intervină în vreun fel. Persoanele din a cel grup erau înarmate cu bâte, cărămizi și sticle. La scurt timp a apărut și S. M., care era însoțit de concubina acestuia, B. Băița. Întrucât B. Băița era agresată de S. A., inculpatul S. S. s-a dus la autoturismul cu care a ajuns familia fiului său, pentru a lua copii și a-i duce în curte, dar a fost lovit de S. I. cu o bâtă în zona cotului și apoi de C. D.. În tot acest timp persoanele din grupul părții civile S. I. aruncau cu diverse obiecte, bâte, sticl și cărămizi. Martora Mitro fan L. arată în continuare că, în momentul în care, văzând că S. S. este agresat de S. I. și C. D., a vrut să ia copii și să intre cu ei în curte, a unul dintre jandarmi a executat un foc de avertisment, și totodată, a văzut jandarmii luând scuturile și împingând celălalt grup pentru a-i îndepărta. Despre toporul găsit cu ocazia percheziției din data de 02.08.2013 în podul comun al imobilului cu nr.9, a declarat că nu cunoaște proveniența acestuia.

De asemenea, au fost audiate martorele D. E., P. C. și Z. E., vecine care locuiesc pe . relatat că în data de 01.08.2013, în jurul orei 18.00, au auzit zgomot pe stradă, observând că era adunat un grup de aproximativ 50-60 de persoane, ce aveau asupra lor bâte. Martora D. E. a precizat că a auzit o femeie strigând „mă omoară S.” și a sunat-o pe vecina sa, M. L., spunându-i să vina acasă, întrucât pe . un moment-dat pe stradă au ajuns două autoturisme, din unul coborând S. S. împreună cu M. L., iar din celălalt fiul lui S. S., S. M., împreună cu B. Băița și copii lor. S. S. și S. M. nu aveau arme asupra lor. La vederea acestora, persoanele din primul grup au început să arunce cu sticle și pari înspre S. S.. Martorele mai precizează că, la un moment-dat, au auzit două focuri de armă executate, iar martora Z. E. a declarat că a văzut un jandarm executând un foc de armă, iar restul jandarmilor au luat scuturile și au împins grupul de rromi înspre parcul G. D.. Nici una nu a observat momentul în care persoana vătămată S. I. a fost lovită.

Cu privire la toporul și bâtă de baseball care au fost ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, martorele D. E. și Z. E. au menționat că în podul comun din care au fost ridicate au acces încă trei proprietari de apartamente din imobilul cu nr. 9, respectiv a inculpatul, martorele D. E. și Z. E. și N. A. A., toți cei menționați având cheie de la podul imobilului. Toporul era într-o stare bună și nu au observat nicio pată sau urmă pe acel topor, în momentul când a fost ridicat.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii propuși de inculpat, numiții B. I. Teodoara și Jurlea Fridreich (care locuiau într-un imobil de pe . vis de imobilele cu nr. 9 și 11), A. S. (a avut o relație cu inculpatul având un copil împreună), N. V. ( care în momentul incidentul efectua lucrări de amenajare la apartamentul inculpatului din imobilul cu nr. 11 de pe . G. (muncitor care efectua lucrări la apartamentul inculpatului) aceștia declarând că în după-amiaza zilei de 01.08.2013 au observat pe . de jandarmi și un grup de persoane care făceau scandal, respectiv o femeie striga „mă omoară S.” fără ca jandarmii să intervină în vreun fel. La un moment dat, la fața locului au ajuns două autoturisme, din unul coborând vecinul lor, S. S., iar din celalalt un bărbat, o femeie și copii. Grupul care se afla pe stradă a început să arunce înspre S. S., cât și înspre persoanele care au coborât din cealaltă mașină cu sticle, pari și cărămizi, iar inculpatul a fost lovit cu bâte de către mai multe persoane. In acel moment un jandarm a tras un foc sau două focuri de avertisment și totodată jandarmii au scos scuturile din dotare, pentru a opri acțiunea agresivă a acelui grup de persoane. Martorii au mai declarat că nici inculpatul, nici bărbatul care a coborât din celălalt autoturism, nu aveau asupra lor vreun obiect contondent, topor sau cuțit, și nici nu au lovit persoane din grupul rival sau amenințat cu toporul vreun jandarm dimpotrivă, ei au fost cei agresați. După ce s-au tras respectivele focuri de avertisment, grupul de rromi s-a dispersat, iar apoi la fața locului au mai sosit un echipaj de jandarmi și unul de poliție, care i-au imobilizat pe inculpat și pe S. M..

Instanța apreciază că declarațiile martorelor B. Băița și M. L. sunt nesincere, fiind contrazise de restul mijloacelor de probă administrate, astfel că vor fi înlăturate ( declarații de martori și concluziile actelor medicale care atestă că S. I. și C. D. au suferit în acel incident leziuni cauzate de obiecte tăietoare, din probatoriul administrat rezultând că inculpatul și S. M. au fost singurii care au avut asupra lor astfel de obiecte).

Totodată, instanța va înlătura declarațiile martorelor D. E., P. C. și Z. E., afirmația acestora potrivit căreia inculpatul S. S. și S. M. nu au avut un topor și respectiv cuțit asupra lor, fiind contrazise de restul mijloacelor de probă administrate, iar, în ceea ce privește neperceperea directă a momentului în care partea vătămată Spinder I. a fost lovită de către inculpat, se are în vedere că martorele, datorită poziției din care observau incidentul (martora Z. a declarat că”fiind pe geam nu puteam nu puteam să vad acel grup care se afla înspre parc și nici pe S. nu l-am văzut, sar i-am auzit vocea” . f. 337 dosar UP; „Tot timpul scandalului am stat în casă, coborând doar la sfârșit, când am observat sticle sparte, pisate în fața imobilelor cu nr. 9 și 11. Nu am unghi de vedere pe trotuarul imobilului cu nr. 11, ci doar mai departe înspre imobilele de vis - a -vis. În timpul scandalului nu am stat la geamul care era deschis, ci mă uitam la televizor care era în fața geamului și astfel am putut observa bâte din lemn care erau aruncate dinspre parcul G. D.. Nu am văzut momentul in care a sosit inculpatul din oraș, ci doar i-am auzit vocea spunând:,, Trimiteți mai repede o mașină de jandarmi pentru că mașina care este nu intervine și ne omoară că sunt mulți și noi suntem doar două-trei persoane” ; „Pe inculpat nu l-am văzut direct și personal in timpul scandalului doar i-am auzit vocea iar după scandal am observat că a fost imobilizat de polițiști.”) sau a faptului că nu s-au uitat încontinuu la incident (martora P. C. A. a declarat: „întrucât nu am stat tot timpul pe balcon, nu am văzut tot scandalul” – f. 347 dosar UP, „Am asistat parțial la derularea evenimentelor întrucât la un moment dat am intrat în imobil”, martora D. E. relatează că a coborât în stradă, însă după ce inculpatul a ajuns cu familia acestuia iar celalalt grup a început să arunce cu diverse obiecte înspre ei, s-a speriat și a urcat în apartament, iar imediat a auzit două focuri de armă, iar, când s-a uitat pe geam l-a văzut pe inculpatul S. S. având cătușe pe mâini) puteau să nu observe momentul în care partea civilă S. I. a fost lovit cu toporul de către inculpat.

Totodată, martora D. E. a declarat în mod nereal în fața instanței (aspect pe care nu l-a declarat în cursul urmăririi penale), că după ce S. S. și celelalte persoane au coborât din cel 2 autoturisme, a observat doi polițiști care au percheziționat cele două autoturisme din care a coborât S. S. și fiul său, fără a putea preciza dacă a efectuat și un jandarm percheziția și nu au găsit nici o armă sau alt obiect. De asemenea, și afirmația martorei martora Z. E. potrivit căreia a observat când a sosit al doilea echipaj de jandarmi, iar jandarmul care a tras cu pistolul a sosit cu a doua mașină de jandarmi este nereală. Aspectele menționate sunt contrazise de declarațiile celorlalți participanți la incident și martori oculari, precum și procesul - verbal întocmit de agenții din cadrul Secției 3 Poliție, din care rezultă că echipajul de poliție, precum și al doilea echipaj de jandarmi a sosit la fața locului după ce acțiunea agresivă a inculpatului și a fiului său S. M. s-a încheiat și după ce conflictul a fost aplanat de primul echipaj de jandarmi, din care a făcut parte persoana vătămată S. M. și martorii audiați în cauză.

Totodată, instanța va înlătura declarațiile martorilor B. I. T., Jurlea Fridreich, A. S., N. V. și S. C. G. întrucât nu se coroborează cu starea de fapt care reiese din probele administrate (declarații de martori, concluziile actelor medicale, care atestă că S. I. și C. D. au suferit în acel incident leziuni cauzate de obiecte tăietoare, din probatoriul administrat rezultând că inculpatul și S. M. au fost singurii care au avut asupra lor astfel de obiecte ).

Situația de fapt expusă este confirmată de actele medico-legale efectuate în cauză.

Astfel, potrivit Raportului de constatare medico-legală nr.1845/1.08.2013, în urma agresiunilor exercitate asupra persoanei vătămate S. loan, acesta a suferit un traumatism cranio-facial prin heteroagresiune, . zigomatic dr. perete anterior a osului frontal drept si maxilar, multiple plăgi contuze frontale, axilara, la nivelul ochiului drept, antebraț stâng fata anterioara si posterioara, leziuni ce s-ar fi putut produce prin lovire directă și repetată cu un corp înțepător tăietor, în condiții ce urmează a fi stabilite de anchetă, leziuni ce necesită pentru vindecare un număr de 30 de zile de îngrijiri medicale (f. 44 dosar UP).

Potrivit Raportului de prima expertiza medico-legala nr. l875/6.08.2013 întocmit de IML Timișoara, persoana vătămată necesită pentru vindecare 30 de zile de îngrijiri medicale socotite de la data producerii leziunilor, daca nu survin complicații, perioada în care este inclusă și intervenția chirurgicală suferită în data de 02.08.2013. În ceea ce privește mecanismul de producere al leziunilor, medicii legiști au concluzionat ca leziunile de la nivel cranio-facial - plaga tăiată fronto-orbito-geniana, . de margine inferioara suborbitară dreapta - pot fi rezultatul lovirii directe cu un corp dur cu margine ascuțită, posibil topor, iar leziunile de la nivelul umărului stâng și mâinii stângi pot fi rezultatul lovirii directe si repetate cu un corp înțepător tăietor (f. 42 dosar UP).

Din raportul de expertiza întocmit rezultă că, cu ocazia examinării medico-legale, a fost constatata o secțiune de canal lacrimo-nazal drept, multiple plăgi pleoapa inferioara dreapta si eroziune corneana, motiv pentru care s-a dispus efectuarea unui supliment de expertiza medico-legala care sa stabilească dacă leziunile prezentate de partea vătămată S. loan la nivelul fetei au un caracter permanent, respectiv daca acestea ar putea fi înlăturate printr-un proces de vindecare normal sau necesită o intervenție chirurgicală plastică.

Potrivit Raportului de prima expertiza medico-legala cu examinarea persoanei - Supliment, nr.l875/13.08.2013, raportat la localizarea leziunilor, aspectul și suprafața interesată, partea vătămată va necesita intervenții chirurgicale plastice ulterioare, care în mod uzual se fac după câteva luni de la prima intervenție, când procesul de cicatrizare (maturare) este complet.

Contrar susținerilor inculpatului, instanța apreciază că efectuarea respectivelor expertize medico-legale a fost dispusă de către organul competent, în acel moment procesul efectuându-se cercetări față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală, ulterior trimiterii în judecată fiind schimbată în cadrarea juridică în tentativă de omor, astfel că nu este incident nici un caz de nulitate.

Potrivit raportului de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale nr. 1625/22.09.2014 întocmit de IML Timișoara (f. 72 vol. V. dosar inst), leziunile cranio-faciale descrise in documentele medico-legale pot fi rezultatul lovirii directe unice cu un corp cu margine ascuțită (posibil corp tăietor despicător, respectiv topor). S-a opinat că leziunile de violență puteau fi produse cu toporul care a fost ridicat cu ocazia percheziției domiciliare. În ceea ce privește dinamica loviturii s-a concluzionat că instrumentul tăietor despicător a descris un arc de cerc în plan oblic de sus in jos și de la dreapta spre stânga agresorului. Instrumentul tăietor despicător ( toporul), a acționat doar cu partea tăișului său, producând aspectul de plagă tăiată la nivelul tegumentelor și învingând bariera osoasă la nivelul marginii inferioare a orbitei drepte. S-a estimat că agresorul a lovit cu mâna dreaptă, iar lovitura a fost aplicată agresorul și victima fiind față în față. Plaga de la nivelul umărului stâng a fost produsă agresorul fiind in spatele victimei, iar plaga de pe fața dorsală a mâinii stângi poate fi încadrată în categoria leziunilor de autoapărare fără a putea preciza cu certitudine poziția victimă-agresor.

În ceea ce privește posibilitatea ca leziunile cranio -faciale să fie produse cu un alt instrument tăietor despicător, respectiv macetă, sau cu un cuțit s-a concluzionat că în leziunile produse cu un cuțit sau macetă, survine in general întâi acțiunea de înțepare și ulterior de tăiere. Absența leziunilor tăiate grave ale globului ocular, ca și . cominutivă de podea orbitară dreaptă, care a necesitat osteosinteză cu plăcuță și 4 șuruburi, pledează pentru producerea leziunilor cu un corp tăietor despicător ( topor) și nu producerea lor cu un corp tăietor înțepător (cuțit tip macetă).

În partea expozitivă a Raportului de expertiză s-a menționat o clasificare a armelor ascuțite care cuprinde următoarele categorii: arme înțepătoare,arme tăioase, arme tăioase înțepătoare și arme tăioase contondente sau despicătoare. Armele tăioase produc soluții de continuitate atunci când sunt apăsate și mișcate în lungimea axului lor pe suprafața pielii și au contact cu aceasta prin marginea lor ascuțită numită tăiș ( brici, lamă de ras, cuțitul și bisturiul fără vârf, seceră, ferăstrău, bucată de sticlă). Armele tăioase înțepătoare acționează prin tăișul și vârful lor ascuțit concomitent Aceste arme pot fi cu un tăiș (cuțitul), cu două tăișuri (șișul) cu trei tăișuri (floreta). Obiectele și instrumentele despicătoare se mai numesc și tăietoare contondente, ele prezintă o lamă tăioasă, un volum și o greutate care, animate o forță cinetică în direcție perpendiculară sau oblică pe suprafața corpului, vin in atingere cu țesuturile și organele acestuia. Cuțitele grele și lungi pot însă produce plăgi despicate. Cel mai tipic instrument spintecător este toporul. Alte instrumente spintecătoare sunt: cuțite grele, săbii, coase, sapă, etc.

Sediul plăgii depinde de regiunea care a fost aleasă drept țintă de către agresor, însă, în general prin mânuirea toporului este vizată zona capului iar prin mânuirea cuțitului regiunea trunchiului. În cazul în care maceta sau cuțitul (după cum arată toți martorii) a acționat de sus în jos și de la dreapta la stânga ar fi trebuit să observăm în regiunea geniană dreaptă a victimei o prelungire sub forma unei dungi escoriate ( așa numita ,, codiță de șoricel”), dar aceasta este absentă. În literatura medicală citată nu apare o descriere a unor leziuni produse de cuțit care să afecteze bariera osoasă. Plăgile despicate sunt răni tăiate la exterior, care se continuă cu o rană zdrobită în profunzimea țesuturilor cu învingerea barierei osoase. Aspectul și forma acestor plăgi sunt dintre cele mai variate și depind foarte mult de regiunea interesată, de natura armei, de direcția, forța și greutatea cu care aceasta a fost mânuită. Când instrumentul a acționat oblic sau a venit in contact numai cu o parte a tăișului său, poate produce asupra corpului omenesc plăgi mai lungi decât lungimea tăișului său sau mai scurte.

Raportul de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale a fost avizat de către Comisia de Avizare din cadrul IML Timișoara, precum și de către Comisia Superioară medico-legală din cadrul INML M. Minovici „ care analizând materialul înaintat inclusiv opinia expertală și completarea acesteia, precum și reinterpretarea imagistică a CT craniu, din 01.08.2013, a făcut următoarele precizări: plaga prezentată de numitul Spindller I. la data de 01.08.2013, are caracteristicile unei plăgi tăiate de formă ondulată, sinuoasă. Plăgile tăiate de formă sinuoase, ondulate, situate in regiunile unde planul tegumentar este situat imediat deasupra unui plan osos pledează pentru producerea lor . față de planul tegumentului, tangențială, care determină alunecarea și cutarea pielii pe suprafața osoasă ( cu cât lama este mai ascuțită și obiectul este mai ușor, alunecarea și cutarea pielii este mai limitată, aspectul sinuos este mai estompat). Reanalizarea clișeului imagistic pus la dispoziție și efectuarea unei reconstrucții tridimensionale a focarelor de fractură subiacente leziunii a constat:

-Prezența unui traiect de fractură la nivelul compartimentului drept al sinusului frontal ( cominutivă cu fragment osos milimetric detașat din tăblia anterioară) cu traiect oblic descendent de la nivelul liniei mediane către peretele medial, superior al orbitei drepte;

-Traiect de fractură oblic intersectând pereții antrero externi ai sinusului maxilar drept, coborând pe corpul maxilar drept până în vecinătatea suturii maxilo zigomatice;

-Hemosinus maxilar etmoidal anterior și frontal pe partea stângă, fără anomalii endocraniene.

Comisa Superioară a arătat că, cu toate că nu cunoaște caracteristicile macetei la care a făcut referire inculpatul (lungime, lățime și mai ales greutate), pentru a putea stabili dacă aceasta are sau nu și un caracter despicător), apreciază că leziunile traumatice prezentate de numitul Spindller I. s-au produs prin acțiunea unui corp dur ascuțit cu greutate proprie, posibil toporul corp delict pus la dispoziție ce a acționat oblic tangențial la nivelul viscerocraniului, cu un vârf al lamei tăietoare. Leziunile traumatice nu a pus viața victimei în primejdie și nu determină infirmitatea.

În legătură cu acest aviz, se impune precizarea că, în urma solicitării Institutului de medicină legală „M. Minovici” București, instanța a făcut demersurile necesare către unitățile spitalicești unde a efectuat partea civilă investigații imediat după incident și, tot la solicitarea instanței, partea civilă a depus un CD conținând investigațiile CT cap și torace nr. 5881/01.08.2013 efectuate părții civile S. I. în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara la ora 19.02.22 în data de 01.08.2013.

Contrar susținerilor inculpatului, efectuarea respectivelor investigații nu poate fi negată, rezultând din cuprinsul Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 1875/06.08.2013, din adresa Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara și fila 21 a fișei de observație anexate reiese că la externarea din Clinica de Chirurgie maxilo- facială pacientul S. I. a primit CT + CD efectuate la Spitalul Județean Timișoara în original (f. 89-90 vol. VII dosar inst). Faptul că acestea nu au putut fi puse la dispoziție de către Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara se datorează faptului că, astfel cu reiese din adresa de la fila 181 vol VII dosar inst, nici o imagine nu putea fi arhivată la data respectivă, din lipsă de server. Totodată din răspunsul aceleiași unități spitalicești (f. 180 verso vol. VII dosar UP) reiese că, în data de 01.08.2013 pacientul S. I. s-a prezentat fără document de identitate și apare în baza de dat e a spitalului sub numele de Spinter I. (același nume care apare și pe CD pus la dispoziție de către partea civilă).

În legătură cu ora menționată ca fiind a efectuării CT-ului (19.02.22), instanța contată că, reținând posibilitatea unor decalaje firești de câteva minute între datele care apar furnizate de diverse instituții și martori cu privire la cronologia incidentului, în procesul – verbal de cercetare la fața locului din data de 01.08.2013 de către agenți din cadrul Poliției Municipiului Timișoara - Secția 3 Poliție (f. 8 vol. UP), se face mențiunea”Azi, în data de mai sus, în jurul orei 19.00, am fost dirijați prin dispeceratul Secției 3 Poliție Timișoara să ne deplasăm de urgență pe . din Timișoara, întrucât a avut loc o altercație… Ajunși la fața locului, am găsit un echipaj de intervenție rapidă din cadrul IJJ T., unde am luat legătura cu plutonierul major S. M., ocazie cu care am fost informat că în jurul orelor 18.30 au fost dirijați de dispeceratul unității lor să se deplaseze de urgență pe . locului nemaifiind nici partea civilă, care fusese transportată la spital, nici inculpatul și fiul său, care au fost ridicați de un al doilea echipaj de jandarmi și conduși la Secția 3 Poliție Timișoara. In raportul din data de 01.08.2013 (f. 94 vol I dosar inst.) este notată ora 18.35 ca fiind ora la care dispeceratul IJJ T. a anunțat echipajul de jandarmi să se deplaseze pe . fiind menționată în răspunsul jandarmeriei de la fila 65 dosar UP.

În procesul-verbal de predare primire întocmit în data de 01.08.2013, ora 19.40, este menționată predarea inculpatului și a fiul său S. S. de către cel de-al doilea echipaj de jandarmi către agenții din cadrul Secției 3 Poliție Timișoara.

Totodată, Serviciul de Telecomunicații Speciale - Direcția pentru Apel Unic de Urgență Timișoara comunică organelor de urmărire penală faptul că la data de 01.08.2013 ora 19.10 a fost înregistrat un apel pe nr._ (adresa asociată nr. de telefon M. A. - din date de stare civilă ale martorei M. L. reiese că numele mamei sale este „A.”– ., E, 16 Timișoara), din conținutul convorbirii reieșind faptul că persoana care a efectuat apelul era, la ora menționată, pe . poliție fuseseră anunțate în prealabil, fiind deja direcționate spre locul incidentului, iar persoane implicate în incident au fost deja tăiate (f. 271-273 dosar UP).

Prin urmare, ora menționată pe CD-ul conținând imaginile CT pus la dispoziție de către partea civilă S. I. ca fiind ora efectuării CT-ului este plauzibilă, având în vedere si faptul că, astfel cum reiese din declarația părții civile, după ce a fost lovit, acesta a fost transportat la spital, fără să se aștepte sosirea ambulanței.

Inculpatul, care a contestat concluziile actelor medicale în sensul să leziunile persoanei vătămate de la nivelul cranio-facial nu puteau fi produse printr-o lovitură cu un topor, a depus la dosarul cauzei, în sprijinul apărării sale, expertize și opinii de specialitate extrajudiciare, astfel:

Raportul de expertiză criminalistică traseologică nr. 14.216 din 26.05.2014, întocmit de expert criminalist autorizat Gh. P. (f. 72 vol II dosar Inst.) a concluzionat că leziunile traumatice externe care au fost constatate pe corpul persoanei vătămate S. I. prin examinarea medico-legală au fost produse de către un obiect tăietor prin mișcare de sus în jos și de la dreapta spre stânga. Leziunile menționate la punctul 1 au fost produse cu un cuțit mare de tip macetă. Dimensiunile și caracteristicile plăgilor menționate la punctul 1 nu permit identificarea obiectului cu care au fost create, dar acest obiect nu era un topor. Ținând seama de localizarea plăgilor și de dinamica producerii acestora s-a estimat că agresorul a lovit cu mâna dreaptă. În argumentarea faptului că plaga de pe fața lui S. I. nu a fost produsă prin lovire cu un topor s-a menționat faptul că toporul maximizează forța de tăiere concentrându-l de-a lung ul muchiei tăietoare. Capul greu din oțel al toporului este fixat pe un mâner lung de lemn permițând astfel celui ce-l folosește să genereze o forță de lovire mare prin accelerare rapidă a capului toporului. Această forță de lovire mare se aplică pe o arie foarte mică a lamei ascuțite a capului toporului determinând astfel un efort unitar ( o presiune foarte mare) Din acest motiv presupusa lovitură de topor ce a provocat . de os ar fi trebuit să fie urmată de o pătrundere ulterioară mult mai adâncă cu lezarea calotei craniene și a masei cerebrale cea ce nu s-a întâmplat in realitate.

În schimb cu privire la posibilitatea folosirii unui cuțit de tip macetă, s-a concluzionat că, având în vedere adâncimea plăgilor de pe fața și corpul lui S. I., precum și gravitatea lor limitată rezultă că acestea au fost produse de lama unei macete și nu de lama unui topor. De asemenea, numărul rănilor și repartiția acestora sugerează un atac repetat ceea ce argumentează folosirea unui obiect cu masă și inerție mică ce permite o manevrabilitate mare. Ținând seama de forma specifică a macetei, de rotunjimea vârfului și de rigiditatea acesteia, putem explica în mod firesc dinamica producerii plăgii faciale, curburile și dimensiunile acesteia. Nu poate însă intra in discuție folosirea unui cuțit obișnuit cu lungimea lamei sub 25-30 cm a cărui greutate foarte mică nu putea produce unele dintre caracteristicile plăgii descrise în Raportul medico-legal. Certitudinea faptului că a fost folosită o macetă și nu un cuțit obișnuit derivă din faptul că existența fracturii la nivelul orbitei implică o forță de lovire mai mare ce nu ar fi putut fi obținută cu un cuțit obișnuit cu lama scurtă.

Opinia expertală întocmită de expert medico-legal V. Belis (f. 84 vol II inst.), concluzionează că plăgile descrise pe corpul victimei Spindller I. nu au caracterele unei plăgi produse de topor, însă acestea au putut fi produse de lama unui instrument tăietor cu greutate mai mare decât cea a unui cuțit, acesta putând fi de exemplu o macetă – cuțit greu și de mari dimensiuni. S-a argumentat că plăgile produse de topor ( instrument denumit în literatura medico-legală corp despicător) sunt numite plăgi despicate. Lungimea plăgi i despicate corespunde cel mai frecvent cu lungimea lamei toporului. Fiind vorba de instrumente grele leziunile sunt grave și profunde. Nici una din caracteristicile plăgilor descrise pe corpul victimei in actele medico-legale citate nu întrunesc caracterele unor plăgi despicate, care au ca principală expresie profunzimea. Un al doilea aspect important este faptul că plaga despicată este întotdeauna rectilinie întrucât lama dreaptă a instrumentului se ștanțează pe țesutul lezat. Ori prin descrierea medico-legală a plăgilor mai cu seamă a celei faciale rezultă c ă acestea nu au formă rectilinie, aspect ușor de observat și din planșele foto. Plaga facială urmează diferitele reliefe ale zonei lezate și are adâncituri relativ egale și aspect arcuat. Cu alte cuvinte plaga facială întrunește caracterele unei plăgi tăiate realizate însă, dat fiind existența fracturilor ce interesează numai tăblia externă a oaselor ( frontal zigomatic maxilar) cu un corp tăietor mai greu posibil cuțit de tip macetă.

Același expert a formulat o opinie separat la raportului de primă expertiză medico-legală nr. 1625/22.09.2014 pe baza actelor medicale, cu același conținut ca și opinia expertală formulată anterior.

Inculpatul a depus la dosar un înscris intitulat expertiză, întocmit de către Institutul de Medicină Legală a Universității Munchen, la solicitarea martorei B. Băița, care a pus la dispoziția expertului acte medicale întocmite în Germania cu privire la persoana vătămată S. I. și fotografii. Conform concluziilor expertizei menționate rana produsă în zona centrală a feței a fost cauzată foarte probabil printr-o acțiune violentă cu un obiect ascuțit, respectiv mai degrabă cu un obiect greu acționat cu forță, având un tăiș relativ ascuțit ca de exemplu un cuțit de tip BOWIE, cu incidență tangențială. Nu s-au evidențiat indicii tipice de rănire prin acțiunea puternică a unei lame de topor respectiv printr-o așa numită lovitură de despicare, cum ar fi fost de exemplu înfundarea / distrugerea structurilor osoase extrem de subțiri din zona centrală a feței. Pe de altă parte, faptul că globul ocular nu a fost prejudiciat prin respectiva aplicarea forței se explică mai bine prin incidența superficială a unei arme cu o lățime ca cea a unei lame de topor întrucât aceasta nu ar fi putut fi deviată în orbita oculară.

Analizând întreg materialul probator, declarațiile martorilor și actele medico-legale, instanța va reține că leziunile persoanei vătămate S. I. de la nivel cranio- facial au fost cauzate prin aplicarea de către inculpat a unei lovituri cu un topor, pentru următoarele considerente:

Toate rapoartele de expertiză medico-legală și criminalistice, au evidențiat că leziunea de la nivelul feței nu putea fi cauzată decât de lama unui instrument tăietor cu o greutate mai mare decât cea a unui cuțit, care a putut cauza acea plagă despicată cu fractură cominutivă de podea orbitară dreapta.

În ceea ce privește forma sinuoasă a plăgii cranio-faciale prezentate de numitul S. I., prin avizul Comisie Superioare medico-legale ( care a statuat că leziunea respectivă a fost cauzată prin acțiunea unui corp dur ascuțit cu greutate proprie posibil topor)

s -a argumentat că o asemenea plagă de formă sinuoasă ondulată situată în regiunile unde planul tegumentar este situat imediat deasupra unui plan osos, a fost produsă printr-o lovire oblică și tangențială, fapt care a determinat alunecarea și cutarea pielii pe suprafața osoasă. Prin urmare, forma sinuoasă a fost dată atât de relieful feței, cât și de aplicarea unei lovituri care a atins tangențial fața victimei, în totală concordanță cu modul în care persoana vătămată și martorii oculari au descris, ab inițio, încă din cursul urmăririi penale, momentul aplicării loviturii, respectiv faptul că victima având reflexul firesc de autoapărare, s-a retras înapoi, lovitura fiind aplicată tangențial.

Această dinamică a loviturii explică și faptul că nu au fost cauzate leziuni mai grave, cum ar fi fost înfundarea/distrugerea structurilor osoase din zona centrală a feței. Instanța remarcă că opiniile de specialitate invocate de către inculpat în apărare au avut ca principal argument, pentru a exclude posibilitatea provocării leziunii cu un topor, faptul că respectivei leziuni îi lipește profunzimea și indiciile tipice de rănire prin acțiunea puternică a unei lame de topor respectiv înfundarea / distrugerea structurilor osoase extrem de subțiri din zona centrală a feței, ori aceste opinii de specialitate/expertize extrajudiciare ignoră faptul că lovitura a fost aplicată tangențial la nivelul cranio-facial, cu vârful lamei tăietoare.

Un alt aspect care trebuie menționat este că, atât raportul de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale nr. 1625/22.09.2014 întocmit de IML Timișoara, cât și expertiza întocmită de Institutul de Medicină Legală a Universității Munchen, deci o probă depusă de inculpat în apărare, au evidențiat un aspect comun ce susține varianta că leziunea a fost cauzată printr-o lovitură de topor, iar nu de cuțit/cuțit de dimensiuni mai mari și greu/macetă: absența leziunilor tăiate grave ale globului ocular, care se explică prin incidența superficială a unei arme cu o lățime ca cea a unei lame de topor, întrucât aceasta nu ar fi putut fi deviată în orbita oculară.

Un alt argument care exclude posibilitatea producerii leziunii cu un cuțit/macetă este acela că, în cazul în care maceta sau cuțitul (după cum arată toți martorii) a acționat de sus în jos și de la dreapta la stânga ar fi trebuit să se observe în regiunea geniană dreaptă a victimei o prelungire sub forma unei dungi escoriate ( așa numita ,, codiță de șoricel”), dar aceasta este absentă.

În ceea ce privește mențiunea din adresa eliberată la data de 24.04.2017 de către Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în sensul că „plaga a avut marginile netede, ceea ce sugerează un obiect bine ascuți” instanța constată că nu se face nici o precizare relevantă pentru a exclude un anumit timp de instrument tăietor.

De remarcat este faptul că, din probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală reiese că, în același incident, numitul S. M. i-a aplicat două lovituri cu cuțitul martorului C. D., prin raportul de constatare medico-legal nr. 1845b din 01.08.2013, concluzionându-se că leziunile de violență s-au putut produce prin lovire directă și repetată cu un corp tăietor înțepător necesitând 14 zile de îngrijiri medicale. Cu privire la persoana vătămată S. I. s-a concluzionat prin Raportul de prima expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 1875/06.08.2013 și prin Raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei că a suferit leziunile la nivel cranio-facial - plaga tăiată fronto-orbito-geniana, . de margine inferioara suborbitară dreapta, care pot fi rezultatul lovirii directe cu un corp dur cu margine ascuțită, posibil topor și leziuni la nivelul umărului stâng și mâinii stângi care pot fi rezultatul lovirii directe și repetate cu un corp înțepător - tăietor.

Prin urmare, leziunile cauzate persoanelor agresate de către inculpat și de către S. M. în incidentul din data de 01.08.2013, respectiv persoanei vătămate S. I. și martorului C. D. sunt de două tipuri: leziuni cauzate de un instrument tăietor – despicător (leziunea de la nivelul cranio -facial a numitului S. I.) și leziuni cauzate de un instrument tăietor – înțepător (celelalte leziuni).

Instanța mai observă și faptul că în declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor oculari, în ceea ce privește tipul instrumentului tăietor pe care îl avea S. M. asupra sa, se face referire la cuțit / cuțit mai mare tip baionetă cu lungimea lamei de 25 cm (martorul C. D.), cuțit ce semăna cu baionetă (partea civilă S. M.), cuțit care avea lungimea lamei de aprox. 40 cm (S. A., B. F.), un cuțit mai mare (martorii M. A., S. I.), iar singurul loc în care apare cuvântul ,,macetă” (instrument care poate avea caracter despicător, aspect speculat de apărare) este procesul verbal întocmit la data de 01.08.2013 de APP V. R. organ de cercetare penală din cadrul Poliției Municipiului Timișoara – Biroul Investigații Criminale ,,aveau asupra lor un topor, respectiv un cuțit tip macetă, iar pe motiv că nu doresc să-i aibă ca vecini l-au tăiat cu maceta la nivelul feței și pe brațul stâng”, deci un înscris în care nu se consemnează în mod direct și nemijlocit declarația persoanei vătămate S. I., motiv pentru care instanța va da prioritate declarațiilor persoanei vătămate luate conform dispozițiilor Codului de procedură penală și în care se menționează în mod consecvent modul în care i-au fost cauzate leziunile de pe față și corp.

În ceea ce privește toporul ridicat de organele de urmărire penală cu ocazia percheziției domiciliare, instanța constată că deși martorii oculari au menționat faptul că acesta este similar cu cel folosit de S. S. sau chiar că fi vorba chiar de același instrument, toporul-corp delict anexat dosarului a fost ridicat cu ocazia percheziției domiciliare ce a avut loc în ziua următoare incidentului, după aproximativ 24 de ore, fiind ridicat din podul comun al imobilului cu nr. 9 de pe . care potrivit declarațiilor martorelor D. E., Z. E. și P. C. au acces și ceilalți locatari ai imobilului respectiv.

Totodată, se constată că în procesul verbal de percheziție, precum și în declarațiile martorilor asistenți cu privire la toporul ridicat nu se menționează faptul că acesta ar prezenta urme vizibile de sânge.

Inculpatul a solicitat în cursul urmării penale și a cercetării judecătorești efectuarea unei expertize biocriminalistice asupra toporului ridicat cu ocazia percheziției, probă care a fost respinsă de către procuror prin rezoluția din 12.11.2013 și ulterior a fost respinsă și de către instanță, cu motivarea că proba nu este utilă având în vedere faptul că, fiind ridicat a doua zi de către poliție, este plauzibil ca inculpatul să fi curățat urmele de sânge de pe topor sau chiar să fi înlocuit toporul cu unul similar.

În acest sens, instanța are în vedere ,, grija” de care a dat dovadă inculpatul pentru a îndepărta toporul de la locul faptei, îndreptându-se imediat după încetarea acțiunii agresive spre poarta imobilului cu nr. 9, aruncând toporul în curte, topor care a fost luat și îndepărtat de la locul faptei de către o persoană de sex feminin.

Prin urmare, în astfel de condiții, unui eventual rezultat negativ al acestei expertize nu i s-ar putea da eficientă în detrimentul unor mijloace de probă a căror proveniență nu poate fi contestată.

În ceea ce privește infracțiunea de ultraj, instanța constată că a fost săvârșită prin amenințarea directă a părții civile S. M. cu un topor, parte civilă făcând parte din echipajul de jandarmi aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv asigurarea ordinii și liniștii publice pe . și care a acționat în limitele îndatoririlor ce decurg din funcția pe care o exercită.

În acest sens, instanța reține că S. M. a procedat la somarea inculpatului S. S. pentru a abandona toporul, atât în momentul în care inculpatul, coborând din autoturism și agitând toporul se îndrepta spre grupul advers, cât și după ce acesta l-a lovit cu toporul pe S. I..

Din probele administrate reiese că, în acest din urmă moment, inculpatul s-a îndreptat spre partea civilă S. M., agitând toporul, fapt pentru care jandarmul, după ce a procedat la somarea inculpatului, a executat primul foc de avertisment în plan vertical, iar întrucât inculpatul a continuat să înainteze agitând toporul înspre partea civilă S. M., acesta a fost nevoit să execute un al doilea foc de avertisment.

Chiar și în varianta apărării, aceea că inculpatul s-ar fi îndreptat spre poarta imobilului cu nr. 9, trecând de partea civilă S. M., și nu s-ar fi îndreptat în mod intenționat înspre acesta, pentru a-l lovi, instanța reține că subzistă infracțiunea de ultraj, întrucât acțiunea părții civile a urmărit un obiectiv legitim, respectiv imobilizarea și dezarmarea inculpatului (jandarmii având obligația sa intervină pentru a-l imobiliza pe inculpat și a conserva instrumentele folosite în agresiune), căreia inculpatul nu i s-a conformat. Dimpotrivă, după primul foc de avertisment inculpatul nu a lăsat toporul jos și a continuat să îl agite înspre S. M., fapt care l-a determinat pe acesta să facă câțiva pași înapoi și să execute un al doilea foc de avertisment. Inculpatul a urmărit cel puțin să reușească să treacă de jandarm, recurgând în acest sens la amenințarea cu toporul, și să ascundă respectivul topor, obiectiv pentru care nu și-a abandonat atitudinea agresivă nici in fața unui reprezentat al statului care a încercat să îl oprească.

Pe tot parcursul incidentului acțiunea părții civile S. M. a fost conformă cu procedurile de acționare în astfel de situații, necesară și proporțională cu acțiunea agresivă a inculpatului, înarmat cu un topor.

În ceea ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, instanța reține, contrar susținerilor inculpatului, că grupul din care făcea parte persoana vătămată S. I. era pașnic până la sosirea inculpatului și a fiului său S. M., aspect care reiese din declarațiile martorilor ce făceau parte din echipajul de jandarmi audiați în cauză. Acțiunea violentă a inculpatului, conjugată cu cea a lui S. M., prin săvârșirea în public de acte de violență îndreptate împotriva persoanei vătămate Spindller I. și a persoanelor care îl însoțeau, precum și prin amenințarea cu toporul a unui jandarm însărcinat cu menținerea ordinii publice, a fost cea care a dus la provocarea unui scandal și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Reprezentanții grupului persoanei vătămate Spindller I. nu l-au atacat pe inculpat și pe S. M. în prealabil, ci dimpotrivă, cei doi, coborând din autoturisme, s-au îndreptat direct, având asupra lor instrumente tăietoare, spre persoanele adunate pe ., deși este posibil ca membrii familiilor părților vătămate să fi avut asupra lor obiecte contondente, respectiv pari, aceștia nu le-au deținut cu intenția de a provoca un conflict cu familia inculpatului. Dimpotrivă, din probele administrate rezulta că tocmai pentru a preveni un astfel de conflict, in cursul zilei de 01.08.2013 a fost solicitat de două ori sprijinul trupelor de jandarmi, martorii B. F. si S. A., ce au purtat discuțiile cu martorul Ș. M. arătând ca se tem de reacția violenta a familiei inculpatului. De asemenea, în momentul sosirii echipajului de jandarmi membrii familiei persoanelor vătămate au solicitat acestora să nu plece, pentru a putea interveni. D. ulterior acțiunii violente a inculpatului, cei din grupul persoanei vătămate au început să arunce cu diferite obiecte (sticle, bâte, cărămizi) spre inculpat și familia acestuia.

Spre deosebire de aceștia, inculpatul S. S. și S. M. i-au atacat pe S. loan si C. D. cu un topor și un cuțit, deși la momentul sosirii la domiciliu, acolo era prezent deja un echipaj de jandarmi, care avea tocmai misiunea de a aplana conflictul. Mai mult, inculpatul S. S. a amenințat cu toporul unul dintre jandarmii ce ii solicitau în mod imperativ sa înceteze actele de agresiune și să abandoneze toporul.

Față de toate acestea, instanța apreciază că faptele inculpatului, astfel cum au fost reținute, prin agitarea unui topor în mijlocul unui grup de oameni, lovirea unei persoane cu respectivul topor la nivelul capului și apoi amenințarea unui jandarm cu toporul, fapt care l-a determinat pe acesta să efectueze nu unul, ci două focuri de avertisment pentru a opri . inculpatului, sunt prin ele însele de natură să aducă atingeri grave unor valori fundamentale (demnitatea, integritatea corporală, respectul de care se bucură reprezentanții statului) și să producă un scandal public în zona străzii B. (în apropierea centrului orașului Timișoara), tulburând ordinea și liniștea publică.

Față de cele de mai sus, din probele administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Încadrarea juridică și aplicarea legii penale mai favorabile

Instanța urmează a stabili aplicarea legii penale mai favorabile, conform prevederilor art. 5 C. pen., în funcție de aceasta urmând a fi analizate elementele constitutive ale infracțiunilor ce formează obiectul acuzației penale.

Având în vedere cele statuate cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 5 C. pen. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, și realizând o comparare a prevederilor din ambele Coduri și, respectiv, din legea specială, în raport cu fiecare criteriu de determinare (condiții de incriminare, de tragere la răspundere penală și de sancționare) și cu privire la fiecare instituție incidentă în speța dedusă judecății și, în plus, o evaluare finală a acestora, în vederea alegerii aceleia dintre cele două legi penale succesive care este mai blândă, în ansamblul dispozițiilor sale, instanța urmează să determine legea penală mai favorabilă prin consecințele sale.

Față de infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, instanța apreciază că sunt mai favorabile dispozițiile Noului Cod penal, atât în ceea ce privește condițiile de incriminare, cât și cele privind regimul sancționator.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin.1,art. 175 alin.1 lit. i Cp. din 1969 (al cărei minim special este de 7 ani și 6 luni închisoare), în reglementarea reținută în Noul Cod penal nemaifiind prevăzută varianta agravantă a săvârșirii faptei într-un loc public, noua încadrare fiind cea prevăzută de a art. 32 alin. 1 C.p.rap. la art. 188 C.p. (minimul special fiind de 5 ani închisoare); infracțiunea de ultraj, prev. de art.239 alin.1, 5 Cp. este sancționată cu închisoare de la 1 an la 3 ani, în timp ce infracțiunea corespondentă reglementată de art. 527 alin. 1, 4 N.C.p. este sancționată cu închisoare de la 4 luni și 15 zile la 1 an și 6 luni, in timp ce infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.321 alin.l Cp. este sancționată cu pedeapsa cuprinsă intre 1 an și 5 ani închisoare, iar infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371N.C.p. este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani alternativ cu amenda.

Prin urmare, în baza art.386 C.p.p se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului S. S. din:

-tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin.1,art. 175 alin.1 lit. i Cp. din 1969

-ultraj prev. de art.239 alin.1, 5 Cp. din 1969

-ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.321 alin.l Cp C.p. din 1969

- totul cu aplicarea art.33 lit.a Cp. din 1969

în:- tentativă la omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p.rap. la art. 188 C.p.

-ultraj prev. de art. 257 alin. 1, 4 C.p.

-tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 C.p.

-fiecare cu aplic. art. 5 C.p. și totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.

Încadrarea juridică

Fapta inculpatului care, în data de 01.08.2013, în jurul orei 18^{30 -}19⁰⁰, în timp ce se afla la pe ., a lovit-o cu toporul pe persoana vătămată S. I. în zona feței, producându-i o leziune de la nivel cranio-facial - plaga tăiată fronto-orbito-geniana, . de margine inferioara suborbitară dreapta - în urma cărora victima a suferit un număr de 30 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. art. 32 alin. 1 C.p.rap. la art. 188 C.p.

Latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de tentativă la omor:

Elementul material a constat în aplicarea de către inculpat a unei lovituri cu un corp dur cu margini ascuțite, respectiv un topor, în capul victimei, la nivel cranio-facial, acțiune care a avut ca urmare producerea unei plăgi tăiate fronto-orbito-genianană cu . de margine inferioara suborbitară dreapta.

Urmarea imediată a constat în crearea unei stări de pericol pentru viața victimei.

Între lovirea victimei în cap și crearea unei stări de pericol pentru viața victimei există legătură de cauzalitate, în condițiile în care efectul loviturii cu toporul în cap a fost acela de a cauza victimei leziuni în zona cranio-facială, cu . de margine inferioara suborbitară dreapta, iar producerea unor consecințe mai grave specifice loviturilor de despicare (înfundarea / distrugerea structurilor osoase extrem de subțiri din zona centrală a feței ) a fost evitată doar prin reflexul de autoapărare a părții civile, care în momentul loviturii s-a tras înapoi.

Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă omor cu intenție indirectă, întrucât acesta a avut reprezentarea faptului că, prin aplicarea unei lovituri cu un corp tăietor despicător, respectiv topor, într-o zonă vitală - capul victimei - se poate crea o leziune care să pună în pericol viața victimei și să ducă chiar la decesul acesteia.

Aceste criterii (natura obiectului vulnerant, zona corpului vizată ) sunt determinate în a încadra fapta ca o tentativă de omor, iar nu vătămare corporală, prevalând în fața unor criterii precum numărul de zile de îngrijiri medicale și faptul că leziunile cauzate au pus sau nu în pericol viața victimei.

Acest rezultat nu a fost efectiv urmărit de către inculpat însă, acesta a admis posibilitatea producerii lui date fiind condițiile în care a acționat, respectiv natura obiectului vulnerant folosit la agresarea fizică(un corp contondent, dur, tăietor, cu margini ascuțite - corp tăietor despicător - obiect apt să producă moartea), zona corpului ce a fost vizată ori atinsă de lovitură(respectiv zona capului, care este o zonă vitală a corpului), intensitatea loviturii, care a fost atenuată de reflexul victimei de a se trage înapoi.

Ca atare, inculpatul nu a urmărit să producă doar o simplă vătămare corporală victimei și a acceptat faptul că, prin aplicarea unei lovituri în condițiile menționate, victima poate deceda.

Fapta inculpatului care, în aceeași dată, l-a amenințat cu toporul pe partea civilă S. M., membru al echipajului de jandarm aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu privind asigurarea ordinii și liniștii publice pe . întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin.1, 4 C.pen.

Fapta inculpatului care la aceeași dată, în public, respectiv pe . prin violențe comise împotriva persoanei vătămate S. I. și prin amenințarea cu un topor a unui jandarm chemat să aplaneze conflictul, a tulburat ordinea și liniștea publică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 271 C.pen.

Concursul real de infracțiuni:

Întrucât, cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului au fost săvârșite înainte ca inculpatul să fi fost condamnat, urmează se reține așadar concursul real de infracțiuni, prevăzut de art.38 alin.1 din C.pen.

La individualizarea pedepselor, instanța are în vedere dispozițiile art. 74 C.p., potrivit cărora la stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța va avea în vedere faptul că inculpatul, potrivit copiei de pe cazierul judiciar nu este cunoscut cu antecedente penale. Pe parcursul urmăririi penale și a judecății, inculpatul a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Totodată, instanța va avea în vedere împrejurările și modul de comitere al infracțiunilor, astfel cum a fost reținut mai sus, inculpatul dând dovadă de agresivitate nejustificată (nefiind atacat în prealabil de partea civilă S. I. ) și total dispreț față de prezența reprezentanților statului, însărcinați să asigure ordinea și liniștea publică.

Cu privire la circumstanțele atenuante judiciare, prin legea nouă s-a înlăturat caracterul exemplificativ al enumerării, iar împrejurările legate de persoana inculpatului pot fi avute în vedere numai ca și circumstanțe generale de individualizare, prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. d, f, și g NCP.

Apreciind că nu este incidentă, raportat la fapte și persoana inculpatului, nici o circumstanță atenuantă, și procedând la individualizarea pedepsei conf. art. 74 C.p., instanța îl va condamna pe inculpat la pedepsele de:

-6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.

În baza art.67 alin. 2 C.p.va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b, h C.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală oi a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, iar, în baza art. 65 alin. 1 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b, h C.p. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b C.p. se vor contopi pedepsele aplicate în pedeapsa cea

mai grea, aceea de 6 ani închisoare, pe care o va spori cu o treime din totalul celorlaltor pedepse stabilite, respectiv un spor de 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.

În baza art.45 alin.1 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b și h C.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, iar, în baza art. 45 alin. 5 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b și h C.p. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 72 C.p. se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv din 02.08.2013 la 14.02.2014 și a arestului la domiciliu din 14.02.2014 la 20.04.2015.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 208 alin. 5 C.p.p. se va menține măsura preventivă a controlului judiciar dispusă cu privire la inculpatul S. S. prin Încheierea penală din 14.04.2015 a Tribunalului T..

Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de gravitatea faptei, de persoana inculpatului, de periculozitatea socială a acestuia, se apreciază că reeducarea sa, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse prin executare în regim de detenție.

În baza art. 7 al.1 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii profilului genetic și a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic și inculpatul fiind informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Sub aspectul laturii civile, se reține că persoana vătămată S. M. F. s-a constituit parte civilă cu suma de 45 000 de lei reprezentând daune morale ( f 35, vol. 2, dosar_/325/2013 a Judecătoriei Timișoara),menționându-și constituirea de parte civilă în fața Tribunalului T..

În motivare, acesta a precizat că prin acțiunea agresivă a inculpatului care nu a avut nici o reținere în a ignora un om al legii aflat in exercițiul funcțiunii ce-l somează să înceteze orice acte de violență, i s-a provocat o stare de teamă cu privire la faptul că în momentul incidentului viața și integritatea corporală i-au fost puse în pericol.

Persoana vătămată Spindller I. a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 350.000 de euro reprezentând daune morale, constând în suferințe psihice suferințe fizice, prejudiciu estetic și prejudiciu de agrement ( f. 38, vol. 2, dosar_/325/2013 a Judecătoriei Timișoara), menținându-și constituirea de parte civilă în fața Tribunalului T..

În motivare, a arătat că a suferit traume psihice ca urmare a șocului la care a fost supus, iar urmare a loviturii i s-a provocat o tăietură profundă care a lăsat o urmă permanentă, fiindu-i afectat totodată ochiul drept, urmând ca după vindecarea leziunii să fie operat întrucât îi este afectată vederea.

Totodată, calitatea vieții cotidiene i-a fost afectată întrucât,, au fost zile și nopți de suferințe fizice și psihice” și totodată, suferința i-a fost accentuată de cicatricea de pe față care i-a provocat o ,, dizarmonie estetică profundă” și care i-au afectat prestanța în fața membrilor comunității de care aparține.

Totodată, s-au constitui părți civile în cauză concubina persoanei vătămate Spindller I., numita S. A. și fiul persoanei vătămate numitul C. M., fiecare cu suma de 70.000 de euro, reprezentând daune morale.

În motivare au arătat că au suferit alături de victimă ,,stresuri și stări psihice înfiorătoare”, stând alături de victima Spindller I., iar viața cotidiană a acestora a avut de suferit ca urmare a faptului că au stat alături de acesta în spital pentru a-l ajuta să treacă peste suferințele fizice și psihice.

Constatând că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului în baza art. 19 și urm, art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 și urm. Cod civil, instanța va admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile Spindller I. și S. M. F..

Potrivit art. 1356 cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție este obligat să repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă. Potrivit art. 1381 alin. 1 Cod civil, orice prejudiciu dă dreptul la reparații. Potrivit art. 1391 alin. 1 Cod civil în caz de vătămare a integrității corporale și a sănătății poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.

Martorul C. D., propus de partea vătămată S. I. în dovedirea pretențiilor materiale, a declarat că, în urma loviturii din zona frontală a capului, S. I. nu vede cu ochiul lovit, urmând să aibă o intervenție chirurgicală in Germania. A mai precizat că l-a însoțit în calitate de șofer pe partea civilă la numeroase spitale din Germania, Austria și in Italia, precum și în alte deplasări, întrucât, în urma acestui incident, partea civil ă nu mai poate conduce. De asemenea, a mai precizat că activitatea părții civile S. I. a avut de suferit, întrucât acesta se ocupa cu achiziționarea și vânzarea de autoturisme in Germania, fapt care presupune deplasări dese pentru a vedea mașini.

De asemenea, martorul G. A. M., propus de partea civilă S. I., a declarat că în urma incidentului partea civilă a rămas cu tăietură este vizibilă pe fața și cu probleme de vedere un ochi, motiv pentru care nu mai poate să conducă autovehicule . De asemenea partea vătămată S. I. a suferit intervenții chirurgicale la ochi în Austria sau in Germania.

Instanța apreciază că prejudiciul nepatrimonial produs părții civile S. I. prin acțiunea inculpatului este dovedit prin actele medico-legale efectuate în cauză, precum și declarațiile martorilor menționați mai sus, fiind evidentă cauzarea unui prejudiciu constând în suferințele fizice și psihice inerente acțiunii agresive și modului în care aceasta a avut loc, cât și cauzarea unui prejudiciu de agrement constând în restrângerea posibilităților de viață familială și socială, prin suportarea de către partea civilă a unor perioade de internare și intervenții chirurgicale, precum și obligarea acestuia să recurgă la alte persoane pentru efectuarea unor activități cotidiene pe care anterior le-ar fi desfășurat fără ajutor (conducerea unui autoturism).

Totodată, instanța apreciază că prejudiciul nepatrimonial produs părții civile S. M. F. este dovedit prin declarațiile martorilor S. I., M. A., P. M., Ș. B., C. D., B. F., constând în atingerea adusă unor valori inerente persoanei acestuia, derivând atât din atributele ființei umane, cât și din calitatea acestuia de funcționar public ( libertatea psihică, integritatea corporală, demnitatea și respectul de care trebuie să se bucure funcționar public însărcinat să exercite o funcție care implică exercițiul autorității de stat).

Instanța apreciază că, deși prin natura meseriei sale partea civilă S. M. F. este expusă la riscuri, aceasta nu este o cauză care exonerează răspunderea inculpatului, ci este avută în vedere la aprecierea cuantumului despăgubirilor care vor fi acordate.

Pentru aceste motive, instanța, va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. M. F. și va obliga inculpatul S. S. la plata către partea civilă a sumei de 25.000 lei cu titlu de daune morale.

Totodată, va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. I. și va obliga inculpatul S. S. la plata către partea civilă a sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale.

Instanța va respinge în rest acțiunile civile formulate de cele două părți civile întrucât despăgubirile acordate trebuie să fie proporționale cu prejudiciul patrimonial suferit neputându-se constitui într-o îmbogățire fără justă cauză a părților civile.

Instanța va respinge ca inadmisibile acțiunile civile formulate de către C. M. și S. A., întrucât cei doi nu au calitatea de persoană vătămată raportat la infracțiunea de tentativă la omor, nesuferind în mod direct o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta inculpatului, iar acordarea de despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului pentru prejudicii nepatrimoniale este prevăzută de art. 1391 alin. 2 C.civ. doar în cazul decesului victimei.

În temeiul art.162 alin. 3 C.p.pen. un topor având coada în lungime de 70 cm, una bâtă de baseball de 60 cm și două bâte de lemn în lungime de 1 m fiecare se vor păstra la dosarul cauzei ca și mijloace materiale de probă.

În baza art. 7 al.1 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul S. S. în vederea stabilirii profilului genetic și a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art.386 C.p.p dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului S. S. din:

-tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin.1,art. 175 alin.1 lit. i Cp. din 1969

-ultraj prev. de art.239 alin.1, 5 Cp. din 1969

-ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.321 alin.l Cp C.p. din 1969

- totul cu aplicarea art.33 lit.a Cp. din 1969

în:- tentativă la omor prev. de art. 32 alin. 1 C.p.rap. la art. 188 C.p.

-ultraj prev. de art. 257 alin. 1, 4 C.p.

-tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 C.p.

-fiecare cu aplic. art. 5 C.p. și totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.

În baza art. 32 alin. 1 C.p.rap. la art. 188 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. condamnă pe inculpatul S. S., fiul lui Natural și S. D., născut la data de 26.09.1958 în Caracal, jud. O., domiciliat în Germania, Munchen, ., cu reședința în Timișoara, ., jud. T., CNP_, fără antecedente penale, fără ocupație, la o pedeapsă de:

-6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.

În baza art.67 alin. 2 C.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b, h C.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală oi a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. 1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b, h C.p. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 257 alin. 1, 4 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. condamnă pe inculpatul S. S. la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj

În baza art. 371 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. condamnă pe inculpatul S. S. la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b C.p. contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea

mai grea, aceea de 6 ani închisoare, pe care o sporește cu o treime din totalul celorlaltor pedepse stabilite, respectiv un spor de 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare în regim privativ de libertate.

În baza art.45 alin.1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b și h C.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 45 alin. 5 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b și h C.p. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 72 C.p. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv din 02.08.2013 la 14.02.2014 și a arestului la domiciliu din 14.02.2014 la 20.04.2015.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 208 alin. 5 C.p.p. menține măsura preventivă a controlului judiciar dispusă cu privire la inculpatul S. S. prin Încheierea penală din 14.04.2015 a Tribunalului T..

În baza art. 19 și urm., art. 397 C. p. pen., raportat la art. 1357 și urm. C.civ., admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. M. F. și obligă inculpatul S. S. la plata către partea civilă a sumei de 25.000 lei cu titlu de daune morale. Respinge în rest acțiunea civilă ca neîntemeiată.

În baza art. 19 și urm., art. 397 C. p. pen, raportat la art. 1357 și urm., 1391 C. civ., admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. I. și obligă inculpatul S. S. la plata către partea civilă a sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale. Respinge în rest acțiunea civilă ca neîntemeiată.

În baza art. 19 și urm., art. 397 C. p. pen, raportat la art. 1357 și urm., C. civ. respinge ca inadmisibile acțiunile civile formulate de către C. M. și S. A..

În temeiul art.162 alin. 3 C.p.pen. un topor având coada în lungime de 70 cm, una bâtă de baseball de 60 cm și două bâte de lemn în lungime de 1 m fiecare se păstrează la dosarul cauzei ca și mijloace materiale de probă.

În baza art. 7 al.1 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul S. S. în vederea stabilirii profilului genetic și a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.09.2015.

Președinte,

S. L.

Grefier,

E. M.

Red. S.L./Tehnored.E.M./29.09. 2015

← Distrugerea. Art. 217 C.p.. Sentința nr. 119/2012. Tribunalul...		Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 358/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 358/2015. Tribunalul TIMIŞ Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 514/2015. Tribunalul TIMIŞ Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 390/2015. Tribunalul TIMIŞ Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 391/2015. Tribunalul TIMIŞ